3ra-1249/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă – N. Mazur dosarul nr. 3ra-1249/14 instanţa de apel – S. Caitaz, A. Nogai, A. Doga ÎNCHEIERE 01 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Elena Drucioc, Agafia Bahnă, Natalia Matiuşenco, Elena Zaremba, Tamara Ungurean-Filip, Ioana Carauş, Olga Vasilieva, Raisa Filipaşcu, Olga Cubovscaia, Igor Storoj, Ilie Ţarigradschi, Elvira Grigorieva, Vera Peresunco, Alexei Dolganiuc, Liubovi Leviţcaia, Ioana Celac, Anastasia Calancea, Grigore Trohin, reprezentaţi de avocatul Ştefan Burlaca în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Drucioc, Agafiei Bahnă, Nataliei Matiuşenco, Elenei Zaremba, Tamarei Ungurean-Filip, Ioanei Carauş, Olgăi Vasilieva, Raisei Filipaşcu, Olgăi Cubovscaia, Igor Storoj, Ilie Ţarigradschi, Elvirei Grigorieva, Verei Peresunco, Alexei Dolganiuc, Liubovei Leviţcaia, Ioanei Celac, Anastasiei Calancea, Grigore Trohin împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Centru municipiul Chişinău, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Rîşcani municipiul Chişinău, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Ciocana municipiul Chişinău, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Buiucani municipiul Chişinău,

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Botanica municipiul Chişinău, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 19 iunie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Elena Drucioc, Agafia Bahnă, Natalia Matiuşenco, Elena Zaremba, Tamara Ungurean-Filip, Ioana Carauş, Olga Vasilieva, Raisa Filipaşcu, Olga Cubovscaia, Igor Storoj, Ilie Ţarigradschi, Elvira Grigorieva, Vera Peresunco, Alexei Dolganiuc, Liubovi Leviţcaia, Ioana Celac, Anastasia Calancea, Grigore Trohin şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 16 decembrie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă constată: La 26 decembrie 2012 Elena Drucioc, Agafia Bahnă, Natalia Matiuşenco, Elena Zaremba, Tamara Ungurean-Filip, Ioana Carauş, Olga Vasilieva, Raisa Filipaşcu, Olga 1 Cubovscaia, Igor Storoj, Ilie Ţarigradschi, Elvira Grigorieva, Vera Peresunco, Alexei Dolganiuc, Liubovi Leviţcaia, Ioana Celac, Anastasia Calancea, Grigore Trohin, reprezentaţi de avocatul Ştefan Burlaca au depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale a RM, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Centru mun. Chişinău, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Rîşcani mun. Chişinău, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.

Ciocana mun. Chişinău, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Buiucani mun. Chişinău, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Botanica mun. Chişinău, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii au indicat că ei au activat în cadrul Institutului pentru Proiectări a Drumurilor Auto şi ajunşi la vârsta de pensionare, fiecare dintre ei, întru executarea obligaţiilor prevăzute de lege, au prezentat către pârâţii - CTAS tot setul de acte necesare pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv certificatele cu privire la salariu, pe care l-au încasat în cadrul Institutului.

Actele prezentate, au fost verificate de către pârâţii - TAS, inclusiv certificatele de salariu şi în baza lor dânşilor li s-a stabilit pensia pentru limita de vârstă. Menţionează că începând cu luna septembrie 2012 ei au constatat că cuantumul pensiei acestora s-a micşorat de 2 ori. Până la data aflării despre micşorarea cuantumului pensiei, nu au cunoscut nici despre motivele care au stat la baza acestei micşorări. De asemenea lor nu li s-a comunicat nici o decizie prin care cuantumul pensiei acestora a fost modificat.

Afirmă că pentru clarificarea circumstanţelor create, au solicitat explicaţii angajaţilor pârâţilor, ca urmare numai CNAS a oferit un răspuns, în care susţinea că stabilirea pensiei (în cazul Raisei Filipaşcu, Vera Peresunco, Elvira Grigorieva, Alexei Dolganiuc şi Olga Cubovscaia) şi respectiv modificarea cuantumului pensiei (în cazul celorlalţi reclamanţi) s-a făcut pentru că pârâţii nu au posibilitatea de a verifica informaţiile din certificatele de salariu ce au fost prezentate de către dânşii. În acelaşi timp, nici CTAS teritoriale şi nici CNAS nu le-au oferit decizia în baza căreia s-a efectuat modificarea cuantumului pensiei.

