2ra-234/14 — Repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti

dosarul nr. 2ra-234/14 prima instanţă: Gh. Bîrnaz instanţa de apel: D. Manole, E. Fistican, N. Traciuc DECIZIE 29 ianuarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru Ion Corolevschi, Ghenadie Nicolaev examinând recursul declarat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Lisnic Petru împotriva Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi modificată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 04 martie 2013, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă La data de 13.09.2012, Lisnic Petru a înaintat cerere de chemare în judecată Petru împotriva Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti. În motivarea acţiunii a indicat reclamantul, că prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 04.04.1997, Consiliul mun. Chişinău a fost obligat să-i atribuie familiei Lisnic un apartament, ultimul avînd statut de participant la conflictul din raioanele din stînga Nistrului şi pensionar MAI, hotărîre judecătorească care a devenit irevocabilă prin neatacare.

Menţionează reclamantul, că din momentul pronunţării hotărîrii şi pînă în prezent Consiliul mun. Chişinău nu a executat hotărîrea judecătorească, indicînd la existenţa diferitor obstacole pentru tergiversarea executării sau eschivării de la executare. Consiliul mun. Chişinău a contestat încheierea executorului judecătoresc nr. 026-5-420-2006 din 30.09.2010 privind aplicarea sechestrului pe ap. 41 din str. L.Deleanu 9/2 şi la 04.08.2011, prin hotărîrea judecătorească irevocabilă a fost pus capăt contestărilor Consiliului mun. Chişinău. Mai menţionează reclamantul, că prin scrisoarea nr. 08-4215 din 26.09.2011, eliberată de viceprimarul mun. Chişinău, a fost informat despre crearea unei comisii de lucru pentru examinarea dosarelor persoanelor social-vulnerabile care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor locative cu selectarea beneficiarilor de locuinţe sociale în blocul situat pe str. Deleanu 9/2, mun.

Chişinău, prin care a considerat, că familia sa ar putea fi supusă selectării în pofida obligaţiei Consiliului mun. Chişinău de a executa necondiţionat hotărîrea judecătorească. Ulterior, a propus Consiliului mun. Chişinău modificarea modului de executare a hotărîrii judecătoreşti, prin achitarea unei sume băneşti conform preţului de piaţă la acel moment, apartamentul fiind evaluat la suma de 847 000 lei, fapt care ar permite familiei sale să procure de sine stătător un bun imobil, însă prin refuzul Consiliului se dovedeşte nedorinţa ultimului de a executa hotărîrea judecătorească.

În astfel de circumstanţe, susţine reclamantul că din luna aprilie 1997 familia acestuia se află sub presiune psihologică permanentă, iar incertitudinea situaţiei nu le permite să se determine cu studiile copiilor şi frecventarea instituţiilor preşcolare, nu au posibilitatea de a crea condiţii elementare de trai, pe motiv, că toate bunurile stau împachetate pentru a fi transferate în altă parte. Datorită greşelilor comise de funcţionarii Primăriei mun. Chişinău, familia sa, fiind proprietară a ap. 148 din str. P.Zadnipru 16/3, mun. Chişinău, peste noapte a fost lipsită de acest drept, iar privatizarea a fost recunoscută ilegală. Consideră reclamantul, că prin neexecutarea hotărîrii irevocabile a Judecătoriei Ciocana, mun.

Chişinău din 04.04.1997 i se încalcă drepturile garantate de art. 6 §1 CvEDO şi art.l al Protocolului nr. 1 la CvEDO. Cere Lisnic Petru, încasarea din contul pîrîtului a sumei de 847 000 lei cu titlu de prejudiciu cauzat prin neexecutarea hotărîrii judecătoreşti, a prejudiciului moral şi material suportat timp de 15 ani şi a sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică. Pe parcursul judecării pricinii Lisnic Petru a înaintat cerere de modificare a pretenţiilor, prin care a solicitat încasarea din contul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul lui Lisnic Petru a sumei de 180 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin neexecutarea hotărîrii judecătoreşti pe parcursul a 16 ani.

