2rac-226/13 — Anularea procesului verbal de acceptarea privatizării şi declararea nulităţii acontractului de vînzare-cumpărare

prima instanţă: V. Pruteanu dosarul nr. 2rac-226/13 DECIZIE 02 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Vera Macinskaia Ion Arhiliuc Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Procuratura Generală a Republicii Moldova în interesele statului în persona Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului a Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Procuratura Generală a Republicii Moldova şi Direcţia generală administrare a clădirilor Guvernului Republicii Moldova împotriva Agenţia Proprietăţii Publice de pe lângă Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Întreprinderii Mixte ,,Noile Idei Televizate”, Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău cu privire la anularea procesului- verbal de acceptare a privatizării încăperilor nelocative, declararea nulităţii a contractului de vânzare-cumpărare a încăperilor nelocative şi obligarea efectuării înscrierilor respective în Registrul bunurilor imobile, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 20 decembrie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La 11 februarie 2010 Procuratura Generală în interesele statului în persoana Direcţiei generale administrare a clădirilor Guvernului RM a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenţia Proprietăţii Publice,

ÎM ,,Noile Idei Televizate”, Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău cu privire la anularea procesului-verbal de acceptare a privatizării încăperilor nelocative, declararea nulităţii a contractului de vânzare-cumpărare a încăperilor nelocative şi obligarea efectuării înscrierilor respective în Registrul bunurilor imobile. În motivarea acţiunii a indicat că prin hotărârea Guvernului RM nr. 84 din 03 februarie 2004 cu privire la clădirile administrative gestionate de ministere, a fost transmisă clădirea din str. Hînceşti, 53 lit.,,V”, m. Chişinău de la balanţa Biroului 1 Naţional de Statistică la balanţa Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului. Susţine că conform contractelor de locaţiune din 01 mai 2008 şi 05 mai 2008 încheiate între Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului şi ÎM „Noile Idei Televizate” SRL, ultimei i-a fost transmise în folosinţă mai multe încăperi cu suprafaţa totală de 1742.2 m.p.

din imobilul din str. Hînceşti 53, mun. Chişinău, iar la 30 octombrie 2008, peste 5 luni de zile, Comisia de privatizare a încăperilor nelocuibile date în locaţiune, a permis ÎM „Noile Idei Televizate” SRL de a privatiza încăperile menţionate. Astfel, indică că în baza contractelor de vânzare-cumpărare din 01 decembrie 2008 Agenţia Proprietăţilor Publice a înstrăinat ÎM „Noile Idei Televizate” SRL încăperile luate anterior în locaţiune la preţul de 6 300 000 lei.

Apreciază actele juridice drept ilegale, invocând că contravin prevederilor art. 23 şi 50 alin. (3) lit. a) al Legii nr.121 din 04 mai 2004 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice şi pct. 3 al Regulamentului cu privire la privatizarea încăperilor nelocuibile date in locaţiune, aprobat prin hotărârea Guvernului RM nr. 468 din 25 martie 2008. Afirmă că nu pot fi privatizate încăperile nelocuibile din clădirile în care sunt amplasate autorităţile publice, întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile de stat, or, prin încheierea actelor juridice menţionate fiind lipsite de spaţiile necesare pentru activitate normală instituţiile publice - Agenţia Rezerve Materiale, Biroul Naţional de Statistică şi Agenţia Turismului, care îşi au sediul în clădirea din str. Hînceşti 53, mun.

Chişinău. La fel, invocă că bunurile publice sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, iar contractele de vânzare-cumpărare a încăperilor cu suprafaţa 1742.2 m.p. din str. Hînceşti 53, mun. Chişinău sunt lovite de nulitate absolută în temeiul art. 207 alin. (1) şi (3), 216, 217, 219 alin. (1) şi (2) şi 220 alin. (1) Cod civil. Solicită anularea pct. 16-18 al procesului-verbal nr.10 din 30 octombrie 2008 al Comisiei de privatizare a încăperilor nelocuibile date în locaţiune în partea acceptării privatizării de către ÎM „Noile Idei Televizate” SRL a încăperilor nelocative din şos. Hînceşti 53, mun.

