2rac-438/14 — Încasarea sumei

Dosarul nr. 2rac-438/14 Prima instanţă: Judecătoria Ciocana mun. Chişinău (jud: I. Mînăscurtă) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud: M. Ciugureanu, B. Bîrcă, S. Arnaut)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

ÎNCHEIERE Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ 01 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele completului Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de SRL „Compania Brutarilor” împotriva deciziei din 14 mai 2014 a Curţii de Apel Chişinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către SRL „Compania Brutarilor” împotriva SRL „Invesoldo” cu privire la încasarea datoriei şi a penalităţii, c o n s t a t ă : La data de 13 decembrie 2013 reclamantul SRL „Compania Brutarilor” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Invesoldo” cu privire la încasarea datoriei şi a penalităţii.

În motivarea acţiunii s-a invocat că, la data de 01.08.2011 între SRL „Compania Brutarilor” şi SRL „Invesoldo” a fost încheiat un contract de livrare a mărfii. Potrivit contractului, SRL „Ivesoldo”, avînd calitatea de cumpărător şi-a asumat obligaţia de a efectua achitarea pentru mărfurile livrate şi să transfere banii în termen de 30 zile calendaristice după primirea mărfii sau prin numerar la momentul primirii mărfii. În termenul stabilit, SRL „Invesoldo” nu şi-a executat obligaţiunile asumate. Prin urmare, pîrîtului i-au fost expediate facturile semnate şi ştampilate de către ambele părţi. Mai invocă că în vederea restituirii în mod extrajudiciar a datoriei formate de către pîrît, a fost contactat de nenumărate ori, solicitându-i-se achitarea datoriei în mărime de 35118,8 lei, însă toate aceste tentative nu sau soldat cu succes.

Astfel, neexecutând obligaţia conform contractului nominalizat SRL „Invesoldo” este obligat să despăgubească pentru prejudiciului cauzat compania reclamantă. Mai mult ca atît, la data de 11.02.2013 reclamantul a expediat în adresa pîrîtului o reclamaţiei, însă nici de această dată datoria nu a fost achitată. De asemenea susţine că conform contractului de livrare a mărfii din 01.08.2011, termenul achitării a constituit 30 zile calendaristice după primirea mărfii sau prin numerar la momentul primirii mărfii. Conform pct. 3.4 a contractului dat, în cazul neachitării în termenul stabilit, cumpărătorul achită furnizorului penalitatea în mărime de 0,3 % din preţul neplătit pentru fiecare zi de întârziere.

Astfel, reieşind din faptul că pîrîtul fiind în întârziere cu achitarea de la 02.09.2012 pînă la 28.03.2013, penalitatea constituie suma de 21808,77 lei. Reieşind din argumentele invocate, reclamantul solicită încasarea datoriei în mărime de 35118,8 lei, penalitatea în sumă de 21808,77 lei, cheltuielile de judecată sub formă de taxă de stat de 1700 lei şi cheltuieli de asistenţă juridică în sumă de 3000 lei. Prin hotărîrea din 12 februarie 2014 a judecătoriei Ciocana mun. Chişinău acţiunea a fost admisă parţial şi s-a încasat de la SRL „Invesoldo” în beneficiul SRL „Compania Brutarilor” datoria în mărime de 35118,80 lei, penalitatea calculată pentru 180 zile în sumă de 18964 lei şi cheltuielile de judecată de 4471,65 lei.

În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 14 mai 2014 a Curţii de Apel Chişinău apelul declarat de SRL „Invesoldo” a fost admis, casată hotărîrea primei instanţe în partea încasării penalităţilor şi în partea dată a fost emisă o nouă hotărîre de respingere a pretenţiei şi s-a micşorat suma cheltuielilor de judecată încasată în beneficiul SRL „Compania Brutarilor” de la SRL „Ivesoldo” de la 4471 lei pînă la 3053,5 lei. În rest hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. Considerînd ilegală decizia pronunţată, la data de 09 iulie 2014 SRL „Compania Brutarilor” a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În motivarea recursului s-a invocat că Curtea de Apel Chişinău la emiterea decizie din 14.05.2014 a interpretat eronat prevederile art. 268 lit. a) Cod civil precum că termenul de prescripţie pentru încasarea penalităţilor a expirat, deoarece termenul de 6 luni de zile este un termen special de prescripţie extinctivă şi se aplică pe perioada de 6 luni de zile (180 zile), şi nicidecum nu poate fi interpretat ca un termen general în interiorul căruia persoana poate să-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni în instanţă de judecată. Mai indică că penalitatea contractuală este o clauză penală care survine în urma neexecutării unei obligaţii, şi reieşind din norma art.268 lit. a) Cod civil, se aplică doar pe perioada de 6 luni de zile indiferent de durată.

De asemenea susţine că, potrivit prevederilor pct. 22 din Hotărârea Plenului CSJ a RM din 11.11.2013, nr. 5, statuează că se va considera drept încălcare esenţială sau aplicare eronată a normelor de drept material situaţiile în care instanţa a interpretat în mod eronat legea. Acest temei devine incident în cazul în care normei juridice i s-a oferit un mare grad de abstracţie sau aceasta suscită îndoieli la aplicare, iar instanţa aplicând norma respectivă, a extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers - a exclus ipotezele concrete din aria de ipoteze pe care le acoperă norma juridică respectivă. În acest sens poate fi privită situaţia în care instanţa dă o calificare corectă raportului juridic material litigios, corect determină norma aplicabilă, însă din cauza înţelegerii incorecte a sensului acesteia, trage o concluzie 2 greşită referitor la drepturile şi obligaţiile părţilor.

Astfel, la caz instanţa de judecată corect a stabilit că potrivit prevederilor art. 268 Cod Civil, se prescriu în termen de 6 luni acţiunile privind încasarea penalităţii, iar potrivit art. 271 Cod Civil acţiunile privind apărarea dreptului se respinge în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripţia. Însă, reieşind din cele menţionate, instanţa de apel eronat a stabilit că acţiunea privind încasarea penalităţii se prescrie în termen de 6 luni, care reprezintă termenul în interiorul căruia persoana poate să înainteze acţiunea privind apărarea dreptului. Or, termenul de 6 luni este un termen special şi se aplică pe perioada de 6 luni de zile şi nu poate fi catalogat ca termen de prescripţie extinctivă.

În susţinerea acestui temei menţionează că instanţa de apel a interpretat eronat art. 268 lit. a) CPC, fapt ce rezultă şi din prevederile pct. 6 din Hotărârea Plenului CSJ a RM din 24.12.2010, nr. 9, care indică că acţiunea de încasare a penalităţii se prescrie în termen de 6 luni (180 zile). Dat fiind că normele ce stabilesc termenul de prescripţie, inclusiv cel special poartă un caracter imperativ, acest termen nu poate fi prelungit/scurtat prin acordul părţilor. Astfel, chiar şi în cazul în care părţile prevăd în contract un alt termen de încasare a penalităţilor decât cel prevăzut la art. 268 Cod Civil, instanţa de judecată urmează să încaseze penalitatea pe un termen nu mai mare decât 6 luni de zile.

Analizînd legalitatea temeiurilor invocate în recursul depus de SRL “Compania Brutarilor”, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat de către SRL “Compania Brutarilor”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu pot constitui temei de admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 3 Or, recursul exercitat conform secţiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) şi (4) CPC. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul depus de SRL “Compania Brutarilor” ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se recunoaşte inadmisibil recursul depus de SRL “Compania Brutarilor” împotriva deciziei din 14 mai 2014 a Curţii de Apel Chişinău.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru Oleg Sternioală 4