2ra-2257/14 — Constatarea faptului acceptării succesiunii

Prima instanţă, Judecătoria Călăraşi: dosarul nr. 2ra-2257/14 jud. M. Juganari Instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău: jud. N. Craiu, M. Guzun, L. Popova ÎNCHEIERE 24 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul – Ala Cobăneanu Judecătorii – Dumitru Mardari şi Vera Macinskaia examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Luncaşu Claudia, Jornea Raisa, Bînzari Elena, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Claudiei Luncaşu, Raisei Jornea şi Elenei Bînzari împotriva Aidei Ralea, Aga Gheorghe şi Cojocari Vladimir cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii, repunerea în termenul de prescripţie extinctivă, anularea certificatului de moştenitor, anularea dreptului de proprietate şi declararea nulităţii a contractelor de vînzare-cumpărare a bunului imobil şi la acţiunea reconvenţională a lui Cojocari Vladimir împotriva Claudiei Luncaşu, Jornea Raisa şi Bînzari Elena cu privire la recunoaşterea drept cumpărător de bună-credinţă şi apărarea dreptului de proprietate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 martie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Luncaşu Claudia, Jornea Raisa şi Bînzari Elena şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Călăraşi din 04 noiembrie 2013, c o n s t a t ă La 14 decembrie 2009, Luncaşu Claudia, Jornea Raisa şi Bînzari Elena au depus o cerere de chemare în judecată împotriva Aidei Ralea,

Aga Gheorghe şi Cojocari Vladimir cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii, repunerea în termenul de prescripţie extinctivă, anularea certificatului de moştenitor, anularea dreptului de proprietate şi declararea nulităţii a contractelor de vînzare-cumpărare a bunului imobil. În motivarea acţiunii reclamantele au indicat că sînt originare din s. Vălcineţ, r-l Călăraşi. Părinţii lor Ralea Vasile şi Ralea Ana au avut în proprietate casa de locuit în această localitate şi se foloseau de terenul aferent de pe lîngă aceasta. Declară reclamantele că la 23 august 1974, a decedat tatăl lor, iar averea succesorală a acceptat-o mama Ralea Ana. La 10 aprilie 1977, a decedat şi mama, iar moştenitori care au acceptat succesiunea după decesul ei au fost cei 4 copii: Luncaşu Claudia, Jornea Raisa, Bînzari Elena şi Ralea Petru, (care la momentul deschiderii succesiunii era minor avea doar 14 ani).

Averea nu a fost testată. Invocă reclamantele că ele au îngrijit permanent de casa părintească şi de terenul aferent de pe lîngă aceasta. În casă se aflau lucrurile lor, au reparat casa, au început 1 construcţia unei anexe de pe lîngă aceasta, au construit gardul, au prelucrat terenul de pămînt. Menţionează reclamantele că fratele lor Ralea Petru după înregistrarea căsătoriei cu pîrîta Ralea Aida au locuit în vecinătate de casa părintească, într-o casă ce a aparţinut combinatului de deservire socială. Invocă Luncaşu Claudia, Jornea Raisa şi Bînzari Elena că în anul 1997, a decedat fratele lor, iar soţia acestuia Ralea Aida nu a locuit niciodată în casa părintească, precum, şi, nici nu a îngrijit de cota parte de teren ce a revenit fratelui lor.

Declară reclamantele că au fost surprinse cînd au aflat că casa părintească a fost vîndută de către pîrîta Ralea Aida lui Aga Gheorghe la 19 noiembrie 2009, iar ultimul la rîndul său a înstrăinat-o la 07 decembrie 2009, pîrîtului Cojocari Vladimir. Afirmă reclamantele că potrivit certificatului eliberat de OCT Călăraşi din 27 noiembrie 2009, au aflat că tot imobilul a fost înregistrat după pîrîta Ralea Aida, fapt ce i-a dat dreptul ultimei să înstrăineze toată averea. Indică Luncaşu Claudia, Jornea Raisa şi Bînzari Elena că au încercat să afle de la Primăria s. Vălcineţ, r-l Călăraşi în baza căror acte juridice a obţinut Ralea Aida dreptul de proprietate asupra casei de locuit şi terenului aferent de pe lîngă aceasta, dar nu a primit nici un răspuns.

