2r-894/14 — Privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti

prima instanţă: Judecătoria Rîşcani - L. Holiviţcaia Dosarul nr.2r-894/14 instanţa de apel: CA Chişinău - L. Bulgac, N. Craiu, M. Guzun DECIZIE 24 septembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul: Iulia Sîrcu, Judecători: Ion Corolevschi, Maria Ghervas, examinÎnd recursul declarat de către Ministerul Finanţelor în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ovseanicova (Prepeliţa) Galina împotriva Ministerului Finanţelor şi Consiliului or.

Vadul lui Vodă privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2014, prin care cererea de apel depusă de către Ministerul Finanţelor a fost restituită ca nemotivată, CONSTATĂ: La 09 decembrie 2011 Ovseanicova (Prepeliţa) Galina a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor şi Consiliului or. Vadul lui Vodă privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti. În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 21 aprilie 2004 a fost recunoscut dreptul tatălui său Prepeliţa Filat la un apartament în oraşul Vadul lui Vodă, iar Consiliul or.

Vadul lui Vodă a fost obligat să-i acorde lui Prepeliţa Filat un apartament în locul celui de care a fost lipsit. 1 Reclamanta susţine că hotărîrea judecătoreascp nu s-a executat timp de 7 ani. Atît Consiliul or. Vadul lui Vodă cît şi Departamentul de executare au invocat multiple motive pentru a nu executa hotărîrea judecătorească sus-indicată. Pe parcursul a şapte ani reclamanta s-a adresat de nenumărate ori către Consiliul or. Vadul lui Vodă cu diverse propuneri de a accepta alte metode de executare: acordarea unui apartament similar în alte blocuri locative sau achitarea contravalorii unui asemenea apartament. La fel, reclamanta a indicat că părinţii ei, potrivit legislaţiei în vigoare, erau în drept să privatizeze gratuit apartamentul, devenind proprietarii acestuia, astfel cum au procedat o bună parte din locatarii blocului locativ din str. Sf.

Dumitru 20, care nu doar au privatizat apartamentele, dar le-au şi vîndut în grabă, fapt ce denotă că aceste apartamente au fost primite contrar legii. Aceste încălcări au fost constate şi de către organele procuraturii în perioada anilor 2002-2004. Din motivul imposibilităţii executării hotărîrii judecătoreşti tatăl reclamantei la 29 martie 2010 a înaintat o cerere către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. La 10 octombrie 2011 Curtea Europeană a Drepturilor Omului l-a informat că în legătură cu schimbările operate în legislaţia Republicii Moldova, urmează să se adreseze cu o acţiune în instanţele de judecată naţionale, în temeiul Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti.

Reclamanta solicită obligarea Consiliului or. Vadul lui Vodă să-i atribuie un apartament în orice bloc locativ din localitate similar celui la care aveau dreptul părinţii ei sau să-i acorde mijloace băneşti pentru procurarea unei locuinţe, încasarea prejudiciului moral în sumă de 35.000 euro şi a dobînzii de întîrziere. În cadrul judecării pricinii reclamanta şi-a modificat acţiunea solicitînd restituirea costului apartamentului, ce constituie suma de 35.000 euro, a cheltuielilor probabile de chirie pe perioada a 116 luni în sumă de 17.400 euro şi repararea prejudiciului moral estimat la suma de 35.000 euro. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 09 octombrie 2012 acţiunea a fost respinsă integral.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 februarie 2013 hotărîrea instanţei de fond a fost casată, pricina fiind restituită spre rejudecare. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 13 ianuarie 2014, acţiunea a fost admisă parţial. S-a constatat încălcarea de către autoritatea statală – Consiliul or. Vadul lui Vodă a dreptului reclamantei Ovseanicova Galina la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti. S-a dispus încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul Galinei Ovseanicova a sumei de 20.000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest acţiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, la 27 ianuarie 2014 Ovseanicova Galina a contestat-o cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia cu pronunţarea unei hotărîri noi de admitere a acţiunii integral.

