2ra-1525/15 — Constatarea faptului ce are valoare juridică

prima instanţă: S. Rusu dosarul nr. 2ra-1525/15 instanţa de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 24 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iurie Bejenaru Judecătorii Ion Druţă Liliana Catan examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Serviciul Stare Civilă, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sosnovschii Mihail împotriva Oficiului Stare Civilă Edineţ cu privire la constatarea faptelor ce au valoare juridică, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 26 februarie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de Oficiul Stare Civilă Edineţ, casată hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 15 septembrie 2014 cu emiterea unei încheieri prin care acţiunea a fost scoasă de pe rol, c o n s t a t ă La 14 iulie 2014 Sosnovschii Mihail a depus cerere de chemare în judecată împotriva Oficiului Stare Civilă Edineţ cu privire la constatarea faptelor ce au valoare juridică.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că la data de 09 aprilie 2014 s-a adresat către OSC Edineţ pentru a primi duplicatul certificatului de naştere al bunelului său Sosnovschii Iurie , dar a primit refuz în reconstituirea acestui act, pe motiv că nu s-au păstrat datele în arhiva instituţiei respective, fiindu-i recomandat să se adreseze în instanţa de judecată. Susţine reclamantul că pentru a redobîndi cetăţenia romană, a apărut necesitatea constatării de către instanţa de judecată a faptului naşterii bunelului său Prin hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 15 septembrie 2014 acţiunea a fost admisă parţial, fiind constatat faptul naşterii lui Sosnovschii Iurie la data de 07 decembrie 1919 în or.

Edineţ, de la tatăl Sosnovschii Petru. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, OSC Edineţ a declarat recurs. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 26 februarie 2015 a fost admis apelul declarat de Oficiul Stare Civilă Edineţ, casată hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 15 septembrie 2014 cu emiterea unei încheieri prin care acţiunea a fost scoasă de pe rol. Instanţa de apel la emiterea deciziei a constatat că în corespundere cu prevederile art. art.61 al Legii nr. 100 din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă, în speţa dată, lipsesc probe care ar demonstra respectarea de către Sosnovschii Mihail a căii prealabile de soluţionare a litigiului apărut.

Petiţionarul nu s-a adresat la Oficiul Stare Civilă Edineţ cu cerere de reconstituire a actului de naştere pe numele său, adresîndu-se direct în instanţa de judecată, nerespectînd astfel norma de drept materială şi procesuală, şi ca urmare, se fac aplicabile prevederilor art. 267 lit. a) CPC, care în mod imperativ stabileşte soluţia de scoatere de pe rol a cererii de chemare în judecată în situaţia creată. Colegiul civil al instanţei de apel a reiterat faptul că la cererea de chemare în judecată, intimatul nu a prezentat un careva refuz al OSC Edineţ de reconstituire a actului de stare civilă, la cererea lui Sosnovschii Mihail fiind anexat avizul (F- 28ND) privind constatarea lipsei actului de stare civilă, eliberat de OSC, urmare a verificării registrelor actelor de stare civilă deţinute în fondul de arhivă al SSC, or, avizul privind constatarea lipsei actului de stare civilă nu constituie temei pentru constatarea faptului ce are valoare juridică pe cale judiciară.

Or, conform art. 61 din Legea privind actele de stare civilă, cererea de reconstituire sau de întocmire ulterioară a actului de stare civilă, însoţită de actele doveditoare, se depune la oficiul stare civilă de la domiciliul persoanei interesate. Cererea se soluţionează în termen de o lună. Pentru motive temeinice, acest termen poate fi prelungit de către Serviciul Stare Civilă pînă la 2 luni. (2) Soluţionînd cererea de reconstituire sau de înregistrare ulterioară a actului de stare civilă, oficiul stare civilă emite decizia corespunzătoare. Respingerea cererii respective poate fi contestată în instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are sediul autoritatea emitentă. La data de 29 aprilie 2015 Serviciu Stare Civilă a declarat recurs împotriva decizie instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi emitere unei noi hotărrîri prin care a respinge acţiunea ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Prin avizul de recepţie se confirm că recurentul a primit copia deciziei integrale a instanţei de apel la data de 18 martie 2015. Recurentul a depus recurs la data de 29 aprilie 2015, cu respectarea termenului. În motivarea recursului s-a invocate că instanţa de apel a dispus de toată informaţia necesară asupra acestui caz, existînd posibilitatea reală de a respinge acţiunea lu Sosnovschi Mihail.

În opinia recurentului, nu a fost şi nici nu este 2 rezonabilă scoaterea cererii de pe rol, pe motiv că constatarea faptului înregistrării naşterii poate avea loc doar ţinînd cont de prevederile art. 59 alin. (1) din Legea privind actele de stare civilă în cazurile cînd: 1) registrele de stare civilă au fost pierdute integral ori parţial; 2) actul de stare civilă a fost întocmit în străinătate şi nu poate fi procurat certificatul respectiv ori extrasul de pe actul de stare civilă. Susţine recurentul că instanţa de apel nu a aplicat corect Legea privind actele de stare civilă în partea emiterii încheierii privind scoaterea cererii de pe rol. Or, În acest caz o nouă adresare a petiţionarului nu ar avea rost pe motiv de lipsă a temeiului legal pentru satisfacerea cerinţelor sale adresate instanţei de judecată, prezentînd deja în acest sens documentele disponibile.

În cererea de apel OSC Edineţ a menţionat despre păstrarea integrală în fondul de arhivă al OSC Edineţ a registrelor actelor de naştere pe localitatea Edineţ, anul 1919. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Serviciul Stare Civilă nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secţiunii a II-a are 3 caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Serviciul Stare Civilă ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Serviciul Stare Civilă se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iurie Bejenaru Judecătorii Ion Druţă Liliana Catan 4