2rh-271/14 — Modificarea hotarelor

prima instanţă: M. Tertea dosarul nr. 2rh-271/14 instanţa de apel: M. Anton, S. Leu, A. Parpalac ÎNCHEIERE 01 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând cererea de revizuire depusă de către Grosu Liliana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grosu Igor împotriva Primăriei oraşului Căuşeni, Neculcea Efimia, intervenient accesoriu Oficiul Teritorial Cadastral Căuşeni cu privire la modificarea hotarelor, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 28 august 2013, prin care a fost respins recursul declarat de Grosu Igor şi menţinută încheierea Curţii de Apel Bender din 25 iunie 2013, prin care a fost restituită lui Grosu Igor cu cererea de apel ca fiind depusă cu omiterea termenului de declarare a apelului, constată: La 26 iulie 2012, Grosu Igor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei oraşului Căuşeni, Neculcea Efimia, intervenient accesoriu Oficiul Teritorial Cadastral Căuşeni cu privire la modificarea hotarelor.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 07 august 2007, a procurat casa de locuit amplasată în oraşul Căuşeni, str-la 1 mai 4, cu suprafaţa totală a terenului de 0,1178 ha. Indică reclamantul că prin decizia Consiliului orăşenesc Căuşeni nr. 7/7 din 29 august 2007 i s-a permis proiectarea construcţiilor: casei individuale de locuit şi a anexelor, pentru ce s-a eliberat şi certificat de urbanism, autorizaţie de construcţie. Menţionează că pe parcurs s-a depistat că hotarul dintre gospodăria sa şi gospodăria vecinei Neculcea Efimia, situată pe str-la 1 mai, 2, oraşul Căuşeni, în natură, nu corespunde cu hotarul indicat în acte: în paşaportul tehnic din 12 ianuarie 1994, şi a planului cadastral eliberat de Primăria Căuşeni - hotarul reprezintă linie dreaptă, după cum şi era hotarul la momentul procurării casei de locuit de la Salnicova Măria.

Consideră reclamantul că în 2002, în cadrul efectuării măsurărilor masive, a fost comisă o eroare, atribuindu-se eronat o îngrădire a unui şopron de la gospodăria ce aparţinea Mariei Salnicova la gospodăria Efimiei Neculcea, în urma căreia s-au eliberat Titluri de autentificare a dreptului deţinătorului de teren cu grafica de linie curbă. Susţine că la data de 24 octombrie 2011, s-a adresat cu cerere Primăriei Căuşeni privind corectarea greşelilor admise în cadrul efectuării măsurărilor masive. Prin dispoziţia Primarului nr. 02/1-7-476 din 24 octombrie 2011, a fost instituită Comisia pentru determinarea în natură a hotarelor, iar prin Actul din 26 noiembrie 2011, s-a stabilit că hotarul comun e sub formă de linie dreaptă, în baza la ce s-a eliberat plan cadastral.

Adresarea la Oficiul Cadastral Teritorial Căuşeni nu s-a soldat cu efect pozitiv. Solicită obligarea Primăriei Căuşeni şi Oficiului Cadastral Teritorial Căuşeni de a modifica şi a restabili hotarul în baza actelor primare. Prin hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 01 martie 2013, acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La 15 mai 2013, Grosu Igor a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii şi emiterea unei noi hotărîri de admiterea acţiunii în sensul formulat. Prin încheierea Curţii de Apel Bender din 30 mai 2013, s-a acordat lui Grosu Igor, termen pentru lichidarea neajunsurilor, şi anume pentru achitarea taxei de stat, pînă la data de 11 iunie 2013 şi explicat apelantului că în caz de neplată a taxei de stat în termenul acordat, cererea de apel va fi restituită fără examinare.

Prin încheierea Curţii de Apel Bender din 25 iunie 2013, a fost restituită lui Grosu Igor cererea de apel, ca fiind depusă în afara termenului legal. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 august 2013, a fost respins recursul declarat de către Grosu Igor şi menţinută încheierea Curţii de Apel Bender din 25 iunie 2013. La 27 iunie 2014, Grosu Liliana a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 28 august 2013, solicitînd admiterea cererii, casarea deciziei instanţei de recurs, încheierii instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe şi restituirea pricinii la rejudecare în prima instanţă.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că decizia instanţei de recurs urmează a fi revizuită în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) şi c) CPC, pe motiv că instanţa a emis hotărîrea în privinţa unei persoane care nu a fost implicată în proces, adică prin hotărîrea în cauză a fost privată şi dînsa, ca coproprietar în devălmăşie, asupra unei părţi din teren amplasat în or. Căuşeni, str-la 1 Mai 4. Susţine că scopul aplicării procedurii respective este de a fi revizuită hotărîrea emisă de către instanţa de fond şi a fi corectată eroarea admisă de către instanţele de judecată.

