Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
3ra-998/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
1 octombrie 2014
Părțile
ÎI Rusev Stepan vs IFS raionul Soldănesti
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

3ra-998/14 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-998/14 prima instanţă: A. Mandraburca instanţa de apel: A. Gheorghieș, N. Chircu și I. Talpa ÎNCHEIERE 01 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea Individuală “Rusev Stepan”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Individuală “Rusev Stepan” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Șoldănești privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 08 mai 2014, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de Întreprinderea Individuală “Rusev Stepan”cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Șoldănești din 24 februarie 2014, c o n s t a t ă: La 07 noiembrie 2013 Întreprinderea Individuală “Rusev Stepan” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Șoldănești privind contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii, s-a indicat că la 27 noiembrie 2012 Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Rezina a efectuat un control fiscal la magazinul mixt Întreprinderea Individuală “Rusev Stepan” amplasat în satul Lipceni, raionul Rezina. Susține reclamantul că în rezultatul controlului efectuat s-a constatat lipsa documentelor de proveniență a mărfii la pîine, astfel fiind încălcate obligațiile contribuabilului de a prezenta persoanelor cu funcții de răspundere ale organelor cu atribuții de administrare fiscală documentele de evidență și proveniență a mărfii la pîine. La 14 februarie 2013 de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Șoldănești a fost emisă decizia nr. 100-c prin care s-a aplicat Întreprinderii Individuale “Rusev Stepan” o amendă în mărime de 10 000 lei ca rezultat al încălcării prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c), e) și f) din Codul Fiscal, pe care reclamantul o consideră ilegală.

Afirmă Întreprinderea Individuală “Rusev Stepan” că documentele de proveniență a pîinii se aflau în magazin, însă vînzătoarea nu le-a prezentat funcționarilor fiscali la momentul efectuării controlului. 1 Menționează reclamantul că a achitat integral și în termenul stabilit suma impozitelor și taxelor fiscale. Susține Întreprinderea Individuală “Rusev Stepan” că, decizia sus-indicată a Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Șoldănești a fost emisă în lipsa conducătorului întreprinderii, din care considerent urmează a fi anulată. Indică Întreprinderea Individuală “Rusev Stepan” că abia la 09 octombrie 2013 a aflat despre decizia contestată, care a fost atacată de către reclamant la organul emitent, însă prin scrisoarea nr. 88-03/10/-3071 din 23 octombrie 2013 a fost informat că, contestația nu a fost examinată din motivul omiterii termenului de atac de 30 zile.

Solicită Întreprinderea Individuală “Rusev Stepan” repunerea în termenul de atac, precum și anularea actului nr. 1-596431 din 27 noiembrie 2012 și a Deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Șoldănești nr. 100-c din 14 februarie 2013. Prin hotărîrea Judecătoriei Șoldănești din 24 februarie 2014, acţiunea a fost respinsă (f.d. 47, 51-53). Prin decizia Curţii de Apel Bălți din 08 mai 2014, apelul declarat de Întreprinderea Individuală “Rusev Stepan” a fost respins cu menținerea hotărîrii primei instanţe (f.d. 64, 65-68). La 05 iunie 2014 Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa participanţilor copia deciziei emise la 08 mai 2014 (f.d. 69) care a fost recepționată de recurentă la 09 iunie 2014 (f.d.

70). La 30 iunie 2014, Întreprinderea Individuală “Rusev Stepan” a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 08 mai 2014, solicitând casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Astfel recursul declarat la 30 iunie 2014 este depus în termen. În motivarea cererii de recurs, Întreprinderea Individuală “Rusev Stepan” a menţionat că instanţele ierarhic inferioare au încălcat normele de drept material și procedural. Examinând recursul în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 10 iulie 2014, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa intimatului cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei.

La 29 iulie 2014 intimatul a depus referință solicitînd respingerea cererii de recurs ca neîntemeiată cu menținerea deciziei Curţii de Apel Bălți din 08 mai 2014. În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi 2 face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Colegiul menţionează că, Întreprinderea Individuală “Rusev Stepan”, în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă, invocînd aceleași temeiuri ca și în instanțele inferioare. În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sânt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge 3 la concluzia de a considera recursul declarat de către Întreprinderea Individuală “Rusev Stepan”, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de Întreprinderea Individuală “Rusev Stepan” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecător Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Tatiana Vieru 4

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.