Chişinău; declararea nulităţii contractul de vânzare-cumpărare a încăperilor nelocative nr. 1-31 nivelul I blocul B (V); nr. 1-13 nivelul 9 blocul B (V); nr. 1-8 nivelul 10 blocul B (V) din 01 decembrie 2008 încheiat între Agenţia Proprietăţii Publice de pe lângă Ministerul Economiei al Republicii Moldova şi ÎM „Noile Idei Televizate” SRL şi obligarea OCT Chişinău a efectua modificările respective din Registrul Bunurilor Imobile, prin radierea proprietarului ÎM „Noile Idei Televizate” SRL, cu înscrierea dreptului de proprietate după Direcţia generale administrare a clădirilor Guvernului RM. Prin încheierea Curţii de Apel Economice din 15 martie 2010 a fost admis demersul înaintat de SRL ,,Noile Idei Televizate” şi atras în proces Ministerul Finanţelor al RM în calitate de intervenient accesoriu.

Prin încheierea Curţii de Apel Economice din 26 aprilie 2010 a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu OCT mun. Chişinău. Prin hotărârea Curţii de Apel Economice din 09 iulie 2010 acţiunea a fost respinsă. 2 Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 27 ianuarie 2011 a fost admis recursul declarat de către Procuratura Generală a Republicii Moldova în interesele statului în persona Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova, casată hotărârea primei instanţe şi restituită pricina la rejudecare în Curtea de Apel Economică. La 12 aprilie 2011 Direcţia Generală pentru administrarea clădirilor Guvernului a depus cerere de concretizare a circumstanţelor de fapt şi de drept, prin care a susţinut pretenţiile formulate în cererea de chemare în judecată şi a invocat dezacordul cu contractele contestate, considerând a fi ilegale.

Menţionează că în clădirea litigioasă sunt amplasate: Agenţia Rezerve Materiale, Biroul Naţional de Statistică, Agenţia Turismului, Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău. Invocă că contractele de locaţiune au fost coordonate cu Aparatul Guvernului, care şi-a exprimat acordul privind darea în locaţiune a imobilului. Susţine că spaţiile din clădirile aflate în gestiunea economică a Direcţiei generale sunt transmise primordial în comodat autorităţilor, organelor şi instituţiilor de stat, iar spaţiile rămase libere se dau în locaţiune agenţilor economici, persoanelor fizice.

Menţionează că art. 17 a Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, nu prevede expres dreptul instituţiilor publice de a da în locaţiune activele neutilizate, nici nu interzice acest lucru, iar alin. (1) al acestui articol prevede că fondurile fixe şi alte active pe termen lung neutilizate în procesul tehnologic pot fi date în locaţiune cu acordul prealabil al autorităţii administraţiei publice centrale sau locale, care va decide asupra modului de selectare a locatorului.

Ulterior, Procuratura Generală a Republici Moldova a mai depus o cerere de concretizare, prin care a invocat că la 30 octombrie 2008 Comisia de privatizare a încăperilor nelocuibile date în locaţiune a hotărât de a permite ÎM ,,Noile Idei Televizate” SRL privatizarea imobilelor, iar prin contractele de vânzare-cumpărare a bunului în proprietate privată din 01 decembrie 2008 Agenţia Proprietăţii Publice de pe lângă Ministerul Economiei a înstrăinat încăperile la preţul de 6300 lei. Prin hotărârea Curţii de Apel Economice din 07 iunie 2011 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 octombrie 2011a fost admis recursul declarat de către Procuratura Generală, casată hotărârea primei instanţe şi remisă pricina la rejudecare la Curtea de Apel Chişinău.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 20 decembrie 2012 acţiunea a fost respinsă. La 15 martie 2013 Procuratura Generală a Republicii Moldova în interesele statului în persona Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului invocă dezacordul cu hotărârea primei instanţe, considerând-o ilegală şi neîntemeiată. 3 Susţine că contractele de înstrăinare din 01 decembrie 2008 au fost încheiate prin derogare de la prevederile art. 23 a Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