În acelaşi context, consideră că prin faptul admiterii cererii de revizuire, nu va fi încălcat principiul securităţii raporturilor juridice garantate de art. 6§1 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, deoarece prin această hotărîre a instanţei de judecată s-a încălcat dreptul ei la protecţia proprietăţii private garantat de art.1 Protocolul 1care prevede, că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale, nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decît pentru o cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.

Mai mult că autorităţile de stat, în rezultatul neglijenţei cărora, s-a admis eroarea ce a generat privarea sa ilegală de proprietatea privată, nu au întreprins nici o măsură relevantă pentru a-i proteja acest drept de proprietate, inclusiv şi instanţa de judecată, care a privat-o de un bun ce î-i aparţine cu drept de proprietate privată, fără a o introduce în proces şi fără a-i oferi dreptul să-şi apere proprietatea sa. Afirmă că instanţa de judecată l-a deposedat pe Grosu Igor de o parte din bunul imobil, în mod eronat a constatat că bunul imobil litigios î-i aparţine doar lui cu drept de proprietate. Insistă că instanţa de judecată nu a luat în consideraţie faptul că la momentul de faţă dînsa este căsătorită cu Grosu Igor, cu care are înregistrată căsătoria la data de 30 iunie 2000 şi cu care sunt în relaţii de căsătorie pînă în prezent, respectiv, terenul situat în or.

Căuşeni, str-la 1 Mai 4, este comun şi dînsa de asemenea dispune de cota-parte asupra acestui imobil. În acestea circumstanţe, consideră că instanţa de fond, fără a respecta prevederile legale şi fără a constata dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, a dispus o soluţie faţă de bunuri proprietate privată ce î-i aparţine, fără a-i oferi dreptul de a apăra proprietatea sa privată. Menţionează că instanţa de fond în mod ilegal i-a încălcat dreptul ei constituţional la proprietate privată şi contrar normelor procesual civile nu au atras-o în proces şi nici nu au informat-o despre posibilitatea de a interveni în proces, prin ce a încălcat prevederile art. 62 CPC. Afirmă că instanţa de fond fără a soluţiona toate circumstanţele prezentei cauze şi fără a verifica cui aparţine terenul de pămînt aflat în litigiu, a soluţionat cererea înaintată în lipsa ei, prin ce a prejudiciat dreptul său de proprietate.

La 27 iunie 2014, Grosu Igor la fel a depus cererea de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 28 august 2013, solicitînd admiterea cererii, casarea deciziei instanţei de recurs, încheierii instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe şi restituirea pricinii spre judecare în prima instanţă. În calitate de temei de drept pentru revizuirea a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC, susţinînd că scopul aplicării procedurii respective este de a fi revizuită hotărîrea emisă de către instanţa de fond şi nu se urmăreşte scopul de a obţine o nouă reexaminare a cauzei, deoarece circumstanţă nou apărută nu i-a fost cunoscută anterior şi nu putea fi invocată la momentul examinării cauzei.

Consideră că prin admiterea cererii de revizuire nu va fi încălcat principiul securităţii raporturilor juridice garantate de art. 6§1 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, deoarece prin hotărîrea revizuirea căreia se solicită la caz i s-a încălcat dreptul său la protecţia proprietăţii private garantat de art. 1 Protocolul 1 CEDO. Menţionează că în rezultatul înregistrării primare masive realizate în or. Căuşeni în anul 2002, s-a admis o eroare între hotarele bunului imobil situat în or. Căuşeni str-la 1 Mai 2 şi bunul imobil situat în or. Căuşeni, str-la 1 Mai 4, atribuindu- se eronat o îngrădire a unui şopron ce aparţine Mariei Salinicova la Efimia Neculcea şi ca urmare s-au eliberat titluri de autentificare a dreptului deţinătorului de teren cu grafica conţinînd linia curbă.

Susţine că prin decizia Consiliului orăşenesc Căuşeni nr. 11/14 din 10 octombrie 2013, în scopul corectării erorii comise, s-a dispus modificarea hotarelor bunului imobil amplasat în or. Căuşeni str-la 1 Mai 4, număr cadastral 2701209112, din motivul amplasării incorecte a planurilor cadastrale. Consideră că prin decizia menţionată, administraţia publică locală, în speţă, Primăria or. Căuşeni, a recunoscut eroarea admisă şi anume că la înregistrarea primară masivă efectuată în anul 2002, a admis o eroare la delimitarea hotarelor bunului imobil situat în or. Căuşeni str-la 1 Mai 2 şi bunul imobil situat în or. Căuşeni, str-la 1 Mai 4, eroare pe care a şi reparat-o prin decizia la care face referire.

