2ra-2500/13 — Constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, repararea prejudiciului moral şi obligarea executării hotărîrii judecătoreşti

prima instanţă: S. Bleşceaga dosar nr.2ra-2500/13 instanţa de apel: D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican ÎNCHEIERE 17 iulie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Ion Corolevschi examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Guzic Mihail şi Ministerul Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către Guzic Mihail împotriva Ministerului Finanţelor, intervenienţi accesorii Consiliul mun.

Chişinău, Ministerul Justiţiei şi executorul judecătoresc Ungureanu Oleg cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, repararea prejudiciului moral şi obligarea executării hotărîrii judecătoreşti, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Ministerul Finanţelor, iar apelul declarat de Guzic Mihail a fost admis, fiind casată parţial hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 20 noiembrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă parţial, cu emiterea în partea respectivă a unei hotărîri noi, c o n s t a t ă: La data de 03.07.2012, reclamantul Guzic Mihail a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor, intervenienţi accesorii Consiliul mun.

Chişinău, Ministerul Justiţiei şi executorul judecătoresc Ungureanu Oleg cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, repararea prejudiciului moral şi obligarea executării hotărîrii judecătoreşti. În motivarea acţiunii, reclamantul Guzic Mihail a indicat că, din luna august anul 1993 a activat în cadrul Brigăzii de Poliţie cu Destinaţie Specială „Fulger” al MAI. În prezent este pensionar al MAI, începînd cu luna iunie anul 2005. 1 Conform art. 35 a Legii cu privire la poliţie nr. 416 din 18.12.1990, asigurarea elaboratorilor poliţiei cu spaţiul locativ, lor li se acordă de către organele publice locale, cel mai mult după trei ani de zile de la angajarea în serviciu, spaţiu locativ sub formă de apartament sau casă separată conform normelor stabilite de legislaţie.

La data de 15.01.2009, reclamantul Guzic Mihail s-a adresat cu o cerere către Consiliul mun. Chişinău în privinţa asigurării cu spaţiu locativ. Conform răspunsului parvenit de la Direcţia Generală Locativă-Comunală şi Amenajare a Consiliului mun. Chişinău din 04.02.2009, problema locativă a fost luată la control şi urmează a fi soluţionată pe parcurs. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 05.05.2009, menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16.09.2009 s-a dispus obligarea Consiliului mun. Chişinău să-i acorde reclamantului Guzic Mihail şi membrilor familiei sale spaţiu locativ sub forma unui apartament sau casă separată. Conform încheierii executorului judecătoresc al oficiului de executare Centru al DEMJ din 12.06.2009, debitorului Consiliul mun.

Chişinău i-a fost stabilit un termen de 15 zile pentru a executa benevol documentul executoriu. Prin răspunsul din 07.12.2011 de la Direcţia Generală Locativă-Comunală şi Amenajare a Consiliului mun. Chişinău a fost informat că, organele publice locale din motivul că sînt mai multe hotărîri judecătoreşti irevocabile neexecutate şi din lipsa de surse financiare, nu poate executa hotărîrea instanţei de judecată. În continuare, reclamantul Guzic Mihail pretinde că, datorită eventualei neexecutări a hotărîrii judecătoreşti în favoarea sa, el nu poate beneficia de bunurile sale şi astfel, în consecinţă, se încalcă dreptul său la protecţia proprietăţii garantat de art. l al Protocolului nr. l la Convenţie, care prevede că, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale.

Reclamantul Guzic Mihail a solicitat constatarea faptului că statul Republica Moldova a violat drepturile sale prevăzute de art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale şi art. l al Protocolului Adiţional la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor, în beneficiul lui Guzic Mihail suma în mărime de 5000 euro, cu titlu de prejudiciu moral, pentru neexecutarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 05.05.2009, cu obligarea executării hotărîrii timp de o lună. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 20.11.2012 acţiunea lui Guzic Mihail a fost admisă parţial.

S-a constatat încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti din 05.05.2009 la cererea de chemare în judecată a lui Guzic Mihail împotriva Consiliului mun. Chişinău cu privire la acordarea spaţiului locativ. S-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor, în beneficiul lui Guzic Mihail 600 euro cu titlu de prejudiciu moral. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26.03.2013 a fost respins apelul declarat de Ministerul Finanţelor, iar apelul declarat de Guzic Mihail a fost admis, 2 fiind casată parţial hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 20.11.2012, în partea reparării prejudiciului moral, cu pronunţarea în această parte a unei noi hotătîri privind încasarea de la Republica Moldova, prin intermediul Ministerului Finanţelor, în beneficiul lui Guzic Mihail suma de 1200 euro, cu titlu de prejudiciu moral.

În dezacord cu decizia enunţată, Guzic Mihail, la data de 08.05.2013, în termen legal, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea parţială a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri privind admiterea integrală a acţiunii. În motivarea amplă a recursului, recurentul a indicat în esenţă că, decizia instanţei de apel şi hotărîrea instanţei de fond sînt pasibile de a fi casate parţial pe motivul încălcării normelor de drept material şi procedural. În acest context, a indicat că, instanţele de judecată ierarhic inferioare nu au luat în considerare importanţa deosebită a respectivei pricini. Or, neexcutarea hotărîrii judecătoreşti, prin care s-a dispus asigurarea recurentului cu spaţiu locativ, i-a cauzat ultimului un prejudiciu material şi moral.

Invocînd netemeinicia şi ilegalitatea deciziei instanţei de apel, Ministerul Finanţelor, la data de 08.07.2013 a declarat recurs, solicitînd casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii. În motivarea amplă a recursului, recurentul a indicat în esenţă că, decizia instanţei de apel şi hotărîrea instanţei de fond sînt pasibile de a fi casate integral pe motivul încălcării normelor de drept material, manifestată prin interpretarea eronată a legii. Examinînd temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursurile declarate sînt inadmisibile.

În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursurilor declarate nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Mai mult decît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, recursul fiind vădit neîntemeiat. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, recurenţii, în mod eronat au invocat încălcarea de către instanţele ierarhic inferioare a normelor de drept material şi procedural. 3 Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursurile declarate de Guzic Mihail şi de Ministerul Finanţelor, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.

Călăuzindu-se de art. 440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acelaşi timp, completul relevă că, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art. 6 parag.

1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material şi procedural, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Guzic Mihail şi Ministerul Finanţelor ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursurile declarate de către Guzic Mihail şi Ministerul Finanţelor se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Ion Corolevschi 4