2rh-270/14 — Înlăturarea impedimentelor în folosirea dreptului de proprietate şi evacuarea din imobil

prima instanţă: Iu.Potîngă dosarul nr.2rh-270/14 instanţa de apel: N.Vascan, Iu.Cotruţă, I.Secrieru instanţa de recurs: S. Filincova, G. Stratulat, E. Covalenco, D. Mardari, Iu. Bejenaru ÎNCHEIERE 01 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Elena Covalenco, Dumitru Mardari, Petru Moraru, Iurie Bejenaru examinînd cererea de revizuire depusă de Blidari Maxim, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Blidari Maxim către Bouroş Ludmila cu privire la repararea prejudiciului material şi cererea reconvenţională depusă de Bouroş Ludmila către Blidari Maxim cu privire la înlăturarea impedimentelor în folosirea dreptului de proprietate şi evacuarea lui Blidari Maxim din imobil, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 02 aprilie 2014, prin care a fost admis recursul declarat de Bouroş Ludmila, casată parţial decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013 în partea încasării sumei de 161 400 lei de la Bouroşu Ludmila ce constituie contravaloarea garajului şi în partea menţinerii sechestrului aplicat prin încheierea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 14 noiembrie 2008, cu menţinerea în această parte a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 20 martie 2013 şi prin care a fost casată integral decizia suplimentară a Curţii de Apel Chişinău din 15 ianuarie 2014, c o n s t a t ă La 10 noiembrie 2008 reclamantul Blidari Maxim a depus cerere de chemare în judecată către Bouroş Ludmila cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietăţii. În motivarea acţiunii a indicat că, în anul 1999, de către Primăria com. Stăuceni, a fost repartizat Ludmilei Bouroş, lotul de pămînt situat pe adresa mun. Chişinău, str. Studenţilor, CCG nr. 20, pentru construcţia garajului. Nefiindu-i necesar acest lot de pămînt şi neavînd intenţia de a construi garaj, fiind în relaţii prieteneşti cu pîrîta au avut înţelegerea verbală, prin care aceasta i-a transmis terenul dat în posesie şi folosinţă cu dreptul de a construi garaj.

În baza acestei înţelegeri, reclamantul a început construcţia 1 garajului, şi în anul 2001 a finisat-o construind beciul, garajul şi mansarda. Începînd cu acea perioadă el se folosea de acest garaj, îşi ţinea acolo maşina, lucruri personale, mansarda este amenajată ca o încăpere de locuit în care este frigider, maşină de spălat, televizor, pat, fotolii, dulap, covoare, în garaj ţine piese de schimb pentru automobil, anvelope, seturi de scule şi alte lucruri personale. În scopul folosirii eficiente a bunului imobil dat, reclamantul Blidari Maxim a încheiat contracte cu furnizorii serviciilor comunale, a fost instalat contor de lumină, el achita cotizaţiile anuale pentru acest garaj, a fost efectuată reconstrucţia drumului pînă la garaj pentru care a achitat suma de 500 lei.

De acest garaj s-a folosit toată perioada fără amestecul terţelor persoane şi fără a întîmpina careva dificultăţi, fiind astfel un proprietar al acestuia. La 13 octombrie 2008, venind la garaj a văzut că sunt schimbate lăcăţile, a întrebat vecinii cine a fost şi a constatat că după descriere seamănă Bouroş Ludmila. A încercat să o telefoneze pe pîrîtă, însă ea nu ridică receptorul şi evită întâlnirile pentru a soluţiona problema dată. Astfel, începînd cu această dată reclamantul este privat de posesia şi folosirea bunului imobil construit de el, pentru care a suportat cheltuieli materiale mari. Mai mult ca atît nu poate să se folosească de bunurile care se află acolo, întrucît cheile de la garaj nu le deţine.

