2rac-425/14 — Declararea nule a procesului-verbal privind rezultatele licitaţiei, procesului-verbal al şedinţei Comisiei de licitaţie cu privire la desfăşurarea licitaţiei şi contractului de vînzare-cumpărare a obiectului la licitaţie cu aducerea părţilor în poziţia iniţială

prima instanţă: D. Dubcoveţchi dosarul nr.2rac-425/14 instanţa de apel: G. Druguş, A. Parpalac şi S. Leu DECIZIE 24 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie Preşedinte, judecătorul: Valeriu Doagă, Judecătorii: Ala Cobăneanu, Vera Macinskaia Maria Ghervas şi Sveatoslav Moldovan examinând recursul declarat de către reprezentantul Procuraturii Generale Oleg Popov, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Procuratura Generală în interesele Guvernului Republicii Moldova împotriva Întreprinderii de Stat “Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Ştefan Vodă” şi societatea cu răspundere limitată “Stalcom-BM” cu privire la declararea nule a procesului-verbal privind rezultatele licitaţiei, procesului- verbal al şedinţei Comisiei de licitaţie cu privire la desfăşurarea licitaţiei şi contractului de vînzare-cumpărare a obiectului la licitaţie cu aducerea părţilor în poziţia iniţială, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 20 martie 2014, prin care s-a respins apelul declarat de Procuratura Generală şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Slobozia din 16 decembrie 2013 c o n s t a t ă La 30 septembrie 2013 Procuratura Generală a depus în interesele Guvernului Republicii Moldova cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat “Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Ştefan Vodă” şi societatea cu răspundere limitată “Stalcom-BM” cu privire la declararea nule a procesului-verbal privind rezultatele licitaţiei,

procesului-verbal al şedinţei Comisiei de licitaţie cu privire la desfăşurarea licitaţiei şi contractului de vînzare-cumpărare a obiectului la licitaţie cu aducerea părţilor în poziţia iniţială (f.d.4-7). În motivarea acţiunii Procuratura Generală a invocat că la sesizarea Serviciului Informaţii şi Securitate a verificat legalitatea înstrăinării la licitaţie de către Întreprinderea de Stat “Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Ştefan Vodă” a ţevilor de metal ce formează conducta de presiune C-1, C-3 masivul Căuşeni, tranşa 1-5122 m, d-1400*2 fiind stabilite multiple încălcări a legislaţiei ce reglementează procedura de organizare şi desfăşurare a licitaţiei cu strigare. În Hotărîrea Guvernului nr. 37 din 16 ianuarie 2002 cu privire la utilizarea sistemelor de irigare nerentabilă şi nefinalizate care urmează a fi casate şi demontate a fost inclusă şi conducta de presiune C-1, C-3 masivul Căuşeni.

Avînd acordul Agenţiei “Apele Moldovei”, Întreprinderea de Stat “Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Ştefan Vodă” a permis comercializarea activelor neutilizate în procesul tehnologic ţevile de metal de la Staţia de pompare a apei nr. 1, masivul Căuşeni care duc la Staţia de pompare nr. 3 amplasată pe teritoriul satului Talmaza, raionul Ştefan Vodă. La 02 februarie 2012 comisia de licitaţie a Întreprinderii de Stat “Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Ştefan Vodă” a decis organizarea licitaţiei la 04 februarie 2012 1 ora 09.00 pentru comercializarea activelor neutilizate în procesul tehnologic ţevile de metal. În comunicatul informativ care a fost publicat în ziarul local “Prier” s-a indicat doar informaţia despre licitarea conductei de presiune C-1, C-3 masivul Căuşeni.

La licitaţia din 04 februarie 2012 s-a înscris un singur participant societatea cu răspundere limitată “Stalcom-BM”. Prin procesul-verbal nr. 1 din 04 februarie 2012 privind rezultatele licitării, preţul de expunere a ţevilor spre comercializare a fost stabilit în sumă de 2326311 lei. În urma petrecerii licitaţiei lotul de bunuri expuse a fost adjudecat de societatea cu răspundere limitată “Stalcom-BM” la preţul de expunere de 2326311 lei. În baza procesului-verbal nr. 2 din 04 februarie 2012 a şedinţei Comisiei de licitaţie privind desfăşurarea licitaţiei obiectului conducta de presiune C-1, C-3 masivul Căuşeni, tranşa 1-5122 m, d-1400*2, Întreprinderea de Stat “Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Ştefan Vodă” a încheiat cu societatea cu răspundere limitată “Stalcom-BM” contractul de vînzare-cumpărare a bunului adjudecat la licitaţie în sumă de 2326311 lei.