Menţionează reclamantele că au aflat că după decesul mamei Ralea Ana, la 09 februarie 1978, la biroul notarial din or. Călăraşi, notarul G. Sinelnicov a eliberat certificatul de moştenitor pe numele fratelui Ralea Petru, fapt ce le-a stîrnit nedumerirea, deoarece ele toate au acceptat succesiunea şi nu au făcut nici o declaraţie prin care s-ar fi dezis de cotele lor din moştenire în favoarea fratelui, cu atît mai mult cu cît, acesta la momentul cela era minor şi nu putea îngriji de această avere. Invocă reclamantele că după decesul fratelui, pîrîta Ralea Aida a plecat din sat fără a-şi face griji de moştenirea rămasă după deschiderea succesiunii în legătură cu decesul soţului ei, pe care tot ele au acceptat-o, administrînd-o, intrînd în posesia ei.

Astfel, consideră reclamantele că ele au fost lipsite de către pîrîţi de cotele lor din averea succesorală. Cer Luncaşu Claudia, Jornea Raisa şi Bînzari Elena să fie integral admisă acţiunea, să fie constatat faptul acceptării de către ele a moştenirii deschise la 10 aprilie 1977, după decesul mamei Ralea Ana în s. Vălcineţ r-l Călăraşi, intrînd în posesia acestor bunuri, îngrijind de ele pînă în prezent. Să fie repuse în termenul de prescripţie extensivă omis pe motiv întemeiat pentru depunerea capătului de cerere privitor la anularea certificatului de moştenire. Să fie decăzută Ralea Aida din dreptul de proprietate asupra masei succesorale rămase după decesul mamei Ralea Ana. Să fie anulat certificatul de moştenitor eliberat de biroul notarial din or.

Călăraşi la 09 februarie 1978, de notarul G. Sinelinicov, pe numele lui Ralea Petru pe averea succesorală rămasă după decesul mamei Ralea Ana.

Să fi declarate nule: contractul de vînzare-cumpărare a casei de locuit cu suprafaţa de 77,3 m.p., construcţiilor accesorii: 01.1- terasa, -scară, 1- viceu, I- gard cod cadastral 2549131079.01 şi a terenului aferent cu suprafaţa de 0.12 ha cod cadastral 2549131079, situate în s. Vălcineţ r-l Călăraşi, încheiat între Ralea Aida şi Aga Gheorghe şi autentificat notarial sub nr. 11414 din 19 noiembrie 2009 (2501/09/10573); şi, contractul de vînzare-cumpărare a casei de locuit cu suprafaţa de 77,3 m.p., construcţiilor accesorii: 2 01.1- terasa, -scară, 1 -viceu, I -gard cod cadastral 2549131079.01 şi a terenului aferent cu suprafaţa de 0.12 ha cod cadastral 2549131079, situată în s. Vălcineţ r-l Călăraşi, încheiat între Aga Gheorghe şi Cojocari Vladimir, autentificat notarial sub nr. 11358 din 07 decembrie 2009, înregistrat la OCT Călăraşi sub nr. 254913107901. Să fie partajată averea succesorală casa de locuit şi terenul aferent între moştenitori, adică între reclamante în cote-părţi egale şi atribuirea acestor cote în natură.

La 15 iunie 2010, Cojocari Vladimir a depus o cerere reconvenţională împotriva Claudiei Luncaşu, Jornea Raisa şi Bînzari Elena cu privire la obligarea de a nu crea obstacole la gestionarea bunului imobil pe care îl deţine cu drept de proprietate privată. În motivarea acţiunii reconvenţionale Cojocari Vladimir a invocat că în temeiul contractului de vînzare–cumpărare din 07 decembrie 2009, încheiat cu Aga Gheorghe, autentificat notarial sub nr. 11358 şi înregistrat la OCT Călăraşi sub nr. 2501/09/11211, a devenit proprietar al casei de locuit cu suprafaţa de 77,3 m.p., cu construcţiile accesorii: 01.1- terasa, - scară, 1 – viceu, I-gard cod cadastral 2549131079.01 şi terenul aferent cu suprafaţa de 0,12 ha cod cadastral 2549131079, situată în s. Vălcineţ, r-l Călăraşi.