Menţionează că instanţa la emiterea hotărîrii contestate a ignorat faptul că patrimoniul aflat la balanţa Direcţiei Generale pentru administrarea clădirilor Guvernului face parte din domeniul public, iar imobilul din şos. Hînceşti 53, mun. Chişinău nu poate constitui obiect al privatizării în sensul art. 22 a Legii nr. 121 din 04 mai 2007, or bunurile domeniului public nu sunt pasibile privatizării. În susţinerea poziţiei sale indică că Curtea Supremă de Justiţie prin decizia emisă la caz, din 27 ianuarie 2011, a constatat că patrimoniul administrat de Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului este patrimoniul de stat din domeniul public, fapt ce atestă la caz că instanţa de fond nu a ţinut cont de prevederile art. 123 alin. (2) CPC.

Afirmă că bunurile domeniului public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile , dreptul de proprietate asupra acestora neputând fi stins prin ne uz şi nu poate fi dobândit prin uzucapiune. Iar în acest context, consideră că nu poate fi reţinut argumentul intimatului precum că este de bună credinţă, or buna credinţă nu poate afecta legalitatea actului a cărui nulitate se invocă, legiuitorul instituind pentru părţile de bună credinţă doar anumite garanţii. De altfel, mai invocă recurentul că instanţa de fond a neglijat şi faptul că suprafaţa de privatizare depăşeşte suprafaţa transmisă în locaţiune. Insistă şi asupra încălcării la caz a prevederilor art. 241 alin. 85) CPC, potrivit căruia în motivarea hotărârii se indică circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitor la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe şi admiterea altora.

Consideră că instanţa de fond a dat o apreciere greşită probelor administrate şi a interpretat eronat legea, fapt ce serveşte la caz temei de declarare a recursului. La 25 februarie 2013 Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova a depus cerere de alăturare la recursul declarat de către Procuratura Generală şi a susţinut pretenţiile formulate în recursul declarat. La 11 aprilie 2013 Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului RM a depus cerere de concretizare a circumstanţelor de fapt şi de drept, invocând dezacordul cu hotărârea primei instanţe, considerând a fi ilegală şi neîntemeiată, fiind emisă cu aplicarea şi interpretarea eronată a legii, la caz nefiind elucidate şi constatate circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, concluziile instanţei fiind în contradicţie cu circumstanţele pricinii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia hotărîrii primei instanţe din 20 decembrie 2012 a fost expediată în adresa recurenţilor la 21 februarie 2013, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 220). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursul la 18 februarie 2013 în termen. 4 În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărârii primei instanţe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe. Fiind investită cu judecarea acţiunii în cauză, având ca obiect al litigiului anularea procesului-verbal de acceptare a privatizării încăperilor nelocative, declararea nulităţii a contractelor de vânzare-cumpărare a încăperilor nelocative şi obligarea efectuării înscrierilor respective în Registrul bunurilor imobile, prima instanţă a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţă justificat şi amplu argumentat s-a pronunţat asupra tuturor aspectelor importante pentru soluţionarea pricinii şi temeinic a ajuns la concluzia respingerii acţiunii.

În susţinerea concluziei date, instanţa de recurs reţine că din materialele dosarului rezultă cu certitudine că prin Hotărârea Guvernului nr. 84 din 03 februarie 2004 de la balanţa Biroului Naţional de Statistică a fost transmis la balanţa Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului clădirea amplasată pe şos. Hînceşti 53, mun. Chişinău (f. 228, Vol. I), la pct.3 a acesteia fiind menţionat că Direcţia va examina contractele de arendă ce ţin de clădirile ce se transmit şi va propune modalitatea de eficientizare a arendei spaţiului din aceste clădiri.

La caz instanţa de recurs reţine prevederile pct. 10 a Regulamentului cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 483 din 29 martie 2008, care indică că bunurile proprietate publică a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale, aflate în gestiunea societăţilor comerciale sau a altor persoane juridice, pot fi date în locaţiune doar cu acordul autorităţii în administrarea căreia se află aceste bunuri. Pct. 12 şi 15 a aceluiaşi Regulament indică că termenul de dare în locaţiune a bunurilor neutilizate ale întreprinderilor de stat/municipale şi ale societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public, neincluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare, nu poate depăşi un an.

