2ra-414/22 — realizarea dreptului de ipotecă întru stingerea datoriei, prin deposedarea și transmiterea silită a bunurilor ipotecate cu evacuarea tutuor persoanelor din bunul imobil; declararea nulă a contractelor de credit și ipotecă

2ra-414/22 — realizarea dreptului de ipotecă întru stingerea datoriei, prin deposedarea și transmiterea silită a bunurilor ipotecate cu evacuarea tutuor persoanelor din bunul imobil; declararea nulă a contractelor de credit și ipotecă (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-414/2022

2-12146857-01-2ra-06042022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: L. Barbos)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Pahapol, A. Malîi, O. Cojocaru)

D E C I Z I E

05 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Nadejda Toma

judecătorii Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

Ghenadie Plămădeală

examinând recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Banca Comercială

Română Chișinău”, reprezentată de avocatul Roger Gladei,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Banca Comercială Română Chișinău” împotriva Marianei Bodiu,

intervenienți accesorii Societatea Comercială „Velios-V.B.” Societate cu

Răspundere Limitată și Vitalii Bodiu cu privire la realizarea dreptului de

ipotecă întru stingerea datoriei, prin deposedarea și transmiterea silită a

bunurilor ipotecate cu evacuarea tuturor persoanelor din bunul imobil,

încasarea cheltuielilor de judecată, și

la cererea reconvențională înaintată de Mariana Bodiu împotriva

Societății pe Acțiuni „Banca Comercială Română Chișinău” cu privire la

declararea nulă a contractelor de credit și ipotecă,

împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Banca Comercială

Română Chișinău” și menținută hotărârea din 16 februarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La 21 aprilie 2010, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Marianei Bodiu, intervenienți

accesorii SC „Velios-V.B.” SRL și Vitalii Bodiu cu privire la realizarea dreptului

de ipotecă întru stingerea datoriei, prin deposedarea și transmiterea silită a

bunurilor ipotecate, evacuarea tuturor persoanelor din bunul imobil și

încasarea cheltuielilor de judecată.

1

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că în baza contractului de

credit nr. 1997 din 11 iunie 2008, SC „Velios-V.B.” SRL a beneficiat de un

credit în sumă de 250 000 de euro, cu scadența finală la 10 iunie 2013.

La 31 martie 2009, în baza contractului de credit nr. 1997/1 suma

creditului a fost reactivată, constituind 252 431,17 de euro, cu scadența finală

la 10 iunie 2014.

A indicat că în scopul asigurării creditului, la 02 iulie 2008, Mariana

Bodiu a încheiat cu Banca contractul de gaj (ipotecă) înregistrat în Registrul

actelor notariale cu nr. 12851 de către notarul privat Mirela Amihalachioae-

Țurcan, modificat prin Acordul Adițional nr. 1 din 01 aprilie 2009, autentificat

notarial și înregistrat în Registrul actelor notariale cu nr. 6226 la 01 aprilie

2009.

Conform contractului de gaj (ipotecă), bunul ipotecat constituie imobilul

format din apartamentul nr. XXXXX, cu numărul cadastral XXXXX, cu suprafața

de 195,10 m.p. și construcția accesorie cu numărul cadastral XXXXX cu

suprafața de 18,1 m.p., situate pe str. XXXXX, mun. Chișinău, evaluat la suma

de 4 248 160 de lei.

Reclamanta a susținut că la 22 martie 2010, SC „Velios-V.B.” SRL a

acumulat o datorie la credit în mărime de 317 238,98 de euro, formată din

soldul creditului în mărime de 252 131,17 euro, dobânzi restante în mărime

de 25 253,43 de euro, penalități la dobânzi în mărime de 39 734,77 de euro și

penalități la ratele din credit în mărime de 119,61 euro.

A menționat că la 18 decembrie 2009, debitorul SC „Velios-V.B.” SRL și

debitorul ipotecar Mariana Bodiu au fost notificați despre inițierea procedurii

de exercitare a dreptului de ipotecă, fiind solicitată transmiterea bunului

ipotecat pentru comercializare, conform contractului de ipotecă și acordului

adițional sau achitarea deplină de către SC „Velios-V.B.” SRL a sumei creditelor

și plăților aferente contractului de credit, inclusiv dobânzile și penalitățile.

Ulterior, la 16 ianuarie 2010 a fost înregistrat preavizul de exercitare a

dreptului de ipotecă la OCT Chișinău.

SA „Banca Comercială Română Chișinău” a solicitat deposedarea și

transmiterea silită din posesia debitorului ipotecar Mariana Bodiu, în posesia

băncii pentru comercializare bunul ipotecat conform contractului de ipotecă

din 02 iulie 2008 și acordului adițional din 01 aprilie 2009, evacuarea tuturor

persoanelor și bunurilor lor mobile din bunul imobil și încasarea de la

Mariana Bodiu a taxei de stat în mărime de 127 444,80 de lei, achitată la

depunerea cererii de chemare în judecată.

