2ra-2560/14 — Restabilirea în funcţie, încasarea salariului şi repararea prejudiciului moral

prima instanţă – Gh. Liulca dosarul nr. 2ra-2560/14 instanţa de apel – E. Ababei, D. Puşca, G. Polivenco ÎNCHEIERE 24 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Angela Coval în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Angelei Coval şi Tatianei Ţeilic împotriva Consiliului orăşenesc Soroca cu privire la restabilirea în funcţie, încasarea salariului şi repararea prejudiciului moral împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 27 mai 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Angela Coval şi menţinută hotărârea Judecătoriei Soroca din 02 decembrie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă constată: La 15 octombrie 2013 Angela Coval şi Tatiana Ţeilic au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului orăşenesc Soroca cu privire la restabilirea în funcţie, încasarea salariului şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii au indicat că la 21 iunie 2013 la indicaţia Primarului or. Soroca, Elena Bodnarenco şi a coordonatorului centrului, Olga Şamaeva, au depus cereri de angajare în câmpul muncii în calitate de pedagog social - Angela Coval şi în calitate de psiholog - Tatiana Ţeilic, la Centrul de zi pentru copii „Acasă”, unde de fapt şi au lucrat timp de 6 ani şi 7 ani, până în momentul când centrul a fost transmis din subordinea DASPF Soroca în subordinea Consiliului Orăşenesc Soroca, adică până la 01 aprilie 2013. Menţionează că în ziua când au depus cererile la secţia de cadre, au fost informate că li se v-a comunica suplimentar de când vor fi angajate în serviciu, deoarece la moment Centrul de zi pentru copii „Acasă”, care a fost transmis din subordinea DASPF Soroca în subordinea Consiliului Orăşenesc Soroca, nu este încă gata pentru a activa.

Afirmă că la depunerea cererilor nu li s-a solicitat nici un document. Mai mult ca atât la DASPF Soroca sunt prezente toate documentele necesare, deoarece ele se consideră încă angajate la centru, fiindcă sunt în proces de judecată privind restabilirea dânselor în funcţiile deţinute şi nici nu era necesar de a scrie vre-o cerere. Consideră că Primăria or. Soroca, conform legislaţiei în vigoare, era obligată de a le oferi răspuns în scris la cererile depuse de către ele la 21 iunie 2013, unde să invoce motive întemeiate de refuz în angajare. 1 Remarcă că la 27 septembrie 2013, Primarul or.

Soroca le-a expediat un răspuns negativ invocând nişte motive neîntemeiate lipsite de temei juridic, bazându-se pe art. 57 Codul muncii, unde este prevăzut că la încheierea contractului individual de muncă persoana care se angajează prezintă angajatorului următoarele documente: buletinul de identitate, carnetul de muncă, diploma de studii sau certificatul de calificare, pe când responsabila de la cancelaria Primăriei nu le-a solicitat nici un document. Consideră că nici nu era necesar să prezinte documentele nominalizate, deoarece toate acestea le-au fost prezentate încă în anul 2007 când au fost încheiate şi contractele individuale de muncă pe perioadă nedeterminată, între angajator şi salariate.

Referitor la afirmaţia din răspunsul Primarului precum că li s-a propus de a fi angajate la Centrul de zi pentru copii „Acasă” prin transfer, afirmă că nu corespunde adevărului, deoarece acest centru a început a activa abia în luna septembrie 2013. Mai mult ca atât acest centru prin decizia Consiliului Raional Soroca a fost transmis în subordinea Consiliului Orăşenesc şi nu era nici o necesitate de a emite atâtea ordine ilegale şi de a scrie careva cereri de angajare. Îşi întemeiază acţiunea pe dispoziţiile art. 47 Codul muncii şi art. 5, 7, 94, 166, 167 CPC. Solicită repararea prejudiciului moral cauzat prin refuzul neîntemeiat de angajare în câmpul muncii şi restabilirea în funcţiile deţinute.