Reeşind din cele expuse solicită reclamantul Blidari Maxim înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil (garaj) din str. Studenţilor, CCG-20 din mun. Chişinău şi încasarea de la pîrîta Ludmila Bouroş a cheltuielilor de judecată. La 24 noiembrie 2009 reprezentantul reclamantului Blidari Maxim a înaintat o cerere de modificare a obiectului şi temeiului acţiunii. Suplimentar la cele invocate în cererea de chemare în judecată au fost invocate prevederile art. 208 şi art. 209 Cod Civil prin care se reglementează forma actului juridic. Astfel, în opinia lor, în momentul transmiterii în posesia şi folosinţa reclamantului Blidari Maxim a lotului de pămînt pentru construcţia unui box de garaj, părţile litigiului dat au încheiat un acord verbal, prin care Ludmila Bouroş s-a angajat să-i transmită lotul şi a promis că după edificarea garajului va semna la notar un contract de înstrăinare în folosul său.

Aşadar şi această parte a acordului lor nu contravine legislaţiei, deoarece o astfel de clauză este prevăzută de art.236 alin.2 Cod Civil. În condiţiile în care pîrîta Ludmila Bouroş a înregistrat dreptul de proprietate asupra garajului la data de 07 august 2007, apoi a intrat abuziv şi ia scos bunurile ducându-le într-o direcţie necunoscută, consideră că promisiunea de transmitere în proprietatea sa a garajului dată de pîrîta Ludmila Bouroş s-a epuizat şi nu are nici un viitor. De aici ajunge la concluzia că în situaţia creată îi rămâne numai dreptul de a cere de la pîrîtă revendicarea cheltuielilor suportate la construcţia garajului. Aceste cheltuieli sunt formate din materialele de construcţie procurate şi utilizate şi confirmate prin actele financiare anexate la materialele dosarului, munca depusă şi timpul acordat acestui lucru.

2 Solicită reclamantul Blidari Maxim încasarea din contul pîrîtei Bouroş Ludmila a sumei de 161 400 lei ce constituie contravaloarea garajului construit. La data de 20 noiembrie 2012 pîrîta Bouroş Ludmila a depus cerere reconventională împotriva reclamantului Blidari Maxim privind evacuarea şi înlăturarea obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate asupra garajului nr.791 din str. Bucovinei, 1/1 din CCG -20, mun. Chişinău. În motivarea cererii reconvenţionale, Bouroş Ludmila a indicat că este proprietara garajului sus indicat, fiind înregistrată în Registrul bunurilor imobile. Executorul judecătoresc a transmis în posesia lui Blidari Maxim garajul, care îi aparţine cu drept de proprietate şi acesta la moment ilegal se foloseşte de imobil, schimbînd lacătele la uşa de intrare.

Consideră, că Blidari Maxim urmează a fi evacuat din imobilul respectiv. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 20 martie 2013 a fost respinsă acţiunea depusă de Blidari Maxim către Bouroş Ludmila cu privire la repararea prejudiciului material. S-a admis acţiunea reconvenţională depusă de Bouroş Ludmila către Blidari Maxim privind înlăturarea impedimentelor în folosirea dreptului de proprietate. S-a evacuat Blidari Maxim din imobilul - încăperea garajului nr.791 din str.Bucovinei 1/1 din CCG -20, mun. Chişinău. S-a anulat măsura de asigurare a acţiunii aplicată prin încheierea judecătorească din 14 noiembrie 2008. S-a încasat de la Blidari Maxim în folosul Ludmilei Bouroş cheltuielile de judecată în sumă de 100 lei.

La 15 aprilie 2013 Blidari Maxim a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 20 martie 2013, solicitînd, admiterea apelului şi casarea hotărârii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii depusă de Blidari Maxim, cu încasarea de la Bouroş Ludmila a cheltuielilor suportate la construcţia garajului nr.791, din str. Bucovinei 1/1 din CCG -20, mun. Chişinău în sumă de 161400 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013, a fost admis apelul declarat de către Blidari Maxim. S-a casat parţial hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 20 martie 2013, în partea respingerii acţiunii depuse de către Blidari Maxim către Bouroş Ludmila şi în această parte s-a adoptat o nouă hotărîre prin care: S-a admis cererea de chemare în judecată a reclamantului Blidari Maxim.