Relatează că pentru soluţionarea conflictului existent, eu prin intermediul reprezentantului său s-au adresat pârâţilor cu o cerere prin care au solicitat: - să li se ofere o copie autentificată în modul corespunzător, a tuturor rapoartelor financiare/dărilor de seamă, sau cel puţin a extraselor din rapoartele financiare /dările de seamă care se referă la achitarea de către Institutul pentru Proiectări a Drumurilor Auto, IDNO 173374 a salariilor şi contribuţiilor de asigurări sociale, pentru perioada anilor 1980 - 1999 în beneficiul angajaţilor săi; - să li se comunice, pentru fiecare an în parte numărul angajaţilor Institutului pentru Proiectări a Drumurilor Auto, IDNO 173374, pentru care s-au achitat salariile şi contribuţiile de asigurări sociale; - să li se comunice, dacă Institutul pentru Proiectări a Drumurilor Auto a avut sau are până în prezent, datorii salariale, datorii faţă de Bugetul Asigurărilor Sociale (dacă nu a achitat contribuţiile de asigurări sociale) pentru perioada anilor 1980 - 1999; - să li se ofere o copie autentificată în modul corespunzător, pentru toate actele care formează dosarul personal de pensionare al acelor cetăţeni sus-menţionaţi care li 2 s-au adresat pentru stabilirea dreptului la pensie, în special, să li se ofere o copie a cererii de stabilire a pensiei (depusă de către fiecare dintre reclamanţi),

o copie a actelor prezentate întru confirmarea stagiului de cotizare şi a venitului asigurat, o copie a actelor de verificare a certificatelor de salarii, o copie a deciziilor de stabilire a dreptului la pensie şi a cuantumului acesteia şi o copie a deciziilor prin care cuantumul pensiei a fost revizuit. Menţionează că pârâţii nu au dat curs cererii lor, refuzând să le pună la dispoziţie informaţia solicitată. Invocă că având în vedere interesul lor major în soluţionarea problemei cu privire la cuantumul pensiei, vârsta acestora şi starea sănătăţii, refuzul de a satisface cererea, dar cel puţin de a da un răspuns fie şi formal cererii lor, le-a cauzat şi continuă să le cauzeze suferinţe absolut nejustificate.

Indică că unica modalitatea prevăzută de lege, pentru diminuarea suferinţelor este obligarea pârâtului la plata unei despăgubiri în mărime de 10000 lei, pentru fiecare cu titlu de reparare a prejudiciului moral.

Ţinând cont de faptul că Institutului pentru Proiectări a Drumurilor Auto şi ei au achitat integral salariile şi contribuţiile de asigurări sociale pentru perioada de activitate a lor în cadrul Institutului, că pârâţii - CTAS au verificat direct actele prezentate de ei pentru stabilirea pensiei, că nu există nici un temei de fapt şi nici un temei de drept pentru reducerea cuantumului pensiei, precum şi că nu există un act juridic în baza căruia s-a făcut această reducere, consideră că acţiunile pârâţilor sunt ilegale, ce impune obligarea acestuia la restabilirea cuantumul pensiei pentru limita de vârstă, luând în considerare şi perioada în care ei au activat în cadrul IPDA, începând cu data de 01 septembrie 2012. Remarcă că dacă în cazul celorlalţi reclamanţi cuantumul pensiei a fost stabilit iniţial corect, iar ulterior ilegal şi neîntemeiat redus, atunci în cazul Raisei Filipaşcu, Verei Peresunco, Elvira Grigorieva, Alexei Dolganiuc şi Olga Cubovscaia, pârâţii - CTAS din start au calculat greşit cuantumul pensiei acesteia, deoarece au refuzat nemotivat să ia în calcul perioada de activitate a acestora în cadrul Institutului pentru Proiectări a Drumurilor Auto.

Menţionează că fiind pensionari, nu mai au posibilitatea de a munci cu aceiaşi intensitate şi capacitate cu care o făceau până la pensionare şi în condiţiile create, unica sursă de existenţă rămâne a fi pensia. Însă, odată cu reducerea cuantumului şi aşa nu chiar mare al pensiei, existenţa lor este periclitată. Aceste circumstanţe au creat o stare de nervozitate şi stres care continuă şi la ziua de azi. Consideră că pentru diminuarea, cel puţin parţială, a suferinţelor suportate se impune obligarea pârâţilor la plata unei despăgubiri în mărime de 10000 lei pentru fiecare reclamant cu titlu de repararea a prejudiciului moral. Îşi întemeiază acţiunea în baza Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 din 14 octombrie 1998 şi art. 26 alin. (1) lit. a) şi lit. c) Legea contenciosului administrativ, art. 5 şi art. 7 CPC.