La 06 noiembrie 2013 Angela Coval şi Tatiana Ţeilic au depus o cerere, prin care au solicitat restabilirea în funcţiile deţinute din data depunerii cererilor de angajare din 21 iunie 2013, cu achitarea salariului şi repararea prejudiciului moral cauzat prin refuzul neîntemeiat de angajare în câmpul muncii în sumă de 5000 lei fiecăreia. Prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 02 decembrie 2013 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 27 mai 2014 a fost respins apelul declarat de Angela Coval şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 02 iulie 2014 Angela Coval a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate şi adoptarea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii.

Consideră că decizia instanţei de apel constituie produsul unor interpretări eronate ale normelor de drept material şi procesual, şi deci este neîntemeiată. Afirmă că instanţele de judecată au încălcat condiţiile prevăzute în art. 130 CPC, de apreciere a probelor şi motivare a admisibilităţii lor, au ţinut cont la adoptarea hotărârilor doar de argumentele pârâtului orientate spre distanţarea de la obiectul propriu-zis al litigiului, interpretând eronat acţiunea, bazându-se pe acţiunea civilă care a fost înaintată împotriva DASPF Soroca. Consideră că ea şi Tatiana Ţeilic, foste salariate ale Centrului de zi pentru copii „Acasă”, au fost concediate cu încălcări grave ale Codului muncii şi private ilegal de dreptul de a munci în continuare, rămânând tinere specialiste cu studii superioare, fără loc de muncă.

Menţionează că dânsa s-a adresat în instanţă de judecată cu o acţiune privind repararea prejudiciului moral cauzat de către Primăria or. Soroca, prin refuzul neîntemeiat de angajare în câmpul muncii şi a solicitat să fie angajată în funcţia care 2 era vacantă la momentul depunerii cererii de angajare, în cancelaria Primăriei or. Soroca, iar judecătorii au judecat cu totul altă acţiune, schimbând obiectul acţiunii de restabilire în funcţia deţinută la DASPF Soroca, repararea prejudiciului moral şi încasarea salariilor, încălcând astfel art. 372 alin. (3) CPC. Afirmă că instanţa de apel pripit şi neîntemeiat argumentează în punctul 31 al deciziei din 27 mai 2014, că termenul de examinare a cererii de angajare în funcţia de pedagog, pe care a depus-o la 24 iunie 2012, n-a fost depăşit.

Pe când cererea de angajare a fost depusă în cancelaria Primăriei la 24 iunie 2013, fapt confirmat prin probă incontestabilă şi anume prin răspunsul expediat de către Primarul or. Soroca, Elena Bodnarenco, abia la 27 septembrie 2014. Remarcă că o alta probă incontestabilă este faptul că Olga Şamaeva coordonatorul centrului, în prima instanţă a recunoscut că la îndrumarea ultimei într-adevăr cererea de angajare a fost depusă la 24 iunie 2013. Astfel, trebuia să primească răspuns la cererea ei timp de 30 zile, însă ea văzând că nu primeşte nici un răspuns şi a fost încălcat termenul de examinare a cererii de angajare, a fost nevoită la 26 august 2013, să se adreseze Primarului or. Soroca, pentru a i se expedia totuşi un răspuns la cererea de angajare depusă la 24 iunie 2013. Susţine că prin răspunsul oferit cu expirarea termenului de examinare, peste 3 luni, la 27 septembrie 2013, se vede clar cu ce escrocherii şi ilegalităţi se ocupă Elena Bodnarenco.

Solicită instanţei de recurs să admită recursul declarat şi să fie examinat sub toate aspectele legii naţionale şi internaţionale, de a înlătura aceste omisiuni menţionate, în vederea adoptării unei decizii legale şi întemeiate. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La caz se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Angela Coval nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. 3 Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Angela Coval, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Angela Coval ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Angela Coval se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 4