3ra-936/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: S. Papuha dosar nr.3ra-936/14 instanţa de apel: N. Budăi, A. Minciună, N. Cernat DECIZIE 01 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru, Oleg Sternioală, Ion Corolevschi, Svetlana Novac examinînd recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată „Magister-Lux” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 26 decembrie 2013, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La data de 14 iunie 2013, reclamanta SRL „Magister-Lux” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii, reclamanta a invocat, că în baza actului nr. 1-601156 din 26 ianuarie 2013, întocmit în urma controlului operativ efectuat de către Inspectoratul Fiscal de Stat Briceni la subdiviziunea SRL „Magister-Lux” de pe str. M. Eminescu, 5, oraşul Briceni, Direcţia Generală Control Fiscal al IFS mun. Chişinău a emis decizia nr. 573/3/11 din 20 februarie 2013, primită prin intermediul poştei la 12 martie 2013, prin care întreprinderii i-a fost aplicată o amendă în mărime de 10000 lei, pentru desfăşurarea activităţii de antreprenoriat fără utilizarea maşinii de casă şi control cu memorie fiscală existentă.

1 Potrivit actului nr. 1-601156 din 26 ianuarie 2013 s-a constatat excedentul de mijloace băneşti în casierie, în suma de 1650 lei, care nu poate fi justificat prin datele emise de MCC existent. Nefiind de acord cu decizia nr. 573/3/11 din 20 februarie 2013, la data de 21 martie 2013, reclamanta SRL „Magister-Lux” a depus cererea prealabilă, prin care a solicitat anularea acesteia cu clasarea cauzei. Prin decizia nr. 431 din 17 mai 2013, pe care reclamanta a primit-o la 27 mai 2013, Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău a considerat neîntemeiată contestaţia înaintată de către contribuabil şi lipsa temeiului legal de modificare a deciziei contestate. Reclamanta SRL „Magister-Lux” a mai menţionat că inspectorii fiscali, eronat au constatat, că suma de 1650 lei aparţine întreprinderii SRL „Magister- Lux”.

Or, această sumă nu a fost trecută prin MCC şi nici nu se păstra în caseta (sertarul) pentru bani a MCC sau în alt loc special destinat pentru primirea şi păstrarea temporară a mijloacelor băneşti provenite din operaţiunile economice curente pe motiv, că aceştia erau banii personali ai operatorului-casier şi, prin urmare, nu puteau fi înregistraţi în MCC. Consideră, că organul fiscal eronat a interpretat situaţia de facto, nu a analizat corect şi prompt cazul, nu a prezentat probe veridice, făcînd concluzii pripite. Or, la momentul întocmirii actului nr. 1- 601156 din 26 ianuarie 2013 a fost întocmit şi proces-verbal cu privire la contravenţie seria MF nr. 0042901 din 26 ianuarie 2013, prin care operatorul-casier al sălii de joc de pe str. Eminescu, 17 „g”, oraşul Briceni, Alexa Alina a fost sancţionată pentru aceiaşi faptă, conform prevederilor art. 293/1, alin. (5) Cod contravenţional.

Însă, prin hotărîrea Judecătoriei Briceni din 18 aprilie 2013, rămasă irevocabilă la data de 03 mai 2013, procesul-verbal cu privire la contravenţie seria MF nr. 0042901 din 26 ianuarie 2013 a fost recunoscut nul pe motiv, că n-a existat fapta contravenţiei. Potrivit hotărîrii nominalizate, s-a constatat faptul, că excedentul de mijloace băneşti în sumă de 1650 lei erau banii personali ai contravenientei Alexa Alina, pe care aceasta îi păstra în sertarul de jos al mesei de lucru şi nu în safeu, sau în alt loc destinat păstrării banilor încasaţi. Solicită reclamanta SRL „Magister-Lux” anularea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău, nr. 573/3/11 din 20 februarie 2013 privind aplicarea amenzii în mărime de 10 000 lei, pentru desfăşurarea activităţii de antreprenoriat fără utilizarea maşinii de casă şi control cu memorie fiscală existentă.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 26 decembrie 2013, acţiunea a fost admisă. S-a anulat decizia Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău nr. 573/3/11 din 20 februarie 2013, ca fiind ilegală. 2 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2014 a fost respins apelul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 26 decembrie 2013. Invocînd netemeinicia deciziei enunţate, recurentul Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, la data de 10 iunie 2014 a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii.

În motivarea amplă a recursului, recurentul a indicat în esenţă că, decizia instanţei de apel este neîntemeiată, deoarece la emiterea acesteia au fost încălcate esenţial normele de drept procedural. Contrar concluziilor instanţelor de judecată ierarhic inferioare, recurentul a indicat despre emiterea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău nr. 573/3/11 din 20 februarie 2013 cu respectarea rigorilor procedurale ale legii.

Astfel că, instanţele de judecată nu au ţinut cont de constatările din actul nr. 1-601156 din 26 ianuarie 2013. Or, conform acestora, intimata SRL „Magister- Lux”, contrar prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c) Cod fiscal, precum şi a prevederilor Hotărîrii Guvernului cu privire la aplicarea maşinii de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar nr. 474 din 28 aprilie 1998, a admis un excedent de mijloace băneşti în casierie în sumă de 1 650 lei, care nu poate fi justificat prin documentele emise de maşina de casă şi control existentă. Prin urmare, recurentul Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău consideră că instanţa de apel nu a dat apreciere clară probelor din dosar.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins, cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe.

Verificînd argumentele recursului, coroborat circumstanţelor de drept pe care este întemeiată decizia instanţei de apel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că, instanţa de apel a dat apreciere corectă pretenţiilor deduse judecăţii, circumstanţelor de fapt stabilite, în rezultat, în mod legal şi întemeiat a menţinut hotărîrea primei instanţe. În şedinţa de judecată, s-a stabilit că, prin acţiunea formulată, intimata SRL „Magister-Lux” a solicitat anularea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău, nr.573/3/11 din 20 februarie 2013 privind aplicarea amenzii în mărime 3 de 10 000 lei, pentru desfăşurarea activităţii de antreprenoriat fără utilizarea maşinii de casă şi control cu memorie fiscală existente.

Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea admiterii integrale acţiunii. Pentru a emite soluţia enunţată, instanţa de fond a reţinut că la momentul întocmirii actului nr. 1-601156 din 26 ianuarie 2013 a fost întocmit şi proces- verbal cu privire la contravenţie, prin care operatorul-casier al sălii de joc de pe str. Eminescu, 17 „g”, oraşul Briceni, a fost sancţionat conform prevederilor art. 293/1, alin. (5) Cod contravenţional, pentru încălcarea regulilor de exploatare a maşinilor de casă şi control. Totodată, instanţa de fond a mai menţionat despre hotărîrea Judecătoriei Briceni din 18 aprilie 2013, rămasă irevocabilă la data de 03 mai 2013, prin care procesul-verbal cu privire la contravenţie sus-indicat din 26 ianuarie 2013 a fost recunoscut nul, pe motiv că n-a existat fapta contravenţiei.

Prin aceeaşi hotărîre s-a mai stabilit că excedentul de mijloace băneşti în sumă de 1650 lei erau banii personali ai operatorului-casier, pe care acesta îi păstra în sertarul de jos al mesei de lucru, ci nu în safeu, sau în alt loc destinat păstrării banilor încasaţi. Reieşind din cele enunţate, prima instanţă a concluzionat în favoarea inexistenţei faptului comiterii încălcării fiscale de către intimata SRL „Magister- Lux”, respectiv, decizia Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău nr. 573/3/11 din 20 februarie 2013, fiind pasibilă de a fi anulată. Aceeaşi soluţie a fost reţinută şi de către instanţa de apel. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră legală şi întemeiată soluţia instanţei de apel, rezultată din justa interpretare şi aplicare a normelor de drept material.

Astfel, analizînd circumstanţele faptice ale cauzei şi actele anexate la materialele dosarului, instanţa de recurs a reţinut actul nr. 1-601156 din 26 ianuarie 2013 privind efectuarea controlului operativ de către IFS Briceni la subdiviziunea SRL „Magister-Lux” din str. M. Eminescu, 5, or. Briceni. În baza actului respectiv s-a constatat excedentul de mijloace băneşti în casierie, în suma de 1650 lei, care nu poate fi justificat prin datele emise de MCC existent, (f.d.5). Tot din materialele dosarului rezultă că prin decizia nr. 573/3/11 din 20 februarie 2013, emisă de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, s-a dispus aplicarea în privinţa SRL „Magister-Lux” a unei amenzi în mărime de 10 000 lei, pentru desfăşurarea activităţii de antreprenoriat fără utilizarea maşinii de casă şi control cu memorie fiscală existente, (f.d.6).

Nefiind de acord cu decizia nr. 573/3/11 din 20 februarie 2013, intimata SRL „Magister-Lux”, la data de 21 martie 2013 a formulat o cerere prealabilă în adresa Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău, prin care a solicitat anularea deciziei sus-indicate, cu clasarea cazului, (f.d.7). 4 Însă, prin decizia nr. 431 din 17 mai 2013, recurentul Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău a considerat neîntemeiată contestaţia înaintată de către contribuabil şi lipsa temeiului legal de modificare a deciziei contestate, (f.d.8-9). Totodată, este de menţionat că prin procesul-verbal cu privire la contravenţie seria MF 0042901 din 26 ianuarie 2013, operatorul-casier al sălii de joc de pe str. Eminescu, 17 „g”, oraşul Briceni, Alexa Alina a fost sancţionată conform prevederilor art. 293/1, alin. (5) Cod contravenţional, pentru încălcarea regulilor de exploatare a maşinilor de casă şi control, (f.d.12).

În cadrul judecării pricinii, de către instanţele de judecată ierarhic inferioare, în baza art. 123 alin. (2) CPC, s-a reţinut hotărîrea Judecătoriei Briceni din 18 aprilie 2013, rămasă irevocabilă la data de 03 mai 2013, prin care procesul-verbal cu privire la contravenţie sus-indicat a fost recunoscut nul, pe motiv că n-a existat fapta contravenţiei. Prin aceeaşi hotărîre s-a mai stabilit că excedentul de mijloace băneşti în sumă de 1 650 lei erau banii personali ai operatorului-casier, pe care acesta îi păstra în sertarul de jos al mesei de lucru, ci nu în safeu, sau în alt loc destinat păstrării banilor încasaţi, (f.d.13-14).

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a obţine anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Iar, în baza dispoziţiei art. 3 alin. (1) lit. a) din aceeaşi Lege, obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ şi individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terţ, emise de autorităţile publice şi autorităţile asimilate acestora în sensul prezentei legi.

Conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c) Cod fiscal, contribuabilul este obligat să ţină evidenţa contabilă conform formelor şi modului stabilit de legislaţie, să întocmească şi să prezinte organului fiscal şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie, să asigure integritatea documentelor de evidenţă contabilă în conformitate cu cerinţele legislaţiei, să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul dispozitivelor şi sistemelor pentru înregistrarea operaţiunilor cu numerar, respectînd reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea maşinilor de casă şi de control.

Potrivit pct. 10 lit. e) din Anexa nr. 5 din Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar, 5 aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 (în vigoare la data constatării încălcării fiscale), se consideră că operaţiunea economică nu este înregistrată în MCC, deci decontările băneşti în numerar se efectuează fără aplicarea MCC (se desfăşoară activitate fără utilizarea MCC), în următoarele cazuri: la verificare se depistează existenţa unei sume de mijloace băneşti excedente, care nu poate fi justificată prin datele înscrise în documentele emise de MCC.

Iar, în baza pct. 3 din Anexa nr. 5 din acelaşi Regulament, prin noţiunea de sumă de mijloace băneşti excedent/deficit se înţelege diferenţa pozitivă (+)/negativă (-) dintre suma efectivă de mijloace băneşti din caseta (sertarul) pentru bani a MCC sau, în acelaşi sens, din locul special destinat pentru primirea şi păstrarea temporară a mijloacelor băneşti provenite din operaţiunile economice curente (încasări curente şi vărsăminte de serviciu de numerar) şi suma curentă de mijloace băneşti înregistrată în MCC.