În acordul de dare în locaţiune autoritatea abilitată va indica obiectul, locaţiunea căruia se acceptă, termenul contractului de locaţiune, cuantumul minim al chiriei, modul de selectare a locatarilor etc. Astfel, cu referire la dispoziţiile citate la 01 mai 2008 Direcţia Generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova a încheiat cu ÎM „Noile Idei Televizate” SRL contractele nr. 9, 10, 11, 12 şi 13, prin care a transmis în locaţiune: încăperile nelocative cu suprafaţa de 658 m.p. (birourile nr. 1-15 nivelul 6, blocul B (V), încăperile nelocative cu suprafaţa de 648,3 m.p. (birourile nr. 1-29 nivelul 5, blocul B (V), încăperile nelocative cu suprafaţa de 654,3 m.p. (birourile nr. 1-31 nivelul 7, blocul B (V), încăperile nelocative cu suprafaţa de 646,8 m.p.

(birourile nr. 5 1-31, nivelul 8, blocul B (V) şi încăperile nelocative cu suprafaţa de 638,9 m.p. (birouriel nr. 1-13, nivelul 9, blocul B (V) din şos. Hînceşti, 53 mun. Chişinău (f.d. 6- 8, 14-16 vol.I, 21-28 vol II). Ulterior, la 05 mai 2008, Direcţia Generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova a încheiat cu ÎM „Noile Idei Televizate” SRL contracte de locaţiune nr. 14 şi 15, prin care a transmis în locaţiune încăperile nelocative cu suprafaţa 305,7 m.p.(birourile nr. 1-8, nivelul 10, blocul B (V) şi încăperile nelocative cu suprafaţă de 753,8 m.p. (birourile nr. 1-31, nivelul 1, blocul B (V) din şos. Hînceşti 53, mun. Chişinău (f.d. 29-31 vol.I).

Este cert şi faptul că în privinţa legalităţii acestor contracte de locaţiune, Direcţia generală privind administrarea clădirilor Guvernului, a comunicat prin înscrisul de la că contractele date sunt legale, fiind semnate în strictă conformitate cu prevederile Codului Civil, Legii nr. 121 din 04 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice şi Regulamentului cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 483 din 289 martie 2008 (f.d.

199 vol. I). La caz prezintă relevanţă prevederile art. 50 a Legii nr. 121-XVV din 04 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, care statuează că încăperile nelocuibile proprietate publică date în locaţiune se privatizează în modul stabilit de Guvern, iar pct. 1 al Regulamentului cu privire la privatizarea încăperilor nelocuibile date în locaţiune, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 468 din 25 martie 2008, direct indică că prezentul Regulament stabileşte modul de vânzare-cumpărare a încăperilor nelocuibile proprietate publică date în locaţiune, neincluse în lista bunurilor supuse privatizării. Corespunzător se va remarca că potrivit pct. 2 a Regulamentului menţionat, vânzarea-cumpărarea încăperilor nelocuibile proprietate publică date în locaţiune se efectuează de Agenţia Proprietăţii Publice prin intermediul Comisiei de Privatizare a încăperilor nelocuibile constituită în conformitate cu Regulamentul.

Conform pct. 5 a aceluiaşi Regulament, locatarii care doresc să cumpere încăperile luate în locaţiune depun cereri la Agenţia Proprietăţii Publice sau la autoritatea administraţiei publice locale. Conform pct. 6 a aceluiaşi Regulamentului, decizia de vânzare a încăperilor date în locaţiune se adoptă de către Comisie, ca urmare a examinării documentelor prezentate de locatari, ţinându-se cont de valoarea indicată în actul de evaluare. Preţul de vânzare stabilit de Comisie nu poate fi mai mic decât preţul de piaţă indicat în actul de evaluare, întocmit în modul stabilit de către o persoană juridică sau fizică licenţiată în domeniul respectiv de activitate.