Prin hotărârea din 05 aprilie 2011 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău s-

a admis acțiunea depusă de SA „Banca Comercială Română Chișinău” și s-a

transmis silit de la Mariana Bodiu în posesiunea SA „Banca Comercială

Română Chișinău” apartamentul nr. XXXXX, cu numărul cadastral XXXXX, cu

suprafața de 195,10 m.p. și construcția accesorie cu numărul cadastral XXXXX

cu suprafața de 18,1 m.p., situate pe str. XXXXX, mun. Chișinău, pentru

comercializare. S-a dispus evacuarea Marianei Bodiu și toate persoanele care

locuiesc în apartamentul nr. XXXXX, cu suprafața de 195,10 m.p. și construcția

accesorie cu suprafața de 18,1 m.p., situate în mun. Chișinău, str. XXXXX cu

bunurile lor, fără acordarea altui spațiu locativ. S-a încasat de la Mariana

2

Bodiu în beneficiul SA „Banca Comercială Română Chișinău” suma de 127

544,80 de lei cu titlu de taxă de stat și suma de 204 lei cu titlu de cheltuielile

de citare a părților.

Prin decizia din 02 mai 2012 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Mariana Bodiu și s-a menținut hotărârea din 05 aprilie 2011

a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.

Prin decizia din 31 octombrie 2012 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de avocatul Eugenia Barbăroșie, în interesele Marianei

Bodiu, și s-a casat decizia din 02 mai 2012 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 05 aprilie 2011 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, cu

restituirea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Centru, mun. Chișinău, în alt

complet de judecată.

În cadrul rejudecării cauzei, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a

depus cereri de concretizare a pretențiilor, prin care a menționat că la 08

octombrie 2013 debitorul SC „Velios-V.B.” SRL a acumulat o datorie în mărime

de 1 419 582,41 de euro, formată din soldul creditului în mărime de 252

131,17 de euro, dobânda de întârziere în mărime de 128 046,96 de euro,

dobânda majorată în mărime de 16 153,31 de euro, penalitate în mărime de 1

018 208,45 de euro și comision de gestiune în mărime de 5 042,62 de euro.

Astfel, reclamanta a solicitat deposedarea Marianei Bodiu și transmiterea

silită în posesia băncii pentru comercializare ulterioară a imobilului ipotecat

apartamentul nr. XXXXX, cu suprafața de 195,1 m.p. și construcția accesorie cu

suprafața de 18,1 m.p., cu toate îmbunătățirile, ameliorările și accesoriile

bunului imobil ipotecat, a oricărui bun imobil care se unește prin accesiune cu

bunul imobil ipotecat, precum și a bunurilor noi ce rezultă din transformarea

bunului imobil ipotecat, situat în mun. Chișinău, str. XXXXX; evacuarea

Marianei Bodiu și a tuturor persoanelor și bunurilor lor mobile din imobilul

ipotecat; încasarea de la Mariana Bodiu a cheltuielilor suportate la achitarea

taxei de stat în mărime de 127 444,80 de lei, precum și altor cheltuieli de

judecată suportate la examinarea cauzei.

În motivarea cererii de concretizare SA „Banca Comercială Română

Chișinău” a indicat că prin încheierea din 19 aprilie 2016 a Curții de Apel

Chișinău s-a dispus intentarea procesului de intrare în faliment a debitorului

SC „Velios-V.B.” SRL, în cadrul căruia banca a fost validată ca creditor

chirografar cu 779 537,84 de euro la rangul V și VI.

La 02 iulie 2013, Mariana Bodiu a înaintat acțiune reconvențională

împotriva SA „Banca Comercială Română Chișinău” cu privire la declararea

nulă a contractelor de credit și ipotecă.

În motivarea acțiunii Mariana Bodiu a invocat că în temeiul contractului

de credit SA „Banca Comercială Română Chișinău” avea dreptul la solicitarea

rambursării integrale și anticipate a creditului, însă nu a făcut-o. Banca urma

să-i acorde SC „Velios-V.B.” SRL un credit doar după asigurarea bunurilor

admise în garanție. Creditul i-a fost acordat fără a fi respectată această

obligație.

A învederat că contractele de credit și ipotecă, precum și acordul

adițional la ultimul, urmează a fi declarate nule în temeiul art. 228 din Codul

civil, deoarece semnarea contractului de ipotecă din 02 iulie 2008 și a

3

acordului adițional nr. 1 din 01 aprilie 2009 a fost determinată de

comportamentul dolosiv și viclean al lui Vitalii Bodiu, fostul ei soț, care este de

facto proprietarul SC „Velios-V.B.” SRL.

A mai relatat că prin sentința din 29 aprilie 2013 a Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău, Vitalii Bodiu a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 196 alin. (4) Codul penal, cauzarea de daune materiale prin

înșelăciune sau abuz de încredere, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 2 000 de unități convenționale.

Astfel, instanța de judecată a constatat că Vitalii Bodiu, în scopul

dobândirii unui credit pentru el personal de la SA „Banca Comercială Română

Chișinău” în sumă de 250000 de euro, prin abuz de încredere și înșelăciune,

folosind relațiile personale create de-a lungul căsătoriei avute cu Mariana

Bodiu, de care a divorțat la 25 septembrie 2007, a influențat-o, invocând că

banii sunt necesari pentru dezvoltarea afacerii și întreținerea ulterioară a

copiilor comuni, să dea acordul la ipotecarea imobilului său pentru garantarea

rambursării creditului bancar.

Mariana Bodiu a afirmat că între acuzatorul de stat și inculpatul Bodiu

Vitalii a fost încheiat acord de recunoaștere a vinovăției, care a fost acceptat

de către instanța de judecată.

De altfel, a mai indicat că în temeiul celor constatate în sentința din 29

aprilie 2013 privind condamnarea lui Vitalii Bodiu, care a dobândit creditul

prin înșelăciune, urmează a fi anulate contractele de credit și de ipotecă, or,

ultimul prin dol a determinat-o să semneze contactul de ipotecă și acordul

adițional.