Invocă că procesul-verbal nr. 1 din 04 februarie 2012 privind rezultatele licitaţiei şi procesul-verbal nr. 2 din 04 februarie 2012 a şedinţei Comisiei de licitaţie privind desfăşurarea licitaţiei contravin legislaţiei în vigoare şi urmează a fi anulate. La organizarea şi petrecerea licitaţiei au fost încălcate pct. 11, 17, 22, 32 din Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi reducere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009. Actul juridic sau clauza care contravin normelor imperative sunt nule conform art. 220 alin. (1) Cod civil.

A mai indicat că Agenţia de evaluare profesională “Vlasercom” la solicitarea Primăriei satului Talmaza a efectuat evaluarea ţevilor de metal ce formează conducta de presiune C-1, C-3 masivul Căuşeni şi a întocmit raportul nr. 770 din 20 noiembrie 2012 în care a estimat valoarea bunurilor la suma de 4814680 lei comparativ cu preţul de 2326311 lei la care au fost vîndute societăţii cu răspundere limitată “Stalcom-BM”. Consideră că statului i-a fost cauzat prejudiciu material în proporţii deosebit de mari, iar pe acest fapt a fost dispusă pornirea urmăririi penale în privinţa factorilor de decizie a Întreprinderii de Stat “Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Ştefan Vodă”.

Cere Procuratura Generală declararea nule a procesului-verbal nr. 1 din 04 februarie 2012 privind rezultatele licitaţiei, procesului-verbal nr. 2 din 04 februarie 2012 a şedinţei Comisiei de licitaţie privind desfăşurarea licitaţiei şi contractului de vînzare-cumpărare din 04 februarie 2012 cu aducerea părţilor în poziţia iniţială. În şedinţa de judecată a primei instanţe Agenţia “Apele Moldovei” a depus cerere solicitînd atragerea sa în proces în calitate de intervenient accesoriu de partea pîrîţilor (f.d. 71, 82). Prin încheierea Judecătoriei Slobozia din 10 decembrie 2013 Agenţia “Apele Moldovei” a fost antrenată în proces în calitate de intervenient accesoriu de parte pîrîţilor (f.d. 75-77).

Prin hotărârea Judecătoriei Slobozia din 16 decembrie 2013 acţiunea depusă de Procuratura Generală în interesele Guvernului Republicii Moldova a fost respinsă (f.d.101, 107-113). Prin procura din 22 aprilie 2013 procurorul Gheorghe Mihăilă a fost împuternicit de Procuratura Generală să-i reprezinte interesele cu dreptul de a ataca hotărîrile judecătoreşti (f.d. 50). 2 La 15 ianuarie 2014 procurorul Gheorghe Mihăilă a depus în interesele Procuraturii Generale apel împotriva hotărârii Judecătoriei Slobozia din 16 decembrie 2013 (f.d. 115- 116). Curtea de Apel Bender prin decizia din 20 martie 2014 a respins apelul declarat de procurorul Gheorghe Mihăilă în interesele Procuraturii Generale şi a menţinut hotărârea Slobozia din 16 decembrie 2013 (f.d.

138-142). Prin procura din 20 februarie 2014 procurorul Oleg Popov a fost împuternicit de Procuratura Generală să-i reprezinte interesele cu dreptul de a ataca hotărîrile judecătoreşti. La 17 iunie 2014 procurorul Oleg Popov a declarat în interesele Procuraturii Generale recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 20 martie 2014. În motivarea recursului procurorul Oleg Popov a reiterat circumstanţele pricinii indicînd că instanţele de judecată eronat au concluzionat că omisiunile admise la organizarea şi petrecerea licitaţiei sunt nesemnificative şi nu sunt de natură să afecteze legalitatea actelor juridice contestate în prezentul litigiu. Instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi a interpretat în mod eronat legea.

La petrecerea licitaţiei contestate s-a urmărit favorizarea interesului agentului economic în detrimentul interesului statului. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. Prin mandatul nr. 0297228 din 22 octombrie 2013 avocatul Nicoară Vasile a fost împuternicit de societatea cu răspundere limitată “Stalcom-BM” să-i reprezinte interesele cu dreptul de a semna cererea, a renunţa total sau parţial la pretenţii, a ataca hotărîrile judecătoreşti etc (f.d.

53). La 11 august 2014 avocatul Nicoară Vasile a depus în interesele societăţii cu răspundere limitată “Stalcom-BM” referinţă la recursul declarat de Procuratura Generală solicitînd declararea acestuia ca inadmisibil. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Prin încheierea Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 17 septembrie 2014 recursul declarat de reprezentantul Procuraturii Generale Oleg Popov a fost considerat admisibil fără a prejudicia fondul. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat în limitele invocate pe baza materialelor din dosar şi a referinţei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este depus în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel, hotărîrii primei instanţe şi dispunerea scoaterii cererii de pe rol din următoarele motive. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Bender a trimis în adresa părţilor copia deciziei la 14 aprilie 2014 (f.d.