Solicită obligarea pârâţilor să ofere răspuns la cererile depus de dânşii şi să ofere informaţia solicitată în cereri şi în modul specificat în cereri, să plătească o despăgubire în mărime de 10000 lei pentru fiecare dintre reclamanţi cu titlu de reparare a prejudiciului moral, cauzat prin refuzul de a da un răspuns şi prin refuzul de 3 a satisface cererile reclamanţilor, a constata că Institutului pentru Proiectări a Drumurilor Auto şi reclamanţii au achitat integral salariile şi contribuţiile de asigurări sociale pentru perioada de activitate a reclamanţilor, a constata că informaţia din certificatele de salarii prezentate de către reclamanţi este veridică, a constata că stabilirea cuantumului pensiei pentru Raisa Filipaşcu, Vera Peresunco, Elvira Grigorieva, Alexei Dolganiuc şi Olga Cubovscaia, fără a se lua în considerare perioada de activitate în cadrul Institutului pentru Proiectări a Drumurilor Auto, este ilegală şi neîntemeiată, a obliga pârâţii să recalculeze cuantumul pensiei pentru limita de vârstă, luând în considerare şi perioada în care Raisa Filipaşcu, Vera Peresunco, Elvira Grigorieva, Alexei Dolganiuc şi Olga Cubovscaia au activat în cadrul Institutului pentru Proiectări a Drumurilor Auto, începând cu data stabilirii pensiei, a constata că reducerea cuantumului pensiei celorlalţi reclamanţi s-a făcut neîntemeiat şi ilegal,

a obliga pârâţii să restabilească cuantumul pensiei pentru limita de vârstă, luând în considerare şi perioada în care ceilalţi reclamanţii au activat în cadrul Institutului pentru Proiectări a Drumurilor Auto, începând cu data de 01 septembrie 2012, a obliga pârâţii la plata unei despăgubiri în mărime de 10000 lei pentru fiecare dintre reclamanţi, pentru repararea prejudiciului moral, cauzat prin calcularea şi respectiv micşorarea ilegală şi neîntemeiată a pensiei reclamanţilor. Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 17 aprilie 2013 a fost atras Institutul pentru Proiectări a Drumurilor Auto în calitate de intervenient accesoriu. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 16 decembrie 2013 a fost respinsă acţiunea.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2014 a fost respins apelul declarat de Elena Drucioc, Agafia Bahnă, Natalia Matiuşenco, Elena Zaremba, Tamara Ungurean-Filip, Ioana Carauş, Olga Vasilieva, Raisa Filipaşcu, Olga Cubovscaia, Igor Storoj, Ilie Ţarigradschi, Elvira Grigorieva, Vera Peresunco, Alexei Dolganiuc, Liubovi Leviţcaia, Ioana Celac, Anastasia Calancea, Grigore Trohin şi menţinută hotărârea primei instanţe.

La 08 august 2014 Elena Drucioc, Agafia Bahnă, Natalia Matiuşenco, Elena Zaremba, Tamara Ungurean-Filip, Ioana Carauş, Olga Vasilieva, Raisa Filipaşcu, Olga Cubovscaia, Igor Storoj, Ilie Ţarigradschi, Elvira Grigorieva, Vera Peresunco, Alexei Dolganiuc, Liubovi Leviţcaia, Ioana Celac, Anastasia Calancea, Grigore Trohin, reprezentaţi de avocatul Ştefan Burlaca au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi adoptarea unei noi hotărâri prin care acţiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului a invocat ilegalitatea deciziei instanței de apel şi hotărârii primei instanţe, considerându-le nemotivate.

Menţionează că în cadrul şedinţelor de judecată, intimaţii au susţinut că reexaminarea pensiei lor a avut loc în baza hotărârii grupului de lucru. Atât prima instanţă, cât şi cea de apel au fost de acord cu poziţia intimaţilor, însă nici una dintre instanţe nu a constatat că formarea, activitatea şi hotărârea acestui grup de lucru sunt ilegale, pentru următoarele motive. Indică că conform dispoziţiilor art. 31 alin. (2) şi alin. (3) Lega nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, cererea de pensionare 4 şi actele necesare se depun la organul teritorial de asigurări sociale de la domiciliul asiguratului, unde se înregistrează în mod obligatoriu. Acordarea drepturilor la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie, emisă de organul teritorial de asigurări sociale şi semnată de conducătorul acestuia, în termen de 15 zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare.

Consideră că reieşind din cele expuse, unicul organ competent pentru a decide în privinţa stabilirii şi reexaminării dreptului la pensie al lor este Casa Teritorială de Asigurări Sociale, dar nicidecum un careva grup de lucru, sau CNAS. Afirmă că în al doilea rând, conform art. 33 alin. (3) al Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, reexaminarea drepturilor la pensie se efectuează în condiţiile prezentei legi. Remarcă că în faţa instanţelor de judecată, intimaţii au confirmat că anume dispoziţiile art. 33 alin. (3) din Legea nr. 156 au fost acele de care s-au condus atunci când au hotărât să reexamineze dreptul recurenţilor la pensie. Care sunt acele condiţii concrete ale Legii nr. 156 de care s-au condus intimaţii atunci când au reexaminat dreptul la pensie, intimaţii au evitat să le spună, cu toate că sarcina probaţiunii este pusă pe seama acestora.

Menţionează că examinând întreaga Lege nr. 156, se constată că dreptul de a reexamina dreptul la pensie îl au în exclusivitate numai Casele Teritoriale de Asigurări Sociale. Legea nominalizată nu reglementează formarea cărorva grupuri de lucru, acordarea acestora a împuternicirilor, pentru a hotărî în privinţa dreptului de a reexamina dreptul la pensie. Mai mult decât atât, această lege nu reglementează nici dreptul CNAS de a se implica în reexaminarea dreptului la pensie al recurenţilor. Mai indică că în al treilea rând, procedura de stabilire şi eventuala reexaminare a cuantumului pensiei, este reglementată de dispoziţiile capitolului III (Stabilirea pensiei), art. 30-33 Legea nr. 156. Reexaminarea dreptului la pensie, conform art. 33 alin. (3) al Legii nr. 156, se efectuează în condiţiile prezentei legi.

Legea dată nu reglementează expres procedura de reexaminare a dreptului la pensie, însă reieşind din temeiurile de reexaminare a pensiei, precum şi din sensul dispoziţiei din art. 33 alin. (3), consideră că reexaminarea dreptului la pensie, poate fi făcută doar la cererea beneficiarului pensiei, în beneficiul acestuia şi numai conform procedurii de acordare a dreptului la pensie (art. 31). Afirmă că procedura de acordare a dreptului la pensie poate fi deschisă doar în baza cererii exclusive a celui îndreptăţit. Astfel, reexaminarea dreptului la pensie urmează să se facă doar la cererea exclusivă a titularului acestui drept.

În ceea ce ţine de afirmaţiile intimaţilor privitor la faptul că reexaminarea dreptului la pensie ar fi avut loc din cauza faptului că certificatele de salariu prezentate de către recurenţi ar fi fost semnate de către persoane neîmputernicite, consideră că instanţa de judecată nu le poate reţine, deoarece intimaţii nu au prezentat nici o probă prin care să demonstreze că aceştia au verificat şi au constatat că certificatele de salariu nu au fost semnate de persoane împuternicite şi intimaţii nu au demonstrat care sunt cerinţele legale ce stabilesc forma şi conţinutul cărora trebuie să corespundă certificatele de salariu.

Relatează că instanţa de judecată nu poate reţine trimiterea făcută de către intimaţi la Instrucţiunea privind modul de perfectare a dosarelor de stabilire a pensiilor 5 de asigurări sociale de stat, aprobată prin decizia consiliului de administraţie al CNAS nr. 2 din 09 iunie 2005, întrucât această instrucţiune nu are forţă juridică, nefiind publicată în monitorul oficial, precum şi din cauza faptului că conform art. 30 alin. (3) al Legii nr. 156, modul de organizare a activităţilor privind stabilirea şi plata pensiilor se stabileşte de Guvern, ceea ce înseamnă că chiar dacă instrucţiunea sus-numită ar fi avut forţă juridică, aceasta nu ar fi aplicabilă cauzei, întrucât nu a fost adoptată de către Guvern, ca unic organ competent în a o adopta.