Prin hotărîrea judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 04.03.2013, acţiunea a fost admisă parţial, fiind încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul lui Lisnic Petru suma de 134 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, iar în rest pretenţiile au fost respinse, ca neîntemeiate. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013, apelul declarat de Ministerul Finanţelor a fost admis şi s-a modificat hotărîrea judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 04.03.2013, în partea încasării prejudiciului moral, fiind micşorat cuantumul prejudiciului moral încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul lui Lisnic Petru de la suma de 134 000 (una sută treizeci şi patru mii) lei pînă la suma de 50 000 (cincizeci mii) lei, în rest hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 04.03.2013 a fost menţinută. La data de 01 noiembrie 2013, Ministerului Finanţelor a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată de către Lisnic Petru să fie respinsă. În motivarea recursului, recurentul a invocat că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt ilegale şi neîntemeiate, instanţele nu au analizat multilateral şi multiaspectual probele aduse de părţi în cadrul procesului, nu au fost constatate circumstanţele de fapt al pricinii, au aplicat şi a interpretat eronat normele de drept material şi nu a examinat pe deplin toate circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul moral.

Menţionează recurentul că din raportul executorului judecătoresc Ungureanu Oleg nr.026-5-420/06 din 09.11.2012, se deduce că acesta a întreprins toate acţiunile necesare în vederea executării hotărîrii judecătoreşti, inclusiv fiind aplicat sechestru pentru asigurarea executării titlului executoriu. De asemenea, consideră recurentul că un fapt important este că intimatul a locuit tot acest timp în apartamentul nr. 148 situat pe str. P. Zadnipru nr. 16/3 din mun. Chişinău. Deci, nefiind lipsit de dreptul de a beneficia de un spaţiu locativ temporar, cu menţinerea dreptului de a se afla la evidenţa celor ce au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit. Respectiv, nu este de acord recurentul cu adjudecarea în beneficiul intimatului a sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, dat fiind faptul că scopul acordării despăgubirilor este restabilirea în drepturile încălcate (ce ar constitui o satisfacţie morală) şi în nici un caz îmbogăţirea fără justă cauză.

Complementar celor indicate supra, precizează recurentul că de la momentul de cînd Hotărîrea Judecătoriei Ciocana din 04.04.1997 a devenit irevocabilă şi pînă în prezent, intimatul, fiind creditor al acţiunii de asigurare cu spaţiu locativ, nu a întreprins acţiuni în vederea executării Hotărîrii menţionate, adică nu a solicitat aplicarea sechestrului pe spaţiile locative aflate în gestiunea autorităţii publice locale, nu a solicitat schimbarea modului de executare, etc., şi astfel, se poate prezuma că intimatul şi-a pierdut interesul în vederea executării actului judecătoresc. La data de 20 decembrie 2013, Lisnic Petru a depus referinţă la recursul Ministerului Finanţelor, prin care solicită respingerea acestuia ca neîntemeiat şi inadmisibil, cu menţinerea deciziei instanţei de apel.

În acest sens, menţionează intimatul că prin neexecutarea timp de 16 ani a hotărîrii judecătoriei Ciocana din 04.04.1997 privind obligarea Consiliului mun. Chişinău să-i acorde alt spaţiu locativ i-a fost cauzat un prejudiciu moral si material considerabil. Din materialele cauzei rezultă că,executorii judecătoreşti Dumitru Manole, Oleg Ungureanu, etc. nu au întreprins toate măsurile necesare prevăzute de lege ca titlul executoriu eliberat în baza hotătîrii judecătoriei Ciocana din 04.04.1997 să fie executat, iar în baza hotărîrii judecătoriei Ciocana din 22.02.2012, prin procesul verbal al executorului judecătoresc Vasian Nicolae din 08.04.2013, familia Lisnic în mod silit a fost evacuată din apart.148 din str.P.Zadnipru 16/3 mun.