A solicitat declararea nulă a contractelor de credit nr. 1997 din 11 iunie

2008 și nr. 1997/1 din 31 martie 2009, încheiate între SC „Velios-V.B.” SRL și

SA „Banca Comercială Română Chișinău”, declararea nulă a contractului de

ipotecă încheiat la 02 iulie 2008 între Mariana Bodiu și SA „Banca Comercială

Română Chișinău” și a acordului adițional nr. 1 la contractul de ipotecă din 01

aprilie 2009, precum și încasarea din contul pârâtei a tuturor cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 16 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru s-a respins integral cererea de chemare în judecată depusă de SA

„Banca Comercială Română Chișinău” ca fiind neîntemeiată. S-a admis parțial

acțiunea reconvențională înaintată de Mariana Bodiu. S-a anulat contractul de

gaj/ ipotecă și acordul adițional la contractul de gaj/ ipotecă din 02 iulie 2008,

încheiate între Mariana Bodiu și SA „Banca Comercială Română Chișinău”. În

rest pretențiile înaintate de Mariana Bodiu au fost respinse ca fiind

neîntemeiate. S-a încasat din contul SA „Banca Comercială Română Chișinău”

în beneficiul statului suma de 12 000 de lei cu titlu de taxă de stat și din contul

Marianei Bodiu în beneficiul statului suma de 11 000 de lei cu titlu de taxă de

stat.

Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 20 februarie 2017, SA

„Banca Comercială Română Chișinău”, reprezentată de avocatul Aelita Orhei, a

declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii primei

instanțe în partea respingerii integrale a acțiunii inițiale și admiterii parțiale a

acțiunii reconvenționale, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea

4

inițială să fie admisă integral, iar cea reconvențională să fie respinsă în partea

ce ține de declararea nulă a contractului de gaj (ipotecă) și a acordului

adițional la acesta, în rest, hotărârea primei instanțe să fie menținută.

Prin decizia din 09 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de SA „Banca Comercială Română Chișinău” și s-a menținut

hotărârea din 16 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 23 mai 2018 prin decizia Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de SA „Banca Comercială Română Chișinău” și s-a casat decizia din 09

noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare

la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de SA „Banca Comercială Română Chișinău” și s-a menținut

hotărârea din 16 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 13 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de SA „Banca Comercială Română Chișinău” și s-a casată

decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 02 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de SA „Banca Comercială Română Chișinău” și s-a casat hotărârea din

16 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei

hotărâri noi prin care acțiunea inițială depusă de SA „Banca Comercială

Română Chișinău” s-a admis. S-a deposedat Mariana Bodiu și s-a transmis silit

în posesia SA „Banca Comercială Română Chișinău” pentru comercializare

ulterioară bunul imobil ce constă din apartamentul nr. XXXXX, cu numărul

cadastral XXXXX, cu suprafața de 195,10 m.p. și construcția accesorie cu

numărul cadastral XXXXX cu suprafața de 18,1 m.p., cu toate îmbunătățirile,

ameliorările și accesoriile bunului imobil ipotecat, a oricărui bun imobil care

se unește prin accesiune cu bunul imobil ipotecat, precum și a bunurilor noi ce

rezultă din transformarea bunului imobil ipotecat, situate pe str. XXXXX, mun.

Chișinău, fără acordarea altui spațiu locativ. S-a încasat de la Mariana Bodiu în

beneficiul SA „Banca Comercială Română Chișinău” suma de 127 444,80 de lei

cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată,

suma de 46 500 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de

apel, suma de 62 000 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea

cererilor de recurs și suma de 620 de lei cu titlu de cheltuieli pentru citare

publică, iar în total suma de 236 564,80 de lei. Acțiunea reconvențională

înaintată de Mariana Bodiu s-a respins ca fiind tardivă.

La 15 iunie 2020 și 14 septembrie 2020, avocatul Eugenia Jelamschi, în

interesele Marianei Bodiu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 02 iunie

2020 a Curții de Apel Chișinău și remiterea cauzei la o nouă rejudecare în

instanța de apel.

Prin decizia din 15 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de Mariana Bodiu și avocatul Eugenia Jelamschi. S-a casat

decizia din 02 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea

de chemare în judecată depusă de SA „Banca Comercială Română Chișinău”

împotriva Marianei Bodiu, intervenienți accesorii SC „Velios-V.B.” SRL și Vitalii

5

Bodiu cu privire la realizarea dreptului de ipotecă întru stingerea datoriei,

prin deposedarea și transmiterea silită a bunurilor ipotecate cu evacuarea

tuturor persoanelor din bunul imobil, încasarea cheltuielilor de judecată, și la

cererea reconvențională înaintată de Mariana Bodiu împotriva SA „Banca

Comercială Română Chișinău” cu privire la declararea nulă a contractelor de

credit și ipotecă, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarant de SA „Banca Comercială Română Chișinău” și s-a menținut

hotărârea din 16 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Banca

Comercială Română Chișinău” împotriva Marianei Bodiu, intervenienți

accesorii SC „Velios-V.B.” SRL și Vitalii Bodiu cu privire la realizarea dreptului

de ipotecă întru stingerea datoriei, prin deposedarea și transmiterea silită a

bunurilor ipotecate cu evacuarea tuturor persoanelor din bunul imobil,

încasarea cheltuielilor de judecată, și la cererea reconvențională înaintată de

Mariana Bodiu împotriva SA „Banca Comercială Română Chișinău” cu privire

la declararea nulă a contractelor de credit și ipotecă.