În susţinerea opiniei lor referitor la afirmaţiile intimaţilor cu privire la faptul că reexaminarea dreptului la pensie ar fi avut loc din cauză că certificatele de salariu prezentate de către dânşii ar fi fost semnate de către persoane neîmputernicite, mai invocă că acestea nu pot fi reţinute de către instanţă, fiindcă intimaţii nu au combătut prin probe afirmaţiile lor potrivit cărora certificatele de salariu ce au fost prezentate de către ultimii, au fost verificate de către reprezentanţii intimaţilor încă înainte de stabilirea, dreptului la pensie. Adică, reprezentanţii intimaţilor au confruntat certificatele de salariu cu documentaţia contabilă primară din arhivă şi au constatat că certificatele de salariu reflectă aceleaşi informaţii ca şi documentaţia din arhivă.

Consideră că cele menţionate permit afirmarea că semnătura de pe certificate de salarii, nu are cum să influenţeze veridicitatea informaţiei cu privire la salariu, atât timp cât aceste certificate au fost supuse verificării, de către persoane împuternicite ale intimaţilor.

Accentuează faptul că dreptul intimaţilor de a verifica certificatele de salariu ce este acordat în temeiul art. 30 alin. (2) al Legii nr. 156, nu este nelimitat în timp şi număr, ci dimpotrivă verificarea certificatelor de salariu poate fi făcută doar înăuntrul termenului de 15 zile de examinare a cererii de acordare a dreptului la pensie, termen ce este expres stabilit de dispoziţiile art. 31 alin. (3) al Legii nr. 156. Remarcă că în caz contrar, dacă se acceptă poziţia intimaţilor, după care aceştia pot oricând să verifice actele prezentate de către dânşii, într-o zi s-ar putea întâmpla ca în situaţia în care pensia stabilită cu 10 ani în urmă, să fie diminuată pe motiv că după 10 ani de la stabilire, intimaţii nu mai pot verifica autenticitatea actelor prezentate.

Astfel, consideră că securitatea raporturilor juridice nu doar că va fi afectată, dar nu va mai exista. Prin referinţa din 23 septembrie 2014 Casa Naţională de Asigurări Sociale a RM a solicitat respingerea recursului înaintat în speţă ca neîntemeiat şi menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La caz se constată că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursul în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. 6 Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Elena Drucioc, Agafia Bahnă, Natalia Matiuşenco, Elena Zaremba, Tamara Ungurean-Filip, Ioana Carauş, Olga Vasilieva, Raisa Filipaşcu, Olga Cubovscaia, Igor Storoj, Ilie Ţarigradschi, Elvira Grigorieva, Vera Peresunco, Alexei Dolganiuc, Liubovi Leviţcaia, Ioana Celac, Anastasia Calancea, Grigore Trohin, reprezentaţi de avocatul Ştefan Burlaca nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Elena Drucioc, Agafia Bahnă, Natalia Matiuşenco, Elena Zaremba, Tamara Ungurean-Filip, Ioana Carauş, Olga Vasilieva, Raisa Filipaşcu, Olga Cubovscaia, Igor Storoj, Ilie Ţarigradschi, Elvira Grigorieva, Vera Peresunco, Alexei Dolganiuc, Liubovi Leviţcaia, Ioana Celac, Anastasia Calancea, Grigore Trohin, reprezentaţi de avocatul Ştefan Burlaca, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Elena Drucioc, Agafia Bahnă, Natalia Matiuşenco, Elena Zaremba, Tamara Ungurean-Filip, Ioana Carauş, Olga Vasilieva, Raisa Filipaşcu, Olga Cubovscaia, Igor Storoj, Ilie Ţarigradschi, Elvira Grigorieva, Vera Peresunco, Alexei Dolganiuc, Liubovi Leviţcaia, Ioana Celac, Anastasia Calancea, Grigore Trohin, reprezentaţi de avocatul Ştefan Burlaca ca inadmisibil.

7 În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Elena Drucioc, Agafia Bahnă, Natalia Matiuşenco, Elena Zaremba, Tamara Ungurean-Filip, Ioana Carauş, Olga Vasilieva, Raisa Filipaşcu, Olga Cubovscaia, Igor Storoj, Ilie Ţarigradschi, Elvira Grigorieva, Vera Peresunco, Alexei Dolganiuc, Liubovi Leviţcaia, Ioana Celac, Anastasia Calancea, Grigore Trohin, reprezentaţi de avocatul Ştefan Burlaca se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 8