Declară reclamantul că la momentul procurării imobilul nu a fost vîndut anticipat, sechestrat, gajat, adică nu a fost obiectul a vre-o unui litigiu, fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile eliberat de OCT Călăraşi. Afirmă Cojocari Vladimir că deşi este cumpărător de bună-credinţă, pîrîta Luncaş Claudia nu-i permite să gestioneze bunul imobil, invocînd că bunul dat aparţine susorii sale. Indică reclamantul că a întreprins diverse măsuri să ajungă la o înţelegere cu pîrîta Luncaş Claudia, explicîndu-i acesteia că el este proprietarul legal al bunului în litigiu, dar fără nici un rezultat.

Consideră Cojocari Vladimir că pîrîtele samovolnic îi încalcă dreptul de proprietate privată asupra casei de locuit cu suprafaţa de 77,3 m.p., cu construcţiile accesorii: 01.1- terasa, - scară, 1 – viceu, I-gard cod cadastral 2549131079.01 şi terenul aferent cu suprafaţa de 0,12 ha cod cadastral 2549131079, situată în s. Vălcineţ, r-l Călăraşi, creîndu-i obstacole în exercitarea dreptului de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunul imobil în litigiu. Cere Cojocari Vladimir să fie obligate Luncaşu Claudia, Jornea Raisa şi Bînzari Elena să nu-i creieze obstacole la exercitarea dreptului de proprietate asupra casei de locuit cu suprafaţa de 77,3 m.p., cu construcţiile accesorii: 01.1- terasa, - scară, 1 – viceu, I-gard cod cadastral 2549131079.01 şi terenul aferent cu suprafaţa de 0,12 ha cod cadastral 2549131079, situată în s. Vălcineţ, r-l Călăraşi.

Este de menţionat faptul că litigiul dat a fost anterior de mai multe ori obiect de examinarea în cardul instanţelor de judecată. Astfel, la 23 noiembrie 2011, Cojocari Vladimir şi-a concretizat pretenţiile din acţiunea reconvenţională, cerînd să mai fie recunoscut drept cumpărător de bună – credinţă asupra bunului imobil în litigiu. Totodată, la 16 aprilie 2013, în cadrul şedinţei de judecată, reclamantele au solicitat separarea pretenţeiei privind constatarea faptului acceptării succesiunii de către Claudia Luncaşu, Jornea Raisa şi Bînzari Elena după decesul mamei Ralea Ana, într-un proces aparte. 3 Prin încheierea Judecătoriei Călăraşi din 16 aprilie 2013, a fost admisă parţial cererea Claudiei Luncaşu, Jornea Raisa şi Bînzari Elena privind separarea pretenţiilor.

A fost separat într-un proces aparte capătul de cerere înainatat de reclamante privind partajarea averii succesorale între moştenitori în cote-părţi egale şi atribuirea acestora în natură. Restul pretenţiilor au continuat să fie examinate în cadrul aceluiaş proces civil. Prin hotărîrea Judecătoriei Călăraşi din 04 noiembrie 2013, au fost repuse Claudia Luncaşu, Jornea Raisa şi Bînzari Elena în termenul de prescripţie extinctivă pentru depunerea capătului de cerere privind anularea certificatului de moştenitor legal. A fost integral respinsă acţiunea principală. Iar, acţiunea reconvenţională a fost integral admisă. A fost recunoscut Cojocari Vladimir cumpărător de bună-credinţă al bunului imobil, şi anume: casa de locuit cu suprafaţa de 77,3 m.p., cu construcţiile accesorii: 01.1- terasa, - scară, 1 – viceu, I-gard cod cadastral 2549131079.01 şi terenul aferent cu suprafaţa de 0,12 ha cod cadastral 2549131079, situat în s. Vălcineţ, r-l Călăraşi.