La 02 februarie 2022, SA „Banca Comercială Română Chișinău”,

reprezentată de avocatul Roger Gladei, a declarat recurs, prin care a solicitat

casarea deciziei instanței de apel din 14 decembrie 2021 cu adoptarea unei

noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii inițiale și de respingere a acțiunii

reconvenționale.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel a aplicat eronat și a

încălcat normele de drept material și procedural, ceea ce a dus la soluționarea

greșită a cauzei, a interpretat eronat legea precum și probele prezentate, iar

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Totodată, în susținerea recursului s-au indicat aceleași argumente și

circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei

în instanțele ierarhic inferioare.

Recurenta a mai învederat că instanța de apel eronat a aplicat speței

prevederile art. 228 alin. (1) Cod civil (în redacția în vigoare până la

01.03.2019), în situația în care Vitalii Bodiu nu este parte a contractelor în

litigiu, fiind un terț, nu a aplicat prevederile legale potrivite referitoare la

nulitatea actului juridic încheiat prin dol, precum și nu a clarificat întrunirea

condițiilor necesare pentru constatarea nulității actului juridic încheiat prin

dol.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 decembrie

2021, astfel, recursul declarat la 02 februarie 2022, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra

admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului,

cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o

6

lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul

stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 06 aprilie 2022, prin scrisoarea de însoțire nr. 2ra-414/2022, Curtea

Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia cererii de recurs cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data

recepționării (f.d. 194, Vol. V), or, până la data examinării cauzei careva

referințe în adresa instanței nu au parvenit.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează

fondul recursului.

Prin încheierea din 26 octombrie 2022 a Curții Supreme de Justiție

completul din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis

examinarea acestuia în fond de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu articolele 441 și 444 din Codul de procedură civilă,

recursul s-a examinat de un complet de 5 judecători, fără înștiințarea

participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web

a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul a decis inoportună invitarea

acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate

cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității

hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în

această cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza

înscrisurilor prezente la dosar. În esență, recurenta și intimații au avut

posibilitate să își prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile părții

adverse.

Verificând decizia din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și,

după caz, hotărârea din 16 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în

recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție constată că se impune respingerea recursului cu

menținerea actelor judecătorești recurate, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să

mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe,

precum și încheierile atacate cu recurs.

În vederea respectării articolului 432 alin. (5) din Codul de procedură

civilă, Colegiul lărgit nu a identificat niciun indiciu care, la prima vedere, ar

putea ridica probleme de drept specificate la alin. (3) din articolul citat. Mai

mult, recurenta nu a prezentat obiecții în privința acestui aspect procedural.

Esența articolelor 432 și 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă oferă

instanței de recurs competența de a efectua un control al legalității deciziei

atacate, nu și a temeiniciei acesteia. Astfel, se vor reține circumstanțele de

fapt, privite în ansamblu, care au fost prezentate de părți și stabilite de

instanțele de judecată în fazele procesual anterioare, cu excepția situației în

care constatările lor pot fi considerate arbitrare sau vădit nerezonabile.

În debut, Colegiul atestă că înaintând acțiune împotriva Marianei Bodiu,

intervenienți accesorii SC „Velios-V.B.” SRL și Vitalii Bodiu, SA „Banca

Comercială Română Chișinău” a solicitat realizarea dreptului de ipotecă întru

7

stingerea datoriei, prin deposedarea Marianei Bodiu și transmiterea silită în

posesia SA „Banca Comercială Română Chișinău” pentru comercializare

ulterioară bunul imobil ce constă din apartamentul nr. XXXXX, cu numărul

cadastral XXXXX, cu suprafața de 195,10 m.p. și construcția accesorie cu

numărul cadastral XXXXX cu suprafața de 18,1 m.p., cu toate îmbunătățirile,

ameliorările și accesoriile bunului imobil ipotecat, a oricărui bun imobil care

se unește prin accesiune cu bunul imobil ipotecat, precum și a bunurilor noi ce

rezultă din transformarea bunului imobil ipotecat, situate pe str. XXXXX, mun.

Chișinău, fără acordarea altui spațiu locativ, încasarea de la Mariana Bodiu în

beneficiul SA „Banca Comercială Română Chișinău” a sumei de 127 444,80 de

lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată,

a sumei de 46 500 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii

de apel, a sumei de 62 000 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea

cererilor de recurs și a sumei de 620 de lei cu titlu de cheltuieli pentru citare

publică.

De altfel, Mariana Bodiu înaintând acțiune reconvențională împotriva SA

„Banca Comercială Română Chișinău”, a solicitat anularea contractelor de

credit, anularea contractului de gaj/ ipotecă și acordului adițional la

contractul de gaj/ ipotecă.

Fiind investită cu examinarea prezentei acțiuni prima instanță prin

hotărârea din 16 februarie 2017 a respins integral cererea de chemare în

judecată depusă de SA „Banca Comercială Română Chișinău” împotriva

Marianei Bodiu, intervenienți accesorii SC „Velios-V.B.” SRL și Vitalii Bodiu ca

fiind neîntemeiată. A admis parțial acțiunea reconvențională înaintată de

Mariana Bodiu. A anulat contractul de gaj/ ipotecă și acordul adițional la

contractul de gaj/ ipotecă din 02 iulie 2008, încheiate între Mariana Bodiu și

SA „Banca Comercială Română Chișinău”. În rest pretențiile înaintate de

Mariana Bodiu au fost respinse ca fiind neîntemeiate. A încasat din contul SA

„Banca Comercială Română Chișinău” în beneficiul statului suma de 12 000 de

lei cu titlu de taxă de stat și din contul Marianei Bodiu în beneficiul statului

suma de 11 000 de lei cu titlu de taxă de stat.

Verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, Curtea de Apel Chișinău

prin decizia din 14 decembrie 2021 a respins apelul declarant de SA „Banca

Comercială Română Chișinău” și a menținut hotărârea din 16 februarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de SA „Banca Comercială Română Chișinău” împotriva

Marianei Bodiu, intervenienți accesorii SC „Velios-V.B.” SRL și Vitalii Bodiu cu

privire la realizarea dreptului de ipotecă întru stingerea datoriei, prin

deposedarea și transmiterea silită a bunurilor ipotecate cu evacuarea tuturor

persoanelor din bunul imobil, încasarea cheltuielilor de judecată, și la cererea

reconvențională înaintată de Mariana Bodiu împotriva SA „Banca Comercială

Română Chișinău” cu privire la declararea nulă a contractelor de credit și

ipotecă.

Din suportul probatoriu prezent la materialele cauzei, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

reține că la 11 iunie 2008 între SA „Banca Comercială Română Chișinău” și

8

SRL „Velios-V.B.” în persoana directorului Olga Solionaia a fost încheiat

contractul de credit nr. 1997 (f.d. 10-14, Vol. I).

Conform pct. 1.1 din contractul de credit, SA „Banca Comercială Română

Chișinău” a acordat SRL „Velios-V.B.” un credit în sumă de 250 000 de euro.

Creditul s-a acordat pe un termen de 60 de luni, cu scadența finală la 10

iunie 2013, conform pct. 3.1 din contractul de credit.

Conform pct. 6.1 al contractului rata dobânzii la credit este una flotantă și

la data semnării contractului de credit constituia 11 % anual.

Totodată, conform pct. 3.2. al contractului de credit, creditul urma a fi

utilizat integral până la data de 20 iunie 2008 cu condiția decontării

documentelor de plată ale împrumutatului, în strictă conformitate cu

destinația aprobată.

În scopul garantării restituiri creditului și plăților aferente creditului, la

02 iulie 2008 SA „Banca Comercială Română Chișinău” și Mariana Bodiu au

încheiat contractul de gaj/ ipotecă, înregistrat în registrul actelor notariale cu

nr. 12851 de către notarul privat Mirela Amihalachioae-Țurcan, prin care a

fost ipotecat în folosul băncii apartamentul nr. XXXXX, cu suprafața de 195,10

m.p. și construcția accesorie cu suprafața de 18,1 m.p., situate în mun.

Chișinău, str. XXXXX, evaluate la prețul de 4 248 160 de lei (f.d. 22-25, Vol. I).

La 31 martie 2009, în baza contractului de credit nr. 1997/1 suma

creditului a fost reactivată, constituind suma de 252 431,17 de euro, scadent

la 10 iunie 2014 (f.d. 15-19, Vol. I).

Ulterior, prin Acordul Adițional nr. 1 din 01 aprilie 2009, contractul de

gaj/ ipotecă a fost modificat în legătură cu reactivarea sumei creditului prin

contractul de credit nr. 1997/1 din 31 martie 2009 (f.d. 26-28, Vol. I).

Din actele cauzei se denotă că debitorul SRL „Velios-V.B.” nu și-a onorat

obligațiile contractuale, formând la situația din 22 martie 2010 o datorie față

de bancă în mărime de 317 238,98 de euro, compusă din soldul creditului în

mărime de 252 131,17 de euro, dobânda în mărime de 22 253,43 de euro,

penalitate la dobândă în mărime de 39 734,77 de euro și penalitate la ratele

de credit în mărime de 119,61 de euro.

Urmare a numeroaselor notificări în adresa debitorului, care au rămas

nesoluționate, la 16 ianuarie 2010 banca a înregistrat Preavizul privind

exercitarea dreptului de ipotecă.

Astfel, ca urmare a neexecutării obligației debitorului, la 21 aprilie 2010

SA „Banca Comercială Română Chișinău” s-a adresat în instanța de judecată cu

acțiune privind deposedarea și transmiterea silită a bunurilor ipotecate.

Tot actele cauzei, atestă că la 01 august 2011, în privința lui Vitalii Bodiu,

fostul soț al Marianei Bodiu, și proprietarul SRL „Velios-V.B.” s-a început

urmărirea penală conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 238 Cod

penal, pe faptul dobândirii creditului prin abuz de încredere.

Prin ordonanța din 15 mai 2012, Mariana Bodiu a fost recunoscută în

calitate de parte vătămată în cauza penală, ca fiind influențată de către Vitalii

Bodiu să gajeze către bancă locuința, cauzându-i daune materiale și morale.

Prin sentința din 29 aprilie 2013 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău,

Vitalii Bodiu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 196 alin. (4) și art. 238 din Codul penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă

9

sub formă de amendă în mărime de 2 000 de unități convenționale (f.d. 213-

214, Vol. I).