Chişinău, fără acordarea altui spaţiu locativ, fapt ce i-a obligat să locuiască la gazdă suportînd cheltuieli enorme. Cu referire la argumentul recursului precum că intimatul nu a întreprins acţiuni în vederea executării hotărîrii judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 04.04.1997 şi că şi-a pierdut interesul în vederea executării hotărîrii respective, menţionează ultimul că sunt eronate si urmează ca instanţa de judecată să dea o apreciere critică. Complementar, susţine intimatul că recursul a fost depus de Ministerul Finanţelor cu omiterea termenului de 2 luni prevăzut de art.434 CPC şi conform art.433 CPC, se consideră inadmisibil. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul Ministerului Finanţelor neîntemeiat şi care urmează a fi respins şi menţinută decizia instanţei de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Potrivit art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Din materialele anexate la prezenta cauză se reţine că scrisoarea de însoţire a copiei deciziei din 20.06.2013 a fost expediată către Ministerului Finanţelor la data de 29 august 2013 şi recepţionată de către aceştia la data de 02 septembrie 2013, ultimii declarînd recurs la data de 01 noiembrie 2013. Prin urmare, recursul Ministerului se consideră depus în termen.

Din materialele dosarului se mai constată că prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 04.04.1997, s-a hotărît evacuarea lui Lisnic Petru şi Lisnic Valentina cu membrii minori ai familiei din ap. nr. 148 din str. P. Zadnipru 16/3, mun. Chişinău, cu obligarea Primăriei mun. Chişinău să ofere acestora o altă încăpere locativă în timp de o lună din momentul intrării în vigoare a hotărîrii judecătoreşti, devenită irevocabilă prin neaplicare (f.d.6). La data de 28.11.2002, prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, a fost restituit creditorului Lisnic Petru titlul executoriu nr. 2-18 din 04.10.97, fără executare (f.d.30).

Totodată, potrivit raportului executorului judecătoresc Ungureanu Oleg nr. 026-5-420/06 din 09.11.2012, Colegiul a sesizat că încheierea privind primirea spre executare a titlului executoriu nr. 2-18/1997 a fost emisă la data de 22.09.2006, constatîndu-se în acest mod, că hotărîrea judecătorească nu a fost executată benevol de către debitor pînă la această dată circa 9 ani, însă, nici documentul executoriu nu a fost înaintat în perioada respectivă spre executarea silită.

Colegiul mai reţine că, după primirea spre executare a titlului executoriu, în vederea executării acestuia au fost întreprinse mai multe acţiuni şi măsuri de executare, precum: la data de 14.07.2009 a fost stabilită şedinţa pentru identificarea persoanei vinovate de neexecutarea hotărîrii judecătoreşti în cauză, iar ulterior persoana identificată din cadrul structurii debitorului creanţei a fost sancţionată cu amendă în temeiul art. 149 Cod de Executare; au fost înaintate mai multe demersuri debitorului - Primăriei mun. Chişinău, prin care s-a solicitat executarea titlului executoriu, la care ultima fie a invocat lipsa fondului imobil disponibil, fie a fondurilor financiare, fie nu a oferit răspunsuri; prin încheierea nr. 026-5-420/06 din 30.09.2010, în vederea executării titlului executoriu, a fost aplicat sechestru pe ap. 41 din str. Liviu Deleanu 9/2, mun.

Chişinău; măsuri îndreptate spre executarea documentului executoriu. Totuşi, în pofida celor indicate, hotărîrea judecătorească în partea acordării lui Lisnic Petru şi familiei sale a altui spaţiu locativ nu a fost executată efectiv. Urmare celor expuse, se învederează că, în principiu, Primăria mun. Chişinău, invocă lipsa fondurilor imobile, în legătură cu înstrăinarea masivă a acestuia în cadrul procesului de privatizare. Totodată, din materialele dosarului, se reţine că prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 07.02.2007 a fost anulată încheierea executorului judecătoresc al Oficiului de Executare Ciocana, mun. Chişinău din 19.01.2007 privind evacuarea din ap. 148, str. P.Zadnipru 16/3, mun.

Chişinău a debitorului Lisnic Petru şi Lisnic Valentina cu membrii minori ai familiei la data de 01.02.2007, cu suspendarea executării hotărîrii Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 04.04.1997 privind evacuarea familiei Lisnic P. pînă la executarea hotărîrii menţionate în partea obligării Primăriei mun. Chişinău să acorde spaţiu locativ familiei Lisnic P. Prin urmare, hotărârea judecătorească din 07.02.2007 a constituit o garanţie a menţinerii locului de trai, deşi temporar, al intimatului în acelaşi bun imobil. Mai mult, după cum rezultă din declaraţiile intimatului în şedinţa instanţei de apel, intimatul împreună cu familia sa au locuit în acelaşi apartament (nr. 148 din str. P.Zadnipru 16/3, mun.