În acestea circumstanţe şi ţinînd cont de faptul că decizia nr. 11/14 a Consiliului orăşenesc Căuşeni a fost pronunţată la data de 10 octombrie 2013, adică după rămînerea irevocabilă a hotărîrii judecătoreşti, afirmă că instanţa nu putea să o cunoască la pronunţarea hotărîrii, din care considerente nu a constatat nici eroarea admisă la delimitarea hotarelor terenurilor în litigiu. Consideră că în cazul în care instanţa de judecată ar fi cunoscut această circumstanţă, ar fi constatat eroarea admisă de către factorii de decizie şi ar fi întreprins toate măsurile în vederea reparării acestei erori, urmare a căreia i-a fost afectat grav dreptul său de proprietate, prin lipsirea ilegală de un bun ce-i aparţine cu drept de proprietate privată.

De comun cu motivul prevăzut de art. 449 lit.b) CPC, mai invocă revizuentul şi prevederile art. 449 lit.c) CPC, susţinînd că instanţa de judecată a omis din vedere faptul că la momentul de faţă este căsătorit cu Grosu Lilia şi că terenul situat în or. Căuşeni, str-la 1 Mai 4 a fost procurată împreună cu aceasta, respectiv, bunul imobil este un bun comun şi soţia sa, Grosu Lilia, de asemenea dispune de cota-parte asupra terenului litigios. Astfel, insistă că instanţa de recurs nu a atras atenţia asupra faptului că a fost examinat un litigiu fără a atrage în proces şi soţia sa, pe motiv că obiectul litigiului în cauză constituie un bun ce face parte din bunuri în devălmăşie comună. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă. La caz, se constată că revizuentul Grosu Igor, cu referire la dispoziţiile art. 449 lit. b) CPC, a prezentat în susţinerea cererii de revizuire copia deciziei Consiliului orăşenesc Căuşeni nr. 11/14 din 10 octombrie 2013, copia planului lotului, copia planului cadastral al terenurilor aferente caselor de locuit individuale înregistrate cu nr. cadastrale 2701209111 şi 2701209112 situate în or.

Căuşeni, str-la 1 Mai 2 şi 4, copia contractului de vînzare-cumpărare nr.3680 din 07 august 2007. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În sensul normei enunţate este important de înţeles că circumstanţele sau faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunţării hotărârii, să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanţei de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Cu referire la prevederile citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că cele invocate de către revizuent în susţinerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or ultimul invocă circumstanţe noi descoperite după pronunţarea hotărârii, care nu existau la momentul judecării prezentei cauze, fapt ce se demonstrează prin copia deciziei Consiliului orăşenesc Căuşeni nr. 11/14 din 10 octombrie 2013, aspect ce în plus indică la netemeinicia cererii de revizuire. Mai mult că însăşi revizuentul în cererea de revizuire remarcă că circumstanţele stabilite nu existau la data emiterii hotărârii revizuirea cărei se solicită.

Nu poate fi reţinut ca temei de admitere a cererii de revizuire nici referirea revizuenţilor la prevederile lit. c) a art. 449 CPC, că litigiul a fost examinat fără a fi atrasă în proces Grosu Liliana - soţia lui Grosu Igor, care se consideră a fi coproprietară a bunului proprietate comună în devălmăşie în litigiu, deoarece revizuenţii nu au adus nici un argument care ar indica la faptul că instanţele au emis hotărârile, revizuirea căror se solicită în speţă, cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Mai mult că cererea de chemare în judecată a fost semnată doar de către Grosu Igor ca reclamant, care nu era lipsit de dreptul, în cadrul examinării cauzei în fond, de a comunica instanţei despre existenţa temeiurilor coparticipării procesuale sau de a solicita instanţei atragerea în proces a soţiei sale Grosu Liliana.

În acest context instanţa remarcă că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Prin urmare, având în vedere că revizuenţii Grosu Igor şi Grosu Liliana în cererile de revizuire nu au invocat nici un temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, admiterea cererilor de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Din considerentele menţionate şi având în vedere că cererile de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererile de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se resping ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de către Grosu Igor şi Grosu Liliana împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 28 august 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grosu Igor împotriva Primăriei oraşului Căuşeni, Neculcea Efimia, intervenient accesoriu Oficiul Teritorial Cadastral Căuşeni cu privire la modificarea hotarelor. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva