2ra-2500/14 — Privind obligarea excluderii informației

Dosarul nr. 2ra-2500/14 : Instanţa de fond judecătoria Edineţ (judecător: N. Bănărescu) Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi (judecători: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

DECIZIE Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ 01 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele completului Nicolae Clima judecători Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Carosi Elena împotriva deciziei din data de 24 aprilie 2014 a Curții de Apel Bălţi, adoptate în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Carosi Elena împotriva Oficiului Stării Civile Edineţ privind modificarea actelor stării civile, c o n s t a t ă : La data de 10 februarie 2014, Carosi Elena a depus cerere de chemare în judecată împotriva Oficiului Stării Civile Edineţ cu privire la excluderea din rubrica ”tată” din certificatul de naştere a lui Paladi (Botnari) Eric, născut la 09.01.2004 a lui Botnari Roman.

În motivarea acţiunii s-a indicat că, la data de 04 octombrie 2008 a fost încheiată căsătoria între Botnari (Carosi) Elena şi Botnari Roman, care la data de 07 septembrie 2010 a fost desfăcută. Prin hotărîrea din data de 25 octombrie 2010 a judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău, Botnari Roman a fost decăzut din drepturile părinteşti în privința copilului Botnari (Paladi) Eric, născut la 09.01.2004. Conform hotărîrii judecătoreşti, Botnari Roman în cadrul şedinţei de judecată a recunoscut acţiunea şi a declarat că, nu este tatăl biologic al copilului. A mai indicat reclamanta că, pîrîtul nu poate fi tatăl biologic al copilului minor, deoarece acesta este născut la 09.01.2004, iar căsătoria cu Botnari Roman a fost încheiată ulterior, la data de 04.10.2008, copilul Botnari (Paladi) Eric fiind deja născut, iar în aceste circumstanțe consideră reclamanta că, nu este necesar contestarea paternităţii.

De asemenea, a indicat reclamanta în cererea de chemare în judecată că, s-a adresat la OSC Edineţ, pentru ai fi eliberat certificatul de naştere al copilului minor, cu datele despre tată excluse, la ce a primit refuz. Consideră reclamanta refuzul Oficiului Strării Civile Edineț ilegal și a solicitat obligarea Oficiului Stării Civile Edineț să excludă din certificatul de naştere a lui Paladi Eric, de la rubrica ”tată” pe Botnari Roman. Prin hotărîrea din 25 februarie 2014 a judecătoriei Edineţ, cererea lui Carosi Elena către Oficiul Stării Civile Edineţ privind obligarea Oficiului Stare Civilă Edineţ de a exclude din rubrica ,,tată„ din certificatul de naştere al copilului minor Paladi Eric, 1 anterior Botnari Eric, născut la 09.01.2004 în or.

Edineţ, a lui Botnari Roman, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din data de 24 aprilie 2014 a Curții de Apel Bălţi a fost respins apelul declarat de către Carosi Elena şi menţinută hotărîrea din 25 februarie 2014 a judecătoriei Edineţ. La data de 13 iunie 2014 Carosi Elena a depus recurs împotriva deciziei din 24 aprilie 2014 a Curții de Apel Bălţi. În motivarea recursului a indicat că, instanțele inferioare au aplicat eronat normele de drept material și procedural. A mai indicat recurenta că, motivul de drept al acţiunii este art. 47 alin. 4 Cod familiei a RM ce prevede că, prezumţia de paternitate a fostului soț poate fi înlăturată printr-o declaraţie a foştilor soţi depusă personal.

În cazul în care unul din ei nu se pot prezenta personal, declaraţia se autentifică notarial şi se expediază la organul de stare civilă. A menționat recurenta că, noţiunea de prezumţie poate fi interpretată ca recunoaşterea unui fapt ca autentic pînă la proba contrară, și că, la materialele cauzei sînt dovezi autentice ce confirmă că, Botnari Roman nu este tatăl biologic al copilului minor Paladi Eric şi nu este necesară contestarea paternităţii. Ca probă ce argumentează cele invocate serveşte şi declaraţia autentificată notarial depusă de Botnari Roman, care este anexată la materialele cauzei. De asemenea a indicat recurenta că, cererea comună din data de 23.10.2008 a soţilor Botnari cu privire la recunoașterea paternității copilului o confirmă şi adeverește că, în prezenţa ei a fost întocmit acest act, însă efectele întocmirii ei nu i-au fost explicate.

Astfel concluziile instanţelor ierarhic inferioare referitor la faptul că, pentru a- l exclude pe Botnari Roman din certificatul de naştere a copilului e nevoie de a contesta paternitatea nu este întemeiată. Recurenta consideră că, instanţele judecătoreşti urmau să aprecieze probele după intima lor convingere, bazîndu-se pe o cercetare multiaspectuală, completă şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, însă nu s-a a atras atenţia asupra probelor prezentate. A mai indicat recurenta că, în conformitate cu art.49 alin.(3) lit.b) Codul familiei, nu au dreptul să conteste paternitatea persoana care a fost înscrisă drept tată al copilului în baza declaraţiei comune a acesteia şi a mamei copilului sau în baza declaraţiei proprii, dacă în momentul depunerii acesteia ştia că nu este tatăl firesc al copilului.

Din prevederile normei materiale invocate rezultă că, recurenta, care cu certitudine ştia la data de 23.10.2008 că, Botnari Roman nu este tatăl biologic al copilului minor, nu este în drept a contesta paternitatea copilului Paladi Eric, ceea ce este o concluzie greșită a instanțelor inferioare. La fel a indicat recurenta că, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege de către o autoritate publică, prin-un act poate obţine recunoaşterea dreptului pretins. Refuzul de a recunoaşte un drept prevăzut de lege, se asimilează actului administrativ ca fiind o manifestare unilaterală de voinţă, cu caracter individual, din partea autorităţi publice în vederea organizării, sau executării în concret a legii.

Astfel, legea nr.100 din 24.06.2001 privind actele de stare civilă, publicată la data de 17.08.2001 în Monitorul Oficial Nr. 97-99, art.2 stipulează că, legislaţia privind actele de stare civilă se bazează pe principiile Codului civil şi ale Codului familiei, precum şi pe alte acte normative adoptate în conformitate cu aceasta. Conform art. 69 alin.2 lit.c) şi lit.l) din Legea privind actele de stare civilă, temeiurile înscrierii 2 menţiunilor, în actele de naştere, şi, după caz, în cele de căsătorie, de divorţ sau de deces se înscriu menţiuni cu privire la modificările intervenite în starea civilă a persoanei, precum şi alte menţiuni similare.

Menţiunile, rectificările şi completările respective în actele de stare civilă se înscriu pe baza hotărîrii judecătoreşti privind contestarea recunoaşterii sau tăgăduirea paternităţii ori privind excluderea dalelor din rubrica referitoare la tată din actul de naştere al copilului; hotărîrii judecătoreşti privind modificarea, rectificarea, completarea sau anularea actului de stare civilă ori privind anularea menţiunilor de pe acesta. A mai indicat recurenta că, soluţia solicitată este în favoarea copilului Paladi Eric, ori aceasta s-a recăsătorit cu un cetăţean străin, în cel mai scurt timp copilul minor va pleca să locuiască în Italia împreună cu recurenta. Întru luarea unor decizii referitor la educaţia, întreţinerea lui pe teritoriul Italiei este necesar acordul ambilor părinţi, înscrişi în certificatul de naştere al copilului.

Din aceste motive, indică recurenta, a acţionat în judecată Oficiul Stare Civilă odată cu primirea refuzului, solicitînd obligarea acestuia de a opera modificările dorite. A mai indicat recurenta că, conform prevederilor naționale și internaționale drepturile copilului trebuie să prevaleze. Astfel, cele solicitate sunt în interesul copilului minor. La data de 18.07.2014 intimatul a depus referință la cererea de recurs. Analizând legalitatea actelor de dispoziţie contestate, prin prisma argumentelor invocate şi a materialelor din dosar, Colegiul va respinge recursul și va menţine decizia din data de 24.04.2014 a Curții de Apel Bălți și hotărîrea din data de 25.02.2014 a judecătoriei Edineț din următoarele considerente.

În conformitate cu art.445, alin.(1), lit.a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. Conform materialelor dosarului s-a stabilit că, Botnari Roman și Botnari(Carosi)Elena s-au aflat în relații de căsătorie din data de 04.10.2008 pînă la data de 07.09.2010, cînd căsătoria acestora a fost desfăcută.(f.d.5) De asemenea s-a stabilit conform materialelor dosarului că, la data de 09.01.2004 s-a născut copilul minor Paladi Eric.(f.d.7) Colegiul reține că, în certificatul de naștere al copilului minor Palade Eric, la rubrica părinți sunt indicați respectiv recurenta și Botnari Roman. La fel Colegiul reține că, conform materialelor dosarului, temei al înscrierii lui Botnari Roman în certificatul de naștere al copilului minor la rubrica ”tată”, a constituit acordul părților, fapt stabilit prin cererea lui Botnari Elena şi Botnari Roman (f.d.32).