Conform sentinței, s-a constatat că Vitalii Bodiu a comis dobândirea unui

credit prin înșelăciune, care, fiind de facto proprietarul SRL „Velios-V.B.”, a

întocmit raportul financiar al mijloacelor cu privire la veniturile, creanțele,

datoriile, profitul și cheltuielile întreprinderii SRL „Velios-V.B.” cu date

denaturate, exprimate în excluderea intenționată a pierderilor, precum și

exagerarea beneficiilor pentru perioada 01 ianuarie 2007 - 31 decembrie

2007, care în comun cu alte acte au fost prezentate de către directorul

întreprinderii Olga Solionaia, la indicația lui Vitalii Bodiu, la SA „Banca

Comercială Română Chișinău” pentru a demonstra capacitatea SRL „Velios-

V.B.” de rambursare a creditului. La 11 iunie 2008 între SA „Banca Comercială

Română Chișinău” și SRL „Velios-V.B.” a fost încheiat contractul de credit nr.

1997, în urma căruia, semnând în locul directorului societății comerciale Olga

Solionaia, Vitalii Bodiu a obținut un credit în sumă de 250 000 de euro. Tot el,

în scopul dobândirii unui credit pentru el personal de la SA „Banca Comercială

Română Chișinău” în sumă de 250 000 de euro, prin abuz de încredere și

înșelăciune, folosind relațiile personale create de-a lungul căsniciei avute cu

Mariana Bodiu, cu care are trei copii și cu care a divorțat la 25 septembrie

2007, a influențat-o pe ultima, invocând că banii sunt necesari pentru

dezvoltarea afacerii și întreținerea ulterioară a copiilor comuni, de a da

acordul la gajarea imobilului său amplasat în mun. Chișinău, str. XXXXX,

estimat la valoarea de 5 310 200 de lei, pentru garantarea rambursării

creditului bancar, a dobânzii aferente și a executării în termen a obligațiunilor

asumate conform contractului de credit nr. 1997 din 11 iunie 2008, încheiat

între SA „Banca Comercială Română Chișinău” și SRL „Velios-V.B.”, care era

administrată și îi aparținea de facto lui Vitalii Bodiu.

În continuare, prin hotărârea din 07 iulie 2015 Curții de Apel Chișinău s-a

constatat insolvabilitatea debitorului SRL „Velios-V.B.”

Conform tabelului definitiv al creanțelor la 01 iulie 2015 SA „Banca

Comercială Română Chișinău” a fost validată ca creditor chirografar cu o

creanță în mărime de 16 309 646,60 de lei sau echivalentul a 779 537,84 de

euro, care este formată din soldul creditului 252 131,17 euro, dobânda

contractuală 177 537,20 de euro, dobânda majorată 32 785,38 de euro,

penalitatea 308 258,0 de euro și comision de gestiune 8 826,09 euro.

Prin încheierea din 19 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a intentat

procesul de intrare în faliment a debitorului SRL „Velios-V.B.”.

În cadrul examinării acțiunii inițiale, la 02 iulie 2013 Mariana Bodiu a

înaintat acțiune reconvențională împotriva SA „Banca Comercială Română

Chișinău”, prin care a solicitat declararea nulă a contractelor de credit nr.

1997 din 11 iunie 2008 și nr. 1997/1 din 31 martie 2009, încheiate între SC

„Velios-V.B.” SRL și SA „Banca Comercială Română Chișinău”, declararea nulă

a contractului de ipotecă încheiat la 02 iulie 2008 între Mariana Bodiu și SA

„Banca Comercială Română Chișinău” și a acordului adițional nr. 1 la

contractul de ipotecă din 01 aprilie 2009, precum și încasarea din contul

pârâtei a tuturor cheltuielilor de judecată.

10

Conform art. 228 din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019),

actul juridic a cărui încheiere a fost determinată de comportamentul dolosiv

sau viclean al uneia din părți poate fi declarat nul de instanța de judecată chiar

și în cazul în care autorul dolului estima că actul juridic este avantajos pentru

cealaltă parte. Dacă una dintre părți trece sub tăcere anumite împrejurări la a

căror dezvăluire cealaltă parte nu ar mai fi încheiat actul juridic, anularea

actului juridic poate fi cerută numai în cazul în care, în baza principiului

bunei-credințe, se putea aștepta ca cealaltă parte să dezvăluie aceste

împrejurări. În cazul în care dolul este comis de un terț, actul juridic poate fi

anulat numai dacă se demonstrează că cealaltă parte a știut sau trebuia să știe

despre dol.

Art. 233 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019),

statuează că persoana îndreptățită are dreptul să ceară anularea actului

juridic pentru temeiurile stipulate la art. 227, 228 și 230 în termen de 6 luni

de la data când a aflat sau trebuia să afle despre temeiul anulării.

Conform art. 272 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie

2019), termenul de prescripție extinctivă începe să curgă de la data nașterii

dreptului la acțiune. Dreptul la acțiune se naște la data când persoana a aflat

sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.

Acțiunea în nulitate relativă, spre deosebire de cea în nulitate absolută,

este prescriptibilă, adică ea trebuie intentată în termenul de prescripție

extinctivă. Prin art. 233 din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019)

sunt instituite termene speciale de prescripție extinctivă pentru acțiunile în

anulare a unor categorii de acte juridice. Aceste termene derogă de la regula

generală privind termenul de prescripție extinctivă care este de 3 ani și

constituie 6 luni inclusiv privitor la acțiunile în anularea actului juridic

încheiat prin dol.

O problemă importantă în ceea ce privește prescripția acțiunii în

anularea unui act juridic este acea a datei de la care ea începe să curgă. În

cazul acțiunilor în anularea actului juridic încheiat prin dol termenul de

prescripție începe să curgă de la data când cel îndreptățit a aflat sau trebuia să

afle despre temeiul anulării.