Au fost obligate Claudia Luncaşu, Jornea Raisa şi Bînzari Elena să remită lui Cojocari Vladimir bunul imobil în litigiu aflat în posesia neligitimă a Claudiei Luncaşu. Au fost obligate Claudia Luncaşu, Jornea Raisa şi Bînzari Elena să nu-i creieze lui Cojocari Vladimir obstacole în folosirea casei de locuit cu suprafaţa de 77,3 m.p., cu construcţiile accesorii: 01.1- terasa, - scară, 1 – viceu, I-gard cod cadastral 2549131079.01 şi terenul aferent cu suprafaţa de 0,12 ha cod cadastral 2549131079, situată în s. Vălcineţ, r-l Călăraşi.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 martie 2014, a fost respins apelul declarat de Luncaşu Claudia, Jornea Raisa şi Bînzari Elena şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Călăraşi din 04 noiembrie 2013. La 26 mai 2014, Luncaşu Claudia, Jornea Raisa şi Bînzari Elena au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 martie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Călăraşi din 04 noiembrie 2013 cu remiterea pricinii spre rejudecare în prima instanţă.

Recurentele Luncaşu Claudia, Jornea Raisa şi Bînzari Elena au invocat că nu sînt de acord atît cu decizia instanţei de apel, cît şi cu hotărîrea primei instanţe, deoarece la examinarea prezentei cauzei civile de către acestea nu au fost elucidate pe deplin toate circumstanţele pricinii, concluziile instanţelor judecătoreşti vin în contradicţie cu circumstanţele pricinii, fapt ce a adus la încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material, şi anume, au interpretat în mod eronat legea. În motivarea recursului Luncaşu Claudia, Jornea Raisa şi Bînzari Elena au indicat că instanţele de judecată greşit au ajuns la concluzia de a respinge acţiunea principală şi de a admite acţiunea reconvenţională, deoarece în cadrul şedinţelor de judecată au fost audiaţi martorii: Braga Vasile, Negru Vasile, Matei Vasile, Curmei Alexandru, care au confirmat faptul acceptării succesiunii de către recurente, după decesul mamei lor, Ralea Ana.

Certificatul de naştere al feciorului recurentei Jornea Raisa - Jornea Marian, prezentat în şedinţa de judecată, de asemenea demonstrează, că cel puţin una dintre recurente, Jornea Raisa, la momentul decesului mamei sale a locuit în s. Vălcineţ, r-l Călăraşi, neavînd alt domiciliu în sat.

Potrivit declaraţiilor martorilor, precum şi, a altor înscrisuri de la actele pricinii, s-a confirmat faptul că Ralea Petru nu putea accepta de unul singur succesiunea după decesul mamei, deoarece în acea perioadă acesta era minor, avînd vîrstă de 14 ani, 4 succesuinea fiind acceptată de către recurentele Jornea Raisa, Luncaşu Claudia şi Bînzari Elena, care erau majore la momentul decesului mamei, care la rîndul său au îngrijit de casa părintească, au făcut reparaţii, au achitat impozitele, etc. Declară recurentele că Ralea Aida nu a prezentat nici un act juridic sau certificat de moştenitor, ce ar justifica înregistrarea dreptului său de proprietate asupra bunului imobil în litigiu: casă de locuit şi terenul aferent.

Această înregistrare a fost efectuată în mod ilegal, în baza informaţiei prezentate de către Primăria s. Vălcineţ, r-l Călăraşi. Invocă recurentele că Ralea Aida nu putea să nu cunoască că nu dispune de contract de înstrinare sau de certificat de moştenitor după decesul soţului său, Ralea Petru, la momentul înregistrării dreptului său de proprietate în Registrul bunurilor imobile, evident fiindu-i cunoscută ilegalitatea înregistrării dreptului său de proprietate. Prin actele, prezentate de către OCT Călăraşi se confirmă că declaraţiile date de către Aga Gheorghe nu corespund realităţii, precum că ar fi înstrăinat bunul imobil în litigiu fiind ameninţat. Potrivit informaţiei eliberate de OCT Călăraşi rezultă că la 10 noiembrie 2009, Aga Maria, soţia lui Aga Gheorghe, în baza procurii din numele pîrîtei Ralea Aida, a solicitat eliberarea extrasului din Registrul bunurilor imobile şi a certificatului privind evaluarea bunului imobil.