143-147). 3 Astfel, recursul declarat de reprezentantul Procuraturii Generale Oleg Popov la 17 iunie 2014 se consideră depus în termen.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. d) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, dispunînd încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol dacă există temeiurile prevăzute la art.265 şi 267. Din actele pricinii rezultă că la 30 septembrie 2013 Procuratura Generală a depus în interesele Guvernului Republicii Moldova cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat “Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Ştefan Vodă” şi societatea cu răspundere limitată “Stalcom-BM” cu privire la declararea nule a procesului-verbal privind rezultatele licitaţiei, procesului-verbal al şedinţei Comisiei de licitaţie cu privire la desfăşurarea licitaţiei şi contractului de vînzare-cumpărare a obiectului la licitaţie cu aducerea părţilor în poziţia iniţială (f.d.4-7).

Prin hotărârea Judecătoriei Slobozia din 16 decembrie 2013, menţinută prin decizia Curţii de Apel Bender din 20 martie 2014, acţiunea depusă de Procuratura Generală în interesele Guvernului Republicii Moldova a fost respinsă (f.d.101, 138). Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că Curtea de Apel Bender şi Judecătoria Slobozia au încălcat normele de drept procedural. În conformitate cu art.166 alin.(5) Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată se semnează de reclamant sau de reprezentantul lui împuternicit în modul stabilit.

În conformitate cu art. 71 alin. (3) Codul de procedură civilă, procurorul este în drept să adreseze în judecată o acţiune sau o cerere în apărarea drepturilor şi intereselor statului şi ale societăţii ce ţin de: a) formarea şi executarea bugetului; b) protecţia proprietăţii aflate în posesiunea exclusivă a statului; c) recuperarea prejudiciului cauzat statului; d) contestarea contractului care lezează statul în interesele lui; f) declararea, în condiţiile legii, a actelor normative ale autorităţilor publice, ale altor organe şi organizaţii, ale persoanelor oficiale sau funcţionarilor publici ca fiind nule; g) perceperea în beneficiul statului a bunurilor dobîndite ilicit; i) protecţia mediului înconjurător; j) alte cazuri prevăzute de lege.

Articolul 71 Codul de procedură civilă nu acordă procurorului dreptul de a înainta acţiune în interesele autorităţilor administraţiei publice, care beneficiază de o autonomie decizională, organizaţională, gestionară şi financiară, au dreptul la iniţiativă în tot ceea ce priveşte administrarea treburilor publice, exercitîndu-şi, în condiţiile legii autoritatea. La 03 iulie 2014 Parlamentul a adoptat Legea pentru aprobarea Concepţiei de reformă a Procuraturii nr. 122 din 03 iulie 2014. Conform punctelor 26, 27, 28, 29, 31 şi 36 a Concepţiei de reformă a Procuraturii, aprobată prin Legea nr. 122 din 03 iulie 2014, atribuţia de reprezentare a intereselor generale ale societăţii trebuie interpretată în sensul “reprezentării interesului statului”.

Astfel, controalele pe care în prezent Procuratura le poate efectua asupra activităţii autorităţilor publice locale sau centrale sînt considerate ca fiind nejustificate. Această atribuţie seamănă mai mult cu supravegherea activităţii acestor autorităţi de către Procuratură, or atribuţia de supraveghere a fost exclusă din Constituţie prin Legea nr.1115- XIV din 5 iulie 2000. Formele de control efectuate de către Procuratură asupra activităţii autorităţilor statului presupun influenţa acesteia asupra activităţii administrative a altor autorităţi publice, iar raţionamentele păstrării acestor controale – care se rezumă la ideea că altcineva nu efectuează acest control sau acele autorităţi care ar trebui să-l efectueze nu îşi îndeplinesc atribuţiile sau nu sînt eficiente – deşi sînt plauzibile, nu sînt suficiente.

4 Comisia de la Veneţia susţine în principal poziţia că, deşi nu în termeni absoluţi, Procuratura trebuie să aibă în special competenţe în domeniul penal8. În consecinţa celor menţionate, atribuţiile Procuraturii privind efectuarea controalelor “în interesul statului sau al persoanei fizice/juridice” urmează a fi exercitate doar la sesizare şi doar cînd există o bănuială rezonabilă cu privire la o infracţiune. Atribuţiile Procuraturii urmează a fi consolidate în domeniul urmăririi penale şi al reprezentării învinuirii în instanţa de judecată. Atribuţia de apărare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, care vizează în special interesele persoanelor social vulnerabile/cu dizabilităţi, trebuie să fie exclusă treptat din competenţa Procuraturii.