Astfel, în speță, Mariana Bodiu a susținut că semnarea contractului de

ipotecă din 02 iulie 2008 și a acordului adițional nr. 1 din 01 aprilie 2009 a

fost determinată de comportamentul dolosiv și viclean al lui Vitalii Bodiu,

demonstrat prin sentința din 29 aprilie 2013 a Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău, prin care ultimul a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 196 alin. (4) din Codul penal, cauzarea de daune materiale

prin înșelăciune sau abuz de încredere.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție conchide că acțiunea reconvențională a fost depusă cu

respectarea termenului de prescripție de 6 luni, deoarece recurenta a aflat

despre încălcarea dreptului său la data pronunțării sentinței de condamnare a

lui Vitalii Bodiu.

De altfel, alegațiile precum că Mariana Bodiu cu certitudine a aflat despre

acțiunile întreprinse de către Vitalii Bodiu înainte de 01 august 2011 - data

pornirii urmăririi penale și că dreptul de a declara nul contractul de ipotecă

11

încheiat prin dol a apărut din momentul depunerii plângerii penale, sunt

irelevante speței, or, doar prin sentința rămasă irevocabilă s-a constatat că

ultimul a comis dobândirea unui credit prin înșelăciune, care, fiind de facto

proprietarul SRL „Velios-V.B.”, a întocmit raportul financiar al mijloacelor cu

privire la veniturile, creanțele, datoriile, profitul și cheltuielile întreprinderii

SRL „Velios-V.B.” cu date denaturate, exprimate în excluderea intenționată a

pierderilor, precum și exagerarea beneficiilor pentru perioada 01 ianuarie

2007- 31 decembrie 2007, care în comun cu alte acte au fost prezentate de

către directorul întreprinderii Olga Solionaia la indicația lui Vitalii Bodiu la SA

„Banca Comercială Română Chișinău” pentru a demonstra capacitatea SRL

„Velios-V.B.” de rambursare a creditului.

Prin urmare, acțiunea reconvențională a fost înaintată la 02 iulie 2013 cu

respectarea termenului de 6 luni prevăzut de art. 233 alin. (1) din Codul civil

(în vigoare până la 01 martie 2019), care a început să curgă de la data când a

apărut dreptul la acțiune pentru Mariana Bodiu.

În acest sens instanța de recurs ține să sublinieze că problema data a fost

soluționată prin decizia din 15 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin

care s-a constatat că instanța de apel greșit a respins acțiunea

reconvențională ca fiind tardivă. Mai mult, recurentul nu aduce critici soluției

instanței de apel în această parte.

Lecturând recursul declarat de SA „Banca Comercială Română Chișinău”,

reprezentată de avocatul Roger Gladei, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că

problema ridicată în fața instanței de recurs ține de aplicarea eronată a

prevederilor art. 228 din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019).

Așadar, Colegiul reiterează că conform art. 228 alin. (3) din Codul civil (în

vigoare până la 01 martie 2019), în cazul în care dolul este comis de un terț,

actul juridic poate fi anulat numai dacă se demonstrează că cealaltă parte a

știut sau trebuia să știe despre dol.

În sensul normei precitate, dolul constă în inducerea în eroare a unei

persoane prin mijloace dolosive sau viclene pentru a o determina să încheie

un act juridic. Dolul are două elemente constitutive elementus subiectiv, care

constă intenția de a induce în eroare o persoană pentru a o determina să

încheie un act juridic; dacă inducerea în eroare a fost provocată neintenționat,

nu există dol, și elementul obiectiv, care constă în utilizarea diferitor mijloace

viclene pentru realizarea intenției de induce în eroare: manopere viclene,

minciuni, mașinații etc.

Dolul este temei de anulare a actului juridic chiar dacă autorul dolului

estima că actul juridic este avantajos pentru cealaltă parte.

De cele mai multe ori mijloacele dolosive se exprimă prin fapte pozitive.

Sunt însă cazuri când dolul se realizează prin abținerea de la acțiuni, omisiuni

(dol prin reticență). Este dol prin reticență atunci când una din părți trece sub

tăcere intenționat anumite împrejurări care prezintă interes esențial,

determinant pentru cealaltă parte și pe care autorul dolului, dacă era loial și

de bună credință, trebuia să le comunice. Uneori însăși legea determină

caracterul dolosiv al omisiunilor.

12

În principiu, dolul provine de la cealaltă parte a actului juridic. Însă dolul

care este comis de un terț de asemenea poate servi ca temei de anulare a

actului juridic dacă cealaltă parte a știut sau trebuia să știe despre manoperele

dolosive ale terțului și nu l-a avertizat pe cocontractant sau chiar a fost

instigator ori complice al terțului. De asemenea dolul terțului constituie temei

de anulare a actelor juridice unilaterale, întrucât în aceste acte cealaltă parte

nu există.

Ca și în cazul erorii, dovada dolului incumbă celui care îl invocă. Fiind un

fapt juridic, dolul poate fi dovedit cu orice mijloace de probă.

Reieșind din cele relatate, Colegiul ține să învedereze că în conformitate

cu prevederile art. 123 alin. (3) Cod de procedură civilă, sentința pronunțată

de instanța judecătorească într-o cauză penală, rămasă irevocabilă, are

autoritatea lucrului judecat și este obligatorie pentru instanța chemată să se

pronunțe asupra efectelor juridice civile ale actelor persoanei împotriva

căreia s-a pronunțat sentința numai dacă aceste acte au avut loc și numai în

măsura în care au fost săvârșite de persoana în cauză.