Reieşind din prevederile enunţate, instanţa de recurs constată că la data de 22 octombrie 2008 şi 24 octombrie 2008, ÎN „Noile Idei Televizate” s-a adresat Agenţiei Proprietăţii Publice de pe lîngă Ministerul Economiei al RM cu cereri privind acordarea permisiunii de a cumpăra încăperile date în locaţiune în baza contractelor de locaţiune (f.d. 13, 17, 27 vol.I). În vederea respectării procedurii de privatizare şi constatării valorii de piaţă a imobilelor situate la aceste trei nivele, au fost întocmite rapoarte de evaluare a bunului imobil pentru fiecare din nivele. 6 Prin raportul de evaluare a bunului imobil nr. 2008/63-354 s-a constatat că valoarea de piaţă a bunului imobil, încăperi nelocative , situate pe adresa mun.

Chişinău, şos. Hînceşti 53, bloc. B, etajul 1 la data de 15 octombrie 2008 constituie 3720000 lei. Prin Raportul de evaluare a bunului imobil nr. 2008/63-355 asupra încăperii nelocative situată în mun. Chişinău, şos. Hînceşti, 53, bl. B Etajul 9, prin care s-a constatat că valoarea de piaţă a acestuia la data de 15 octombrie 2008 constituie suma de 1870000 lei. (f.d. 18-19). Prin raportul de evaluare a bunului imobil nr. 2008/63-356 s-a constatat că valoarea de piaţă a încăperilor nelocative, situate în mun. Chişinău, şos. Hînceşti, 53 bloc B, etajul 10 la data de 15 octombrie 2008 constituie 640000 lei. (f.d 52-53) Drept urmare şi ţinând cont de evaluarea efectuată la bunurilor imobile, prin pct. 16-18 al procesului-verbal nr. 10 din 30 octombrie 2008 al Comisiei de Privatizare a încăperilor nelocuibile date în locaţiune s-a acceptat privatizarea de către ÎM „Noile Idei Televizate” SRL a încăperilor nelocative date în locaţiune din mun.

Chişinău, şos. Hînceşti 53 lit. V, de la nivelul 1, cu suprafaţa totală de 761,1 m.p. la costul de 3750000 lei, de la nivelul 9 a încăperilor nelocative nr. 1-6; 7-8-9-10-11; 12; 13 - auxiliar, cu suprafaţa totală 665.5 m.p., la costul de 1900000 lei şi de la nivelul 10 încăperile nelocative 1-8 – auxiliar, cu suprafaţa totală de 305.7 m.p., la preţul de 650000 lei (f.d. 20, 48, 54 vol.I). Respectiv, avînd permisiunea de a privatiza încăperile nelocative date în locaţiune în baza contractelor de locaţiune, la 01 decembrie 2008, Agenţia Proprietăţii Publice de pe lîngă Ministerul Economiei al RM a încheiat cu ÎM „Noile Idei Televizate” contractul de vînzare-cumpărare a încăperilor nelocative nr. 1-31 nivelul 1 blocul B (V) suprafaţa totală de 761 m.p., nr. 1-13 nivelul 9 blocul B (V) suprafaţa totală de 665.5 m.p., nr. 1-8 nivelul 10 blocul B (V) suprafaţa totală de 305.7 m.p.

din şos. Hînceşti 53, mun. Chişinău (f.d. 21-23, 44-46, 55-57 Vol.I). Aici se va remarca şi faptul că, la 15 decembrie 2008, Comisia în componenţa reprezentanţilor Agenţiei Proprietăţii Publice, Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului şi Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău au întocmit şi semnat actele de primire-predare a încăperilor privatizate, pentru fiecare din nivelele înstrăinate (f. 25, 49 Vol.I). Iar, dreptul de proprietate a Î.M. „Noile Idei Televizate” SRL a fost înregistrat la OCT Chişinău. În asemenea circumstanţe, instanţa de recurs constată corectitudinea concluziilor primei instanţe cu referire la netemeinicia pretenţiilor acţiunii cu privire la anularea pct. 16-18 al procesului-verbal nr.10 din 30 octombrie 2008 al Comisia de privatizare a încăperilor nelocuibile date în locaţiune în partea acceptării privatizării de către ÎM „Noile Idei Televizate” SRL a încăperilor nelocative din şos.