S-a încasat de la Bouroş Ludmila în beneficiul lui Blidari Maxim suma de 161 400 lei ce constituie echivalentul costului garajului nr.791 din str.Bucovinei 1/1 din CCG -20, com. Stăuceni, mun. Chişinău. S-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 20 martie 2013, în partea admiterii cererii reconvenţionale depuse de către Bouroş Ludmila către Blidari 3 Maxim privind înlăturarea impedimentelor în folosirea dreptului de proprietate şi evacuarea lui Blidari Maxim din imobilul- încăperea garajului nr.791 din str.Bucovinei 1/1 din CCG -20, com. Stăuceni, mun. Chişinău. S-a menţinut sechestru aplicat prin încheierea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 14 noiembrie 2008, pe încăperea nelocativă cu numărul cadastral 3153212.012.18.791 situată în mun.

Chişinău, com. Stăuceni, str. Bucovinei, 1/1, nr.791, ce aparţine cu drept de proprietate pîrîtei Bouroş Ludmila, pînă la executarea hotărîrii judecătoreşti. Prin decizia suplimentară a Curţii de Apel Chişinău din 15 ianuarie 2014 s-a admis cererea reprezentantului apelantului Blidari Maxim privind emiterea unei decizii suplimentare prin care s-a încasat de la intimata Bouroş Ludmila în beneficiul apelantului Blidari Maxim, cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 5900 lei şi taxa de stat pentru depunerea cererii de apel în mărime de 2877,88 lei. La 05 decembrie 2013, 19 decembrie 2013 şi 06 februarie 2014 Bouroş Ludmila a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a deciziei suplimentare a instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 20 martie 2013. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 02 aprilie 2014, a fost admis recursul declarat de Bouroş Ludmila, casată parţial decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013 în partea încasării sumei de 161 400 lei de la Bouroşu Ludmila ce constituie contravaloarea garajului şi în partea menţinerii sechestrului aplicat prin încheierea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 14 noiembrie 2008, cu menţinerea în această parte a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 20 martie 2013. La fel, prin decizia instanţei de recurs din 02 aprilie 2014 a fost casată integral decizia suplimentară a Curţii de Apel Chişinău din 15 ianuarie 2014 privind încasarea cheltuielilor de judecată, cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri de respingere a cerinţelor.

S-a încasat de la Blidari Maxim în beneficiul Liudmilei Bouroş suma de 2500 lei cu titlu de taxă de stat la depunerea cererii de recurs. La 04 iulie 2014 Blidari Maxim a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 02 aprilie 2014, solicitînd admiterea acesteia, casarea deciziei supuse revizuirii şi menţinerea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013 şi deciziei suplimentare din 15 ianuarie 2014. În motivarea cererii de revizuire revizuentul, invocînd prevederile art. 449 lit.b) CPC, a indicat ca circumstanţă nouă în sensul articolului menţionat, faptul precum că ar fi omis (uitat) să prezinte instanţei contractul de antrepriză nr. 42 din 17 septembrie 2001 încheiat cu SRL „Dacia Romana” care a instalat blocul de fundament şi panourilor de planşeu ale garajului.

În viziunea revizuientului aceasta este o circumstanţă esenţială ce ar combate afirmaţiile intimatei privind efectuarea lucrărilor de edificare a garajului şi ar demonstra contribuţia sa personală şi dreptul său de proprietate asupra materialelor de 4 construcţie Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente. În conformitate cu art.453 alin.(l) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă.

Revizuentul Blidari Maxim ca temei de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC. Pentru probarea temeiului de revizuire menţionat revizuienta a prezentat contractul de antrepriză nr. 42 din 17 septembrie 2001 încheiat între SRL „Dacia Romana”, în calitate de antreprenor şi Blidari Maxim, în calitate de beneficiar. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

La probarea temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, trebuie de avut în vedere ca circumstanţele prezentate ca fiind noi trebuie să nu fi fost cunoscute şi nici să nu fi putut fi cunoscute revizuientului anterior, dar să fi existat la momentul examinării şi soluţionării pricinii civile, mijloacele de probă prin care se constată „circumstanţele nou descoperite” trebuie să fi existat în momentul judecării procesului terminat prin hotărîrea revizuită, iar revizuientul să fi fost împiedicat a prezenta aceste probe din împrejurări ce nu depind de voinţa sa, revizuientul trebuie să dovedească că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

La fel, este important ca circumstanţele sau faptele existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente şi pertinente, să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei instanţei de judecată. Verificînd temeinicia motivelor de revizuire raportate la art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie relevă că acestea nu sunt concludente şi rezidă din interpretarea greşită a prevederilor art. 449 lit. b) CPC.

Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că circumstanţa prezentată ca temei de revizuire, contractul de antrepriză nr. 42 5 din 17 septembrie 2001 încheiat cu SRL „Dacia Romana” care ar fi instalat blocul de fundament şi panourilor de planşeu ale garajului, nu poate fi considerată, în sensul art. 449 lit.b) CPC, ca o circumstanţă esenţială a pricinii care nu a fost şi nu a putut fi cunoscută revizuientului. Însuşi revizuientul recunoaşte că a cunoscut despre existenţa contractului de antrepriză nr. 42 din 17 septembrie 2001 pînă la emiterea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 02 aprilie 2014. Astfel, se deduce faptul că revizuientul nu a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele date în timpul judecării anterioare a pricinii.

Mai mult ca atît, revizuientul a anexat contractul de antrepriză nr. 42 din 17 septembrie 2001, în care firma „Dacia Romană” SRL a aplicat ştampila cu IDNO din 13 cifre - 1003600034856. Ca urmare a adresării la Camera Înregistrării de Stat, prin scrisoarea nr. 545 din 31 iulie 2014, se indică că abia la 25 martie 2003 firmei „Dacia Romană” SRL i-a fost atribuit numărul de identificare din 13 cifre – 1003600034856, iar numărul de înregistrare precedent a fost – 102014672. Respectiv, se prezumă faptul că contractul de antrepriză nr. 42 dintre Blidari Maxim şi „Dacia Romană” SRL de fapt nu a fost încheiat la data de 17 septembrie 2001, deoarece la această dată firma nu deţinea ştampila cu IDNO din 13 cifre.

Or, conform art. 117 alin. (1) CPC, probe în pricini civile sînt elementele de fapt, dobîndite în modul prevăzut de lege, care servesc la constatarea circumstanţelor ce justifică pretenţiile şi obiecţiile părţilor, precum şi altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare a pricinii. Prin urmare, contractual de antrepriză nr. 42 din 17 septembrie 2001 nu poate fi considerat ca o probă concludentă şi pertinent care ar avea o putere decisivă asupra concluziei instanţei de judecată. Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că prin revizuire se tinde la îndreptarea unor hotărîri greşite, pentru neregularităţi ce s-au săvîrşit dintr-o împrejurare, neimputabilă instanţei, sau dintr-un motiv neimputabil părţilor – de obicei descoperite ulterior, iar argumentele invocate de revizuent nu pot fi admise ca temei de revizuire.

În acest sens, instanţa de recurs face referire la jurisprudenţa CEDO care statuează că competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare (cauza Popov-2 contra Moldovei din 06.12.2005, cererea nr.19960/04, § 45). Astfel, argumentele invocate de către revizuent în cererea de revizuire nu întrunesc nici unul din temeiurile prevăzute de normele citate. Totodată, admiterea cererii de revizuire ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (Brumărescu versus România, Roşca 6 versus Moldova, Eugenia şi Doina Duca versus Moldova din 03.03.2009).

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, motivele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.

(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Blidari Maxim împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 02 aprilie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Blidari Maxim către Bouroş Ludmila cu privire la repararea prejudiciului material şi cererea reconvenţională depusă de Bouroş Ludmila către Blidari Maxim cu privire la înlăturarea impedimentelor în folosirea dreptului de proprietate şi evacuarea lui Blidari Maxim din imobil, Încheierea nu este supusă nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Elena Covalenco Dumitru Mardari Petru Moraru Iurie Bejenaru 7