Astfel, Vitalii Bodiu a fost condamnat prin sentința din 29 aprilie 2013 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, fiind constat că „acesta, a comis

dobândirea unui credit prin înșelăciune în următoarele circumstanțe: fiind de

facto proprietarul SC „Velios-V.B.” SRL a întocmit raportul financiar al

mijloacelor cu privire la veniturile, creanțele, datoriile, profitul și cheltuielile

întreprinderii SC „Velios-V.B.” SRL cu date denaturate, exprimate în

excluderea intenționată a pierderilor, precum și exagerarea beneficiilor

pentru perioada 01 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2007, care în comun cu alte

acte a fost prezentat de către directorul întreprinderii, Solionaia Olga, la

indicația lui Vitalii Bodiu, la SA „Banca Comercială Română Chișinău” pentru a

demonstra capacitatea SC „Velios-V.B.” SRL de rambursare a creditului. La 11

iunie 2008 între SA „Banca Comercială Română Chișinău” și SC „Velios-V.B.”

SRL a fost încheiat contractul de credit nr. 1997, în urma căruia, semnând în

locul directorului societății comerciale Solionaia Olga, Vitalii Bodiu a obținut un

credit în valoare de 250 000 de euro.

Tot el, în scopul dobândirii unui credit pentru el personal de la SA „Banca

Comercială Română Chișinău”, în sumă de 250 000 euro, prin abuz de

încredere și înșelăciune, folosind relațiile personale create de a lungul

căsniciei avute cu Mariana Bodiu, cu care are trei copii și cu care a divorțat la

25 septembrie 2007, a influențat-o pe ultima, invocând că banii sunt necesari

pentru dezvoltarea afacerii și întreținerea ulterioară a copiilor comuni, de a da

acordul la gajarea imobilului său amplasat în mun. Chișinău, str. XXXXX,

estimat la valoarea de 5 310 200 de lei, pentru garantarea rambursării

creditului bancar, a dobânzilor aferente și a executării în termen a obligațiilor

asumate conform contractului de credit nr. 1997 din 11 iunie 2008 încheiat

între SA „Banca Comercială Română Chișinău” și SC „Velios-V.B.” SRL, care era

administrată și îi aparținea de facto lui Vitalii Bodiu.”

Mai mult, fiind interogat în ședința de judecată, inculpatul vina în

comiterea infracțiunii imputate a recunoscut-o pe deplin și a declarat „…Din

partea lui de către bancă i s-a cerut să prezinte unele date care atunci nu

corespundeau și a fost nevoit să introducă niște modificări și anume

13

cheltuielile mai mici și veniturile mult mai mari. Aceste acte au fost prezentate

de el la bancă, acolo s-a întâlnit cu o persoană numele căruia nu îl cunoaște. De

la bancă primise credit în sumă de 250000 de euro, actele fiind semnate de el,

adică din numele directorului…”

Așadar, din cele supra relatate se denotă cert că banca a știut sau cel

puțin trebuia să știe despre dol, în situația în care a admis semnarea actelor de

către o persoană neîmputernicită, în numele unei persoane juridice, prin unul

din reprezentanții săi, mai mult, aceste fapte se denotă și prin notificările

înaintate debitorului, în care debitorul era atenționat despre adresarea la

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupție, ceea ce odată în

plus denotă faptul că banca cunoștea despre dol, reieșind din toate

circumstanțele la eliberarea creditului stabilite prin sentința irevocabilă,

acestea fiind defavorabile băncii.

În conexiunea celor relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel,

prin prisma argumentelor expuse în cererea de chemare în judecată, cât și

cele expuse în cererea de apel, în raport cu materialele cauzei, întemeiat a

concluzionat în sensul menținerii hotărârii primei instanțe, alegațiile

recurentului fiind nefondate, deoarece materialele cauzei în coroborare cu

normele materiale denotă contrariul.

Relatările expuse, în ansamblu atestă faptul că soluția instanței de apel,

este justă, având la bază un cumul de dovezi administrate, cărora le-a fost dată

o apreciere juridică cuvenită, iar argumentele aduse de recurentă în

susținerea poziției sale, sunt pur declarative și fără un suport legal și

probatoriu.

Urmare a celor indicate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiate

afirmațiile recurentei precum că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe

deplin circumstanțele ce au importantă pentru soluționarea cauzei, nefiind

dovedite circumstanțele considerate de instanță ca stabilite, iar concluziile

instanței expuse în hotărâre, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei,

deoarece acestea contravin constatărilor relatate.

Față de cele ce preced și având în vedere faptul că decizia instanței de

apel este întemeiată, iar temeiurile invocate de către recurentă sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a

menține decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. 442, 444, art. 445 alin. (1) lit. a), alin. (3) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Banca Comercială

Română Chișinău”, reprezentată de avocatul Roger Gladei.

Se menține decizia din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni

„Banca Comercială Română Chișinău” împotriva Marianei Bodiu, intervenienți

14

accesorii Societatea Comercială „Velios-V.B.” Societate cu Răspundere Limitată

și Vitalii Bodiu cu privire la realizarea dreptului de ipotecă întru stingerea

datoriei, prin deposedarea și transmiterea silită a bunurilor ipotecate cu

evacuarea tuturor persoanelor din bunul imobil, încasarea cheltuielilor de

judecată, și la cererea reconvențională înaintată de Mariana Bodiu împotriva

Societății pe Acțiuni „Banca Comercială Română Chișinău” cu privire la

declararea nulă a contractelor de credit și ipotecă,

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Nadejda Toma

judecătorii Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

Ghenadie Plămădeală

15