Hînceşti 53, mun. Chişinău şi declararea nulităţii contractelor de vânzare-cumpărare din 01 decembrie 2008, încheiate între Agenţia Proprietăţii Publice de pe lîngă Ministerul Economiei al RM şi ÎM „Noile Idei Televizate” SRL, or, recurentul nu a prezentat instanţei probe pertinente şi admisibile, în sensul cerinţelor art. 121-122 CPC, ce ar confirma circumstanţele pe care întemeiază pretenţiile înaintate cu privire la declararea nulităţii actelor contestate.

7 Drept urmare, necesită a fi respinsă susţinerea recurentului cu referire la prevederile art. 50 alin.(3) lit. a) şi pct. 3 al Regulamentului cu privire la privatizarea încăperilor nelocuibile date în locaţiune, care prevede că nu sunt posibile de privatizare încăperile nelocuibile din clădirile în care sunt amplasate autorităţile publice, întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile de stat, deoarece nici în acest sens instanţei nu au fost aduse careva probe care ar confirma că la momentul adoptării deciziilor de privatizare şi încheierii contractelor de vînzare-cumpărare a bunurilor imobile în litigiu, Agenţiei Proprietăţii Publice a fost adus la cunoştinţă că în clădirea din şos. Hînceşti 53, lit.V mun.

Chişinău sunt amplasate careva autorităţi publice, întreprinderi, organizaţii sau instituţii de stat. Sub acest aspect nu pot fi reţinute nici afirmaţiile recurentului cu referire la faptul că în clădirea din şos. Hînceşti 53, lit.V mun. Chişinău sunt amplasate instituţii publice, şi anume: Agenţia Rezerve Materiale, Biroul Naţional de Statistică, Agenţia Turismului, Inspectoratul Fiscal mun. Chişinău, Căpitănia Portului Giurgiuleşti, deoarece contractele de comodat, încheiate între instituţiile publice invocate şi Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului au fost încheiate anterior emiterii hotărîrii Comisiei de privatizare a încăperilor nelocuibile date în locaţiune.

Nu constituie temei de admiterea a recursului nici referirea recurentului la prevederile art. 23 din Legea privind administrarea şi deetatizare a proprietăţii publice, care stipulează modalităţile de privatizare şi susţinerea că contractele de înstrăinare din 01 decembrie 2008 au fost încheiate prin derogare de la această prevedere legală, deoarece prin prisma art. 24 alin.(2) a aceleiaşi Legi, s-a stabilit că privatizarea încăperilor nelocuibile date în locaţiune face o excepţie de la modalităţile privatizării prevăzute de art. 23, iar art. 50 alin.(1) din Legea privind administrarea şi deetatizare a proprietăţii publice, direct indică că, încăperile nelocuibile în proprietate publică date în locaţiune se privatizează în modul stabilit de Guvern, dispoziţie care în plus indică la netemeinicia argumentelor formulate în recurs şi legalitatea privatizării care a fost efectuată în baza Hotărîrilor ale Guvernului nr. 468 din 25 martie 2008 şi nr. 588 din 09 octombrie 1995. Sunt apreciate critic şi argumentele recursului cu referire la faptul că clădirea în litigiu face parte din domeniu public al proprietăţii de stat şi pe cale de consecinţă este inalienabil.

La acest segment instanţa de recurs remarcă prevederile art. 42 a Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, care indică că întreg patrimoniul public, inclusiv imobiliar se înregistrează, iar potrivit art. 7 alin. (2) a Legii nr. 121-XVI din 04 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, Agenţia Proprietăţii Publice este organul abilitat cu dreptul de administrare şi deetatizare a proprietăţii publice, respectiv deţine informaţia despre domeniul public sau privat al bunului, pe cînd în extrasul din Registrul Bunurilor Imobile conform situaţiei la data de 15 octombrie 2008, nu se conţine informaţie cu privire la natura bunului, deşi este indicat că se află în proprietatea Republicii Moldova, însă nu este specificat şi domeniul acestuia.