2 La 07 februarie 2014 şi Ministerul Finanţelor a contestat cu apel hotărîrea instanţei de fond, prin care a solicitat casarea acesteia cu pronunţarea unei hotărîri noi de respingere a acţiunii. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 martie 2014 cererilor de apel declarate de Ovseanicova Galina şi Ministerul Finanţelor nu li s-a dat curs şi s-a acordat termen apelanţilor pînă la 06 mai 2014, pentru a prezenta cererile de apel motivate. S-a explicat apelanţilor că în cazul neprezentării cererilor de apel motivate în termenul acordat de instanţă, acestea vor fi restituite. La 06 mai 2014 Ovseanicova Galina a prezentat cererea de apel motivată, aceasta fiind examinată în fond. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2014, cererea de apel declarată de Ovseanicova Galina a fost respinsă, iar hotărîrea instanţei de fond – menţinută.

Tot la 03 iunie 2014 Curtea de Apel Chişinău a emis o decizia prin care cererea de apel declarată de Ministerul Finanţelor a fost restituită ca nemotivată. Nefiind de acord cu decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2014, prin care a fost restituită cererea de apel declarată de către Ministerul Finanţelor, ultimul a contestat-o cu recurs, prin care a solicitat casarea acesteia, cu restituirea pricinii în instanţa de apel în vederea examinării cererii sale de apel. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanţa de apel în mod eronat a dispus restituirea cererii sale de apel printr-o decizie, ignorînd astfel prevederile art. 365, 368 alin. (1) CPC. La fel, recurentul indică că instanţa de apel nu a expediat în adresa acestuia nici încheierea din 17 martie 2014 şi nici citaţia pentru şedinţele de judecată.

Mai mult ca atît, recurentul invocă că instanţa de apel nu a expediat în adresa sa nici decizia din 03 iunie 2014. În conformitate cu art. 425 CPC termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Curtea de Apel Chişinău a pronunţat decizia de restituire a cererii de apel, declarate de Ministerul Finanţelor, la 03 iunie 2014, iar cererea de recurs a fost depusă la 07 iulie 2014. Avînd în vedere faptul că reprezentantul Ministerului Finanţelor nu a fost prezent la şedinţa de judecată din 03 iunie 2014, iar în materialele cauzei nu se conţin probe despre recepţionarea actului contestat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen.

Examinînd materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ conchide că recursul declarat de către Ministerul Finanţelor urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 427 lit. b) CPC instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare. 3 Materialele cauzei atestă că la 27 ianuarie 2014 Ovseanicova Galina a contestat cu apel hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 13 ianuarie 2014, prin care a solicitat casarea acesteia cu pronunţarea unei hotărîri noi de admitere a acţiunii integral.

La 07 februarie 2014 şi Ministerul Finanţelor a contestat cu apel hotărîrea instanţei de fond, prin care a solicitat casarea acesteia cu pronunţarea unei hotăriri noi de respingere a acţiunii. Conform prevederilor art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 martie 2014 cererilor de apel declarate de Ovseanicova Galina şi Ministerul Finanţelor, nu s-a dat curs şi s-a acordat termen apelanţilor pînă la 06 mai 2014, pentru a prezenta cererile de apel motivate.

S-a explicat apelanţilor că în cazul neprezentării cererilor de apel motivate în termenul acordat de instanţă, acestea vor fi restituite. Conform prevederilor art. 100 alin. (1) CPC cererea de chemare în judecată şi actele de procedură se comunică participanţilor la proces şi persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poştă, cu scrisoare recomandată şi cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act şi confirmarea primirii lui, precum şi prin delegaţie judiciară. În conformitate cu art. 102 alin. (3) şi (4) CPC, comunicarea citaţiei se realizează prin înmânarea ei participanţilor la proces, martorilor, experţilor, specialiştilor, interpreţilor astfel încât aceştia să se poată pregăti de proces şi să se prezinte la timp în faţa instanţei.