Careva acte ce ar înlătura paternitatea lui Botnari R. în privinţa copilului minor nu au fost prezentate instaţelor de judecată. Referinţa recurentei la declaraţia făcută de către Botnari R. prin care acesta indică la faptul că nu este tatăl biologic al copilului minor nu poate fi reţinută, deoarece, conform art.49 Codul familiei, paternitatea poate fi contestată doar pe cale judecătorească şi rezultînd din prevederile legale menţionate se impune concluzia că unicul act care ar putea servi temei pentru a stabili paternitatea contrară celei indicate în certificatul de naştere al copilului este o hotărîre judecătorească. Un astfel de act de dispoziţie al instanţelor de judecată la materialele cauzei nu a fost prezentat.

3 Argumentul recurentei la aplicabilitatea prevederilor art.47 alin.(4) Codul familiei, Colegiul îl respinge din următoarele considerente. Conform art.47 alin.(1)-(4) Codul familiei, provenienţa copilului de la mamă (maternitatea) se stabileşte în baza documentelor care confirmă naşterea copilului de la mamă într-o instituţie medicală. În cazul cînd copilul nu este născut într-o instituţie medicală, maternitatea se stabileşte pe baza documentelor medicale, a depoziţiilor martorilor sau pe baza altor probe. Copilul născut din părinţi căsătoriţi ori în timp de 300 de zile din momentul desfacerii căsătoriei, declarării căsătoriei nule sau decesului soţului mamei copilului are ca tată pe soţul (fostul soţ) al mamei, dacă nu a fost stabilit contrariul.

Prezumţia de paternitate a soţului (fostului soţ) poate fi înlăturată printr-o declaraţie a soţilor (foştilor soţi) depusă personal. În cazul în care soţii (unul din ei) nu se pot prezenta personal, declaraţia se autentifică notarial şi se expediază la organul de stare civilă. Din prevederile legale menţionate supra rezultă că la momentul stabilirii provenienţei copilului şi respectiv înscrierilor datelor despre părinţi în actul de naştere al copilului, tatăl copilului se prezumă a fi soţul mamei. Această prezumţie poate fi înlăturată însă, dar tot doar la momentul stabilirii provenienţei copilului, printr-o declaraţie scrisă şi nu ulterior. Astfel, Colegiul menţionează că pentru a înlătura prezumţia de paternitate urmează a fi întrunite două condiţii cumulativ: - declaraţia de înlăturare a paternităţii să fie depusă de soţi(foştii soţi) personal; - declaraţia urmează a fi depusă la momentul stabilirii paternităţii.

În speţă însă, aceste condiţii nu sunt întrunite, deoarece declaraţia prin care Botnari Roman a indicat la faptul că nu este tatăl biologic al copilul minor a fost depusă recent, adică nu la momentul, stabilirii provenienţei copilului şi respectiv prevederile art.47 alin.(4) Codul familiei nu pot fi aplicate la caz. Dimpotrivă din materialele cauzei rezultă contrariul şi anume că înscrierile privind tatăl copilului au fost făcute de către organul abilitat în baza cererii comune a lui Botnari Roman şi Botnari Elena (f.d.32), fapt ce înlătură posibilitatea modificării înscrierilor în actul de naştere a copilului. Aceste circumstanţe au fost stabilite şi elucidate deplin de către instanţele de judecată inferioare care au apreciat în conformitate cu art.130 Cod de procedură civilă probele prezentate şi au pronunţat soluţii legale.

Este de menţionat că instanţele de judecată corect au indicat că decăderea din drepturile părinteşti a lui Botnari Roman în privinţa copilului minor nu poate servi temei de modificare a înscrierilor din certificarul de naştere al copilului, deoarece o astfel de dispoziţie nici nu se conţine în hotărîrea judecătorească. În aceste circumstanțe, Colegiul va casa hotărîrile instanțelor inferioare și va pronunța o nouă hotărîre privind admiterea cererii lui Carosi(Botnari)Elena. În conformitate art. 445 alin.(1) lit.b) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Carosi Elena. 4 Se menţine decizia din data de 24.04.2014 a Curţii de Bălți şi hotărîrea din 25.02.2014 a judecătoriei Edineț în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Carosi Elena împotriva Oficiului Stării Civile Edineţ privind modificarea actelor stării civile.

Decizia este irevocabilă. Preşedintele completului Nicolae Clima judecători Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală 5