Astfel, din Codul de procedură civilă urmează să fie excluse art.71 şi 72 şi, pentru a nu lăsa fără suport categoriile respective de persoane, în proiectul de lege ce va fi elaborat în temeiul prezentei Concepţii, la Dispoziţii finale şi tranzitorii, va fi stipulat faptul că în perioada de tranziţie (care nu va depăşi 3 ani) va avea loc o dezvoltare a instituţiilor specializate care vor acorda asistenţă juridică garantată de stat pentru această categorie de persoane. Conform art. 193 alin. (1) Codul civil, autorităţile administraţiei publice centrale pot să dobîndească şi să exercite drepturi şi obligaţii patrimoniale şi personale nepatrimoniale în numele Republicii Moldova, precum şi să o reprezinte în instanţă de judecată, în limitele competenţei.

Conform art. 23 Legea cu privire la Guvern nr. 64-XII din 31 mai 1990, Guvernul exercită controlul legalităţii şi oportunităţii activităţii ministerelor, altor autorităţi administrative centrale şi a organelor din subordine. Guvernul abrogă hotărîrile şi ordinele miniştrilor, conducătorilor altor organe din subordine, ce nu corespund legilor, hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului, inclusiv în cazul în care a rămas definitiv actul de constatare prin care s-a stabilit emiterea/adoptarea de către aceştia a unui act administrativ sau încheierea unui act juridic cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese. Prim-ministrul Republicii Moldova poate cere dări de seamă prim-viceprim- ministrului, viceprim-miniştrilor, fiecărui ministru, conducător de autoritate administrativă centrală, de inspectorat de stat de comisie guvernamentală sau de consiliu guvernamental.

Competenţa de supraveghere a Guvernului se extinde şi asupra persoanelor cu funcţii de conducere din autorităţile prevăzute în prezentul articol. Din prevederile legale citate rezultă că Guvernul Republicii Moldova în limitele competenţei sale este în drept de a contesta contractele în cazul în care consideră că acestea lezează interesele statului. Aşadar, Procuratura Generală nu este în drept de a înainta acţiune în judecată în interesele şi în numele Guvernului. Prin adresa nr. 1514-605 din 28 octombrie 2013 Guvernul a comunicat că susţine acţiunea înaintată de Procuratura Generală, însă cerere de chemare în judecată nu a depus (f.d. 51). În conformitate cu art. 168 alin. (2) Codul de procedură civilă, judecătorul care a primit cererea de chemare în judecată spre examinare verifică dacă aceasta întruneşte exigenţele prevăzute de lege.

Dacă cererea de chemare în judecată nu întruneşte exigenţele prevăzute de lege, urmează a fi aplicate prevederile art.171 alin.(1). Prima instanţă şi instanţa de apel nu au verificat dacă întruneşte exigenţele prevăzute de lege şi au admis spre examinare o cerere de chemare în judecată depusă de o persoană neîmputernicită. 5 În conformitate cu art.267 lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care cererea este semnată sau este depusă în judecată de o persoană neîmputernicită. În conformitate cu art. 268 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul scoaterii cererii de pe rol, procesul se termină printr-o încheiere judecătorească. În ea instanţa indică modul de înlăturare a circumstanţelor specificate la art.267.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că instanţele judecătoreşti au încălcat normele de drept procedural admiţînd spre judecare în fond o cerere de chemare în judecată depusă de o persoană neîmputernicită, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia Curţii de Apel Bender din 20 martie 2014 şi hotărârea Judecătoriei Slobozia din 16 decembrie 2013 cu dispunerea scoaterii cererii de pe rol. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. d), alin. (3) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de reprezentantul Procuraturii Generale Oleg Popov.

Se casează decizia Curţii de Apel Bender din 20 martie 2014 şi hotărârea Judecătoriei Slobozia din 16 decembrie 2013. Se emite o nouă hotărîre sub formă de încheiere prin care: Se scoatere de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de Procuratura Generală în interesele Guvernului Republicii Moldova împotriva Întreprinderii de Stat “Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Ştefan Vodă” şi societatea cu răspundere limitată “Stalcom- BM” cu privire la declararea nule a procesului-verbal privind rezultatele licitaţiei, procesului-verbal al şedinţei Comisiei de licitaţie cu privire la desfăşurarea licitaţiei şi contractului de vînzare-cumpărare a obiectului la licitaţie cu aducerea părţilor în poziţia iniţială.

Se explică Guvernului Republicii Moldova că poate adresa instanţei de judecată o nouă cerere conform dispoziţiilor generale. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Ala Cobăneanu Vera Macinskaia Maria Ghervas Sveatoslav Moldovan 6