La 19 noiembrie 2009, Aga Gheorghe a solicitat de la OCT Călăraşi înregistrarea contractului de vînzare-cumpărare nr. 11414 din 19 noiembrie 2009, iar la 03 decembrie 2009, Aga Gheorghe a solicitat de la OCT Călăraşi un nou extras şi informaţia privind costul bunului imobil, în mod de urgenţă. La 07 decembrie 2009, Cojocari Vladimir şi-a înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil în litigiu în temeiul contractului de vînzare- cumpărare nr. 11358. Consideră Recurentele că nici după înregisrarea contractului la OCT Călăraşi Aga Gheorghe nu a intrat în posesia de fapt al imobuluilui. Cu atît mai mult cu cît, Aga Gheorghe şi Cojocari Vladimir sînt rude apropiate. De asemenea, invocă recurentele că instanţele judecătoreşti eronat au interpretat prevederile art. 118 CPC, indicînd că apelantele nu au anexat nici o probă pertinentă şi admisibilă conform cerinţelor at.

121-122 CPC, ce ar confirma faptul intrării în posesia bunului imobil în litigiu, acestea limitîndu-se doar la declaraţii. Afirmă Luncaşu Claudia, Jornea Raisa şi Bînzari Elena că instanţele de judecată la emiterea hotărîrilor judecătoreşti nu au ţinut cont de declaraţiile martorilor, de chitanţele de plată a taxelor şi impozitelor pe care ele le-au achitat pe casa de locuit şi terenul aferent, probă scrisă ce confirmă traiul în primii doi ani de la deschiderea moştenirii (naşterea copilului în s. Vălcineţ de către Jornea Raisa), faptul că Ralea Petru era minor şi singur avea nevoie de îngrijire şi întreţinere, nefiind în stare să între în posesia bunurilor succesorale prin administrarea lor reală.

Totodată, indică recurentele că instanţele judecătoreşti eronat au interpretat prevederile art. 1516 Cod civil, prin prizma analizei eronate a probelor prezentate de către reclamante, invocînd că acceptarea succesiunii este o manifestare de voinţă exteriorizată prin depunerea declaraţiei la notar sau intrarea de fapt în posesia averii, declaraţiile martorilor, precum că Luncaşu Claudia, Jornea Raisa şi Bînzari Elena îngrijeau de casă şi de terenul aferent nu pot fi apreciate ca probe pertinente, care ar demonstra acceptarea succesiunii prin intrarea de fapt în posesia bunului imobil. 5 Menţionează recurentele că instanţele judecătoreşti nu s-au expus asupra faptului că la depunerea cererii de acceptare a succesiunii de către Ralea Petru, acesta nu a comunicat notarului despre existenţa a altor moştenitori legali.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) şi alin. (2) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei contestate a fost expediată recurentelor la 20 martie 2014, fapt ce se confirmă prin scrisoarea instanţei de apel sub nr. de ieşire 450 anexată la materialele cauzei, iar la 26 martie 2014 aceasta a fost recepţionată de către recurente (f. d. 243, vol.-II, f.d. 7 verso, vol.-III). Astfel, instanţa de recurs consideră că Luncaşu Claudia, Jornea Raisa şi Bînzari Elena, s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursul în termen (f.d.

3, vol.-III). Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1)CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Aliniatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Conform art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Luncaşu Claudia, Jornea Raisa şi Bînzari Elena nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentele nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult decît atît, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor indicate în cererea de chemare în judecată şi în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Reieşind din prevederile art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. 6 Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar şi nu temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell c. Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd recursul declarat de către Luncaşu Claudia, Jornea Raisa şi Bînzari Elena asemenea aspecte nu se regăsesc. Precum şi, prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „… art.6 §1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei deciziei prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii c. Franţei, Comisiei Europene a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995 nr. 26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Luncaşu Claudia, Jornea Raisa şi Bînzari Elena ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2) lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de către Luncaşu Claudia, Jornea Raisa şi Bînzari Elena se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecător Ala Cobăneanu Judecători Dumitru Mardari Vera Macinskaia 7