3ra-1085/14 — Anularea ordinului de eliberare din funcţie, restabilirea în funcţie şi încasarea prejudiciului material şi moral

Judecătoria sect. Buiucani Dosarul nr. 3ra-1085/14 Mun. Chişinău Judecător: M. Muruianu Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 24 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Russu Ivan, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Russu Ivan către Ministerul Culturii al Republicii Moldova privind anularea ordinului de eliberare din funcţie, restabilirea în funcţie şi încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 mai 2014, CONSTATĂ : La 13.08.2013 Russu Ivan a înaintat cererea de chemare în judecată către Ministerul Culturii al Republicii Moldova privind anularea ordinului de eliberare din funcţie, restabilirea în funcţie şi încasarea prejudiciului material şi moral.

În susţinerea cererii reclamantul a indicat că, din 10.02.2011 a activat în cadrul Ministerului Culturii în funcţia de şef al serviciului juridic. La 12.07.2013 prin hotărîre judecătorească a fost restabilită la serviciu persoana (funcţionarul public) eliberată din funcţie, care anterior angajării lui a lucrat în funcţia dată şi din acest motiv, în aceeaşi zi, a fost emis Ordinul nr. 152-p din 12.07.2013 prin care dînsul a fost concediat. Afirmă că, nu este de acord cu ordinul de eliberare, îl consideră neîntemeiat, nefondat şi contrar legislaţiei, deoarece angajatorul nu a respectat procedura de preavizare, adică nu a oferit perioada de preaviz de 15 zile şi nici nu şi-a onorat obligaţiunile prevăzute de a reduce orarul zilelor de lucru cu 2 ore.

Susţine că, angajatorul este obligat să-i repare prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei, deoarece dînsul are doi copii minori, iar fiind lipsit de muncă ilegal s-a aflat într-o situaţie stresantă. Astfel, solicită anularea Ordinului nr. 152-p din 12.07.2013 cu restabilirea în funcţie, încasarea de la pârât în folosul lui a salariului pentru perioada lipsirii de muncă ilegal, încasarea de la pârât a despăgubirii şi prejudiciului moral în mărime 1 de 50 000 lei, şi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei sect. Buiucani, mun. Chişinău din 13 decembrie 2013, acţiunea înaintată de către Russu Ivan a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instaţa de fond s-a bazat pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor prezente şi apreciate din punct de vedere al pertinenţei, admisibilităţii, veridicităţii iar în ansamblu a constatat cu certitudine că, cerinţele invocate în acţiune, nu se încadrează în prevederile legii. La data de 13.01.2014 Russu Ivan a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă. În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 mai 2014 s-a respins apelul declarat de către Russu Ivan şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei sect. Buiucani, mun. Chişinău din 13.12.2013. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Russu Ivan a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 mai 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei sect. Buiucani, mun. Chişinău din 13.12. 2013. La 19.08.2014 reprezentantul Ministerului Culturii a înaintat referinţă prin care solicită declararea ca fiind inadmisibil a recursului înaintat de către Russu Ivan cu menţinerea hotărîrii instanţei de fond din 13.12.2013 şi a deciziei instanţei de apel din 06.05.2014 ca fiind legale. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. 2 Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Russu Ivan asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Russu Ivan ca inadmisibil.

3 În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Russu Ivan, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 mai 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Russu Ivan către Ministerul Culturii al Republicii Moldova privind anularea ordinului de eliberare din funcţie, restabilirea în funcţie şi încasarea prejudiciului material şi moral. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 4