Chişinău) pînă în luna aprilie a anului 2013. Astfel, deşi nu a fost executată hotărîrea judecătorească privind alocarea altui spaţiu locativ, intimatul Lisnic Petru, continua să locuiască în ap. 148 din str. P.Zadnipru 16/3, mun. Chişinău pe întreaga durată de timp, de circa 15 ani a neexecutării hotărîrii judecătoreşti. Din conţinutul materialelor dosarului s-a evidenţiat şi faptul, că intimatul Lisnic Petru a fost înscris în lista persoanelor cărora urmează să li se îmbunătăţească condiţiile de trai, prin acordarea spaţiului locativ, fiind înscris sub nr. 77 în această listă, administrată de administraţia publică locală a mun. Chişinău.

Cumulînd cele expuse, Colegiul menţionează că potrivit art. 2 alin. (1), (2), (4) şi (6) din Legea nr 87 din 21 aprilie 2011, privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului. Prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau de o autoritate căreia statul i-a delegat atribuţii de autoritate publică prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se repară de către stat. Reparaţia prejudiciului se face de la bugetul de stat.

Mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se stabileşte de instanţa de judecată în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de pretenţiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant.

Complementar, examinînd materialele cauzei, Colegiul a constatat că la data de 11 octombrie 2012, Ministerul Finanţelor s-a adresat cu un demers către Ministerul Justiţiei prin care, a solicitat prezentarea unui raport motivat cu privire la respectarea termenului rezonabil la executare a hotărîrii judecătoreşti în speţa Lisnic Pentru către Ministerul Finanţelor privind repararea prejudiciului. La respectivul demers, Ministerul Justiţiei a informat că a evaluat cazul prin prisma jurisprudenţei CEDO, care, susţine că o autoritate de stat nu poate să invoce lipsa fondurilor şi a spaţiului locativ alternativ ca scuză pentru neexecutarea unei hotărîri, iar o întîrziere în neexecutare a unei hotărîri ar putea fi justificată de circumstanţe speciale.

Întîrzierea, însă nu poate fi astfel, încît să prejudicieze esenţa dreptului protejat conform art. 6 § 1 al CvEDO. Curtea Europeană, în decizia Anatolie şi alţii 23 (dec.), nr. 45653/05, 25 ianuarie 2011, a acceptat condiţiile declaraţiei unilaterale a Guvernului Republicii Moldova care a propus ca reclamanţilor să le fie achitate următoarele sume cu titlu de prejudiciu moral, costuri şi cheltuieli: 700 euro, pentru o perioadă de neexecutare de 23 luni; 800 euro, pentru o perioadă de neexecutare între 31 şi 33 luni; 1000 euro, pentru o perioadă de neexecutare de 47 luni; 1500 euro, pentru o perioadă de neexecutare de 55 luni.

În concluzie, ţinînd cont de prevederile Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, de jurisprudenţa Curţii Europene, de declaraţia unilaterală a Guvernului Republicii Moldova prin care au fost propuse sumele pentru achitarea prejudiciului moral, costurilor şi cheltuielilor în cazuri de neexecutare a hotărîrilor judecătoreşti în speţe similare celei prezente, precum şi avînd în vedere neexecutarea hotărîrii judecătoreşti emisă în favoarea intimatului timp de 16 ani, instanţa de recurs consideră că recurentul, Ministerul Finanţelor neîntemeiat solicită respingerea acţiunii înaintate de către Lisnic Pentru.

La fel, suma prejudiciului moral de 50000 lei stabilit de către instanţa de apel nu poate fi considerată exagerată. Avînd în vedere circumstanţele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că decizia instanţei de apel este legală şi întemeiată, motiv pentru care respinge recursul declarat de Ministerul Finanţelor ca neîntemeiată şi menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Lisnic Petru împotriva Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Ghenadie Nicolaev