În conformitate cu prevederile art. 248 Cod fiscal, după examinarea cazului de încălcare fiscală, organul fiscal emite o decizie, care trebuie să conţină: a) denumirea organului în al cărui nume se pronunţă decizia; b) funcţia, numele şi prenumele persoanei care a emis decizia; c) data şi locul examinării cazului; d) remarca despre participarea persoanelor care au săvîrşit încălcarea fiscală (reprezentanţilor lor); e) denumirea (numele, prenumele), sediul (domiciliul), codul fiscal al persoanei care a săvîrşit încălcarea fiscală; f) descrierea încălcării fiscale cu indicarea articolelor, alineatelor, punctelor din actele normative care au fost încălcate; g) indicarea articolului, alineatului, punctului din actul normativ care prevede sancţiunea fiscală; h) decizia asupra cazului; i) termenul şi modul de contestare a deciziei; j) alte date referitoare la caz; k) semnătura persoanei care a emis decizia.

Dispoziţia art. 239 Cod fiscal statuează precum că scopul procedurii de examinare a cazului de încălcare fiscală constă în: clarificarea promptă, multilaterală, exhaustivă şi obiectivă a circumstanţelor în care s-a produs, soluţionarea lui în strictă conformitate cu legislaţia, asigurarea îndeplinirii deciziei, precum şi stabilirea cauzelor şi condiţiilor care au contribuit la comiterea încălcării fiscale, prevenirea încălcărilor, educarea în spiritul respectării legilor şi consolidarea legalităţii. Iar, în temeiul art. 240 lit. a) Cod fiscal, procedura de examinare a cazului de încălcare fiscală nu poate fi iniţiată, iar procedura iniţiată urmează a fi încheiată dacă: a) se constată că nu a avut loc nici o încălcare fiscal.

Avînd în vedere circumstanţele esenţiale ale pricinii în raport cu normele legale sus-indicate, instanţa de recurs reţine ca fiind întemeiată concluzia instanţelor de judecată ierarhic inferioare privind ilegalitatea deciziei 6 Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău nr. 573/3/11 din 20 februarie 2013, ca fiind emisă contrar legii. În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că potrivit art. 123 alin. (2) CPC, Faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sînt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane.

Astfel că, faptele stabilite prin hotărîrea irevocabilă a Judecătoriei Briceni din 18 aprilie 2013 au putere de lucru judecat. Mai mult decît atît, faptul stabilit precum că excedentul de mijloace băneşti în sumă de 1 650 lei erau banii personali ai operatorului-casier, pe care acesta îi păstra în sertarul de jos al mesei de lucru, nu în safeu, sau în alt loc destinat păstrării banilor încasaţi, se află într-o legătură directă cu încălcarea fiscală pentru care a fost sancţionată intimata SRL “Magister-Lux” prin decizia Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Chişinău nr. 573/3/11 din 20 februarie 2013. În acest context, instanţa de recurs consideră necesar a menţiona că efectul pozitiv al puterii lucrului judecat se manifestă ca prezumţie, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părţi, venind să demonstreze modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părţi, fără posibilitatea de a se statua diferit. Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care nu prezintă tripla identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. Această reglementare a puterii de lucru judecat în forma prezumţiei vine să asigure, din nevoia de ordine şi stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărîrilor judecătoreşti.

Prezumţia nu opreşte judecata celui de-al doilea proces, ci doar uşurează sarcina probaţiunii,aducînd în faţa instanţei constatări ale unor raporturi juridice făcute cu ocazia judecăţii anterioare şi care nu pot fi ignorate. Prin urmare, conform art. 234 alin. (1) Cod fiscal, sancţiunea fiscală nu se aplică, în întregime sau parţial, iar în cazul în care a fost deja stabilită se anulează, în întregime sau parţial, dacă se prezintă dovezi ce confirmă legalitatea tuturor acţiunilor (inacţiunilor) sau a unor acţiuni (inacţiuni) considerate anterior ilegale. Veridicitatea şi autenticitatea dovezilor prezentate pot fi verificate de organul fiscal la sursă sau la alte persoane. Documentele prezentate cu încălcarea termenelor stabilite de organul fiscal sau după efectuarea controlului fiscal sînt verificate în mod obligatoriu.

7 Din aceste raţionamente, argumentele Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău în susţinerea cererii de recurs, sînt neîntemeiate. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, decizia instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sînt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău şi a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art.art. 444, 445 alin. (1) lit. a), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 26 decembrie 2013, adoptate în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată „Magister Lux” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecător Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală Ion Corolevschi Svetlana Novac 8