Citaţia se înmânează părţii cu cel puţin 3 zile înainte de data judecării. Iar în conformitate cu art. 105 alin. (1) CPC, citaţia şi înştiinţarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită de judecată. Data înmânării citaţiei sau înştiinţării se înscrie pe citaţie sau înştiinţare în partea care se înmânează destinatarului, precum şi pe cotor, care se restituie instanţei. Prin prisma normelor enunţate, instanţa de recurs constată că la materialele dosarului lipsesc careva probe cu privire la expedierea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 17 martie 2014 Ministerului Finanţelor. Mai mult ca atît, instanţa de apel, expediind pe adresa Ministerului Finanţelor încheierea din 17 martie 2014, a indicat greşit destinatarul, iar pe avizul de recepţie au fost depistate corectări la capitolul destinatar (f.d.195, 196 verso).

Conform prevederilor art. 369 alin. (1) lit. a) CPC instanţa de apel restituie, printr-o încheiere cererea, dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2014 cererea de apel declarată de Ministerul Finanţelor a fost restituită ca nemotivată. 4 În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ remarcă că instanţa de apel, contrar normelor de drept sus-enunţate, a dispus restituirea cererii de apel printr-o decizie. De asemenea, instanţa de recurs notează că în materialele cauzei nu se regăsesc nici probe despre citarea Ministerului Finanţelor pentru şedinţa din 03 iunie 2014, şedinţă la care a fost restituită cererea sa de apel.

Cu toate acestea, instanţa de apel, fără a întreprinde toate măsurile necesare în vederea înştiinţării legale a Ministerului Finanţelor, s-a pronunţat în favoarea restituirii apelului său, ceea ce constituie o încălcare în mod direct a dreptului ultimului la un proces echitabil. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că art. 379 alin. (1) CPC acordă dreptul instanţei de apel de a judeca apelul în lipsa apelantului sau intimatului, a reprezentanţilor acestora, precum şi a unui alt participant la proces, doar în cazul în care aceştia sunt citaţi legal despre locul, data şi ora şedinţei.

În contextul celor enunţate, se constată că judecând cererea de apel în lipsa reprezentantului Ministerului Finanţelor, instanţa de apel nu a asigurat principiul disponibilităţii în drepturi a participantului la proces, ce constă în posibilitatea, în primul rând, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecăţii, precum şi de drepturile procedurale, de a alege modalitatea şi mijloacele procedurale de apărare, astfel fiind admisă încălcarea prevederilor art. 27 alin. (1) CPC. Instanţa de recurs reiterează că dreptul de acces la un tribunal constituie un element inerent al tuturor garanţiilor procedurale prevăzute în Convenţie (CEDO, hot. Campbell şi Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982).

Or, cum drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă şi reală, dar nu iluzorie şi teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanţe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiţie (CEDO, hot. Airey vs. Irlanda din 09.10.1979). Astfel, art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale stipulează că orice persoană are dreptul la judecarea pricinii „în mod echitabil”, ceea ce implică inclusiv o procedură bazată pe principiul contradictorialităţii şi egalităţii armelor. Respectarea principiului egalităţii armelor presupune că fiecare parte trebuie să obţină o posibilitate rezonabilă de a-şi prezenta cauza în condiţii care să nu o plaseze într-o situaţie net dezavantajată în raport cu adversarul său, astfel încât între părţi să se menţină un echilibru corect.

Dreptul la o procedură bazată pe principiul contradictorialităţii presupune dreptul unei părţi în procesul civil de a lua cunoştinţă de observaţiile sau explicaţiile date de cealaltă parte, precum şi de a le discuta. Potrivit celor expuse şi având în vedere faptul că, lacunele indicate nu pot fi corectate la judecarea recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul şi de a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2014, prin care s-a dispus 5 restituirea cererii de apel, declarate de Ministerul Finanţelor, ca nemotivată cu restituirea pricinii în instanţa de apel, la faza primirii cereri de apel.

În temeiul celor expuse, în baza art. 427 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DECIDE : Se admite recursul declarat de Ministerul Finanţelor. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2014, prin care s-a dispus restituirea cererii de apel declarate de Ministerul Finanţelor ca nemotivat, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ovseanicova (Prepeliţa) Galina împotriva Ministerului Finanţelor şi Consiliului or. Vadul lui Vodă privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, cu restituirea pricinii la Curtea de Apel Chişinău, la faza primirii cereri de apel.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Maria Ghervas 6