Este fără irelevanţă şi argumentul Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova precum că Agenţia Proprietăţii publice a admis privatizarea încăperilor ascensorului din clădire, încălcând pe cale de consecinţă 8 prevederile art. 50 alin. (3) lit. e) a Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice şi pct. 3 lit. e a Regulamentului cu privire la privatizarea încăperilor nelocuibile date în locaţiune, care indică că nu sunt pasibile de privatizare încăperile în care sunt amplasate noduri ale reţelelor inginereşti, or prin actele de examinare a obiectelor date în locaţiune din 29 septembrie 2008 s-a constat inexistenţa reţelelor inginereşti, actele fiind întocmite şi semnate de către Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului (f.d.

17, 35, 51). Mai mult ca atît, după cum corect a menţionat şi prima instanţă, reprezentantul Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului, în calitate de membru al comisiei a semnat, fără careva obiecţii, actele de primire-predare a încăperilor în litigiu din gestiunea economică a Direcţiei în proprietatea ÎM „Noile Idei Televizate” SRL , dreptul de proprietate al căruia a fost înregistrat la organul cadastral.

Astfel, la caz se constată că procesul de privatizare a încăperilor în litigiu a avut loc în deplină conformitate cu legislaţia şi acestui nu pot fi aplicate consecinţele prevăzute de art. 66 al Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr. 121-XVI din 04 mai 2007. Dând o eficienţă juridică dispoziţiilor art. 316 alin.(2) Cod civil, care garantează dreptul de proprietate şi art. 46 din Constituţia RM care reglementează dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia, prin prisma Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apararea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, art.1 al cărui direct statuează că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale.

Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional, prima instanţă justificat a ajuns la concluzie, că la caz nu au fost stabilite temeiuri pentru anularea pct. 16-18 al procesului-verbal nr. 10 din 30 octombrie 2008 al Comisiei de privatizare a încăperilor nelocuibile date în locaţiune în partea acceptării privatizării de către ÎM „Noile Idei Televizate” SRL a încăperilor nelocative din şos. Hînceşti 53, mun. Chişinău, cît şi pentru declararea nulităţii contractului din 01 decembrie 2008 încheiat între Agenţia Proprietăţii Publice de pe lîngă Ministerul Economiei al RM şi ÎM 2Noile Idei Televizate” SRL de vînzare-cumpărare a încăperilor nelocative nr. 1-31 nivelul 1 blocul B (V), nr. 1-13 nivelul 9 blocul B (V), nr. 1-8 nivelul 10 blocul B (V) din şos.

Hînceşti 53, mun. Chişinău, or în acest sens nu sunt întrunite condiţiile normelor de drept material care reglementează nulitatea actelor juridice. În speţă, prezintă relevanţă şi jurisprudenţa CEDO şi anume cauza Dacia contra Moldova, prin care Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat Republica Moldova pentru violarea dreptului de proprietate prevăzut de art.1 al Protocolului nr. 1 al Convenţiei Europene pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Alte argumente invocate în recurs nu pot fi reţinute de către instanţa de recurs ca temei de admitere a acestuia, deoarece sunt nejustificate şi se combat prin constatările enunţate, mai mult că sunt similare celor susţinute în cadrul dezbaterilor judiciare.

9 În concluzie instanţa de recurs ţine să menţioneze că hotărîrea primei instanţe a fost adoptată în limitele competenţei, reieşind din temeiul şi obiectul acţiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, iar în cadrul judecării pricinii au fost create condiţii obiective participanţilor la proces, întru realizarea drepturilor sale procedurale. Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursul şi de a menţine hotărârea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Procuratura Generală a Republicii Moldova în interesele statului în persona Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova.

Se menţine hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 20 decembrie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată de Procuratura Generală a Republicii Moldova şi Direcţia generală administrare a clădirilor Guvernului Republicii Moldova împotriva Agenţia Proprietăţii Publice de pe lângă Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Întreprinderii Municipale ,,Noile Idei Televizate”, Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău cu privire la anularea procesului-verbal de acceptare a privatizării încăperilor nelocative, declararea nulităţii a contractului de vânzare-cumpărare a încăperilor nelocative şi obligarea efectuării înscrierilor respective în Registrul bunurilor imobile. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Vera Macinskaia Ion Arhiliuc Tamara Chişca-Doneva 10