3ra-50/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: I. Mînăscurtă dosarul nr. 3ra-50/14 instanţa de apel: N. Cernat, A. Gavriliţa, A. Pahopol ÎNCHEIERE 15 ianuarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Raisa Tartacuţa, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Raisei Tartacuţa împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana municipiul Chişinău şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 octombrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, casată integral hotărârea Judecătoriei Ciocana municipiul Chişinău din 28 martie 2013 şi emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea acţiunii, c o n s t a t ă: La 09 aprilie 2012, Raisa Tartacuţa a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana mun.

Chişinău şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamanta Raisa Tartacuţa a indicat că în perioada 08 iunie 1982-16 iulie 1990 a activat în funcţie de contabil la contabilitatea centralizată a Direcţiei raionale de învăţământ Edineţ; în perioada 17 iulie 1990 – 23 martie 1993 – în funcţie de contabil-şef în cadrul Primăriei s. Brînzeni; în perioada 29 martie 1993 – 29 noiembrie 1999 – în funcţie de contabil-şef în cadrul Primăriei s. Hîncăuţi, în perioada 01 decembrie 1999 – 03 septembrie 2002 – contabil în Secţia pază de Stat Ciocana, în perioada 20 ianuarie 2003 – 24 martie 2006 – în funcţie de economist în Direcţia Pază de Stat mun.

Chişinău şi în perioada 24 martie 2006 – 16 februarie 2010 – în funcţie de contabil-casier la Centrul Tehnic şi Transport, Direcţia logistică, administrare şi dezvoltare. La 22 februarie 2012, ea s-a adresat către pârât cu o cerere, prin care a solicitat stabilirea pensiei ca funcţionar public, însă prin răspunsul nr. 741 din 22 martie 2012, pârâtul i-a refuzat, informând-o că perioadele de activitate menţionate nu pot fi incluse în stagiul de cotizare în serviciul public, deoarece funcţiile deţinute de către ea nu sunt funcţii publice. Menţionează că nu este de acord cu răspunsul pârâtului menţionat. În Nomenclatorul autorităţilor publice care au activat până la punerea în vigoare a Legii serviciului public şi al funcţiilor publice din cadrul lor este prevăzută expres funcţia de contabil-şef în cadrul primăriei satului.

La fel, în Nomenclatorul menţionat este indicat că perioadele de activitate în funcţiile de contabil superior, contabil, inspector superior, inspector, etc. se vor include în vechimea în muncă în serviciul public doar pentru persoanele cu studii de specialitate de profilul respectiv. Consideră că având studii medii de specialitate de profilul respectiv, norma juridică dată se aplică cu precădere şi situaţiei sale. În afară de aceasta, funcţiile de contabil şi economist în Direcţia generală pază de stat sunt funcţii publice conform Hotărârilor Guvernului RM nr. 312 din 20 martie 1998 şi nr. 151 din 23 februarie 2001. Mai mult ca atţt, în carnetul de muncă au fost efectuate înscrierile de rigoare şi acordat gradul de calificare – funcţionar public, consilier clasa III, în baza legislaţiei în vigoare, fapt ce confirmă statutul său de funcţionar public.

De asemenea, a mai indicat că funcţia de contabil-casier deţinută de către ea în cadrul Centrului Tehnic şi Transport, Direcţia logistică, administrare şi dezvoltare, subdiviziune subordonată Ministerului Afacerilor Interne, este o funcţie publică conform Hotărârii Guvernului RM nr. 151 din 23 februarie 2001. Abia prin Hotărârea Guvernului RM nr. 463 din 24 martie 2008 a fost completat Nomenclatorul categoriilor de lucrători care efectuiază deservirea tehnică ce asigură funcţionarea autorităţilor publice cu funcţia de contabil-casier. Prin urmare, solicită de a recunoaşte ilegal răspunsul pârâtului nr. 741 din 22 martie 2012, de a recunoaşte stagiul de cotizare în serviciul public de 15 ani, de a obliga pârâtul să-i stabilească pensia ca funcţionar public şi de a încasa de la pârât cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 4000 lei.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2012 a fost scoasă de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de către Raisa Tartacuţa. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 septembrie 2012 a fost admis recursul declarat de către Raisa Tartacuţa, casată integral încheierea primei instanţe şi restituită pricina în primă instanţă spre judecare în fond. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 13 februarie 2013 a fost constatată competenţa Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău la judecarea în fond a pricinii şi pricina a fost remisă spre judecare în fond la Judecătoria Ciocana mun. Chişinău. Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 28 martie 2013 acţiunea a fost admisă, a fost considerat ilegal şi neîntemeiat refuzul din scrisoarea nr. 741 din 22 martie 2012, eliberat de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana mun.

Chişinău, prin care i-a fost refuzat Raisei Tartacuţa de a beneficia de dreptul la pensie ca funcţionar public şi a fost obligată Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana mun. Chişinău să-i calculeze şi să-i achite Raisei Tartacuţa pensia pentru limită de vîrstă în baza dreptului obţinut de funcţionar public, având un stagiu de cotizare de 15 ani în funcţie publică, începând cu 13 mai 2011. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 octombrie 2013 a fost admis apelul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, casată integral hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 30 octombrie 2013, în termenul prevăzut de lege, Raisa Tartacuţa a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe.

Recurenta Raisa Tartacuţa, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel, deoarece instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept material, în cazul în care actele normative, ce ţin de stabilirea pensiilor funcţionarilor publici au efecte în timp şi se referă la întreaga perioadă de activitate în funcţia respectivă şi nu din momentul includerii funcţiei în Clasificatorul unic al funcţiilor publice. Menţionează că conform ordinului nr. 106 ef din 24 noiembrie 2006 şi înscrisurilor din carnetul de muncă, recurentei i-a fost reconfirmat gradul de calificare – funcţionar public, consilier de clasa 2 începând cu 01 noiembrie 2006. Consideră că ea are stagiul de cotizare în serviciul public de cel puţin 15 ani şi beneficiază de dreptul la pensie în condiţiile art. 44 alin. (1) din Legea nr. 156- XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat.

Susţine că instanţa de apel a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, adică au fost invocate modificările operate prin Hotărârea Guvernului RM nr. 611 din 29 mai 2006, care n-au nici o relevanţă cu cazul dat. Afirmă că instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept material, adică art. 44 din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat. Prin referinţa depusă la 29 noiembrie 2013 Casa Naţională de Asigurări Sociale a solicitat respingerea recursului şi menţinerea deciziei instanţei de apel. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Raisa Tartacuţa nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul Raisei Tartacuţa ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul Raisei Tartacuţa se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi