2ra-2384-14 — Întoarcerea executării silite ş.a.

prima instanţă: Gh. Mîrza dosarul nr. 2ra-2384/14 instanţa de apel: N. Chircu, I. Talpă, A. Albu ÎNCHEIERE 18 septembrie 2014 mun. Bălţi Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Slivinscaia Lidia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea comercială „Dana” societatea pe acţiuni împotriva Lidiei Slivinscaia cu privire la întoarcerea executării, încasarea dobânzii de întârziere, cheltuielilor de executare şi cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 10 aprilie 2014, c o n s t a t ă La 10 decembrie 2012, societatea comercială „Dana” societatea pe acţiuni (în continuare S.C.

„Dana” S.A.) s-a adresat cu cererea de chemare în judecată împotriva Lidiei Slivinscaia cu privire la întoarcerea executării, încasarea dobânzii de întârziere, cheltuielilor de executare şi cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii S.C. „Dana” S.A., a menţionat că, prin hotărârea judecătoriei Soroca din 29 martie 2010 a fost respinsă cererea de chemare în judecată declarată de Lidia Slivinscaia împotriva S.C. „Dana” S.A., privind încasarea salariului, concediului nefolosit şi repararea prejudiciului moral. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 22 martie 2011 a fost casată hotărârea judecătoriei Soroca, s-a încasat de la S.C. „Dana” S.A., în beneficiul Lidiei Slivinscaia suma de 148 744, 86 lei.

Prin decizia suplimentară a Curţii de Apel Bălţi din 28 iunie 2011 s-a indicat în dispozitivul deciziei Curţii de Apel Bălţi din 22 martie 2011 că, sumele încasate de la S.C. „Dana” S.A., în beneficiul Lidiei Slivinscaia urmează a fi supuse impozitării obligatorii în conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16 februarie 2012 s-a casat hotărârea judecătoriei Soroca din 29 martie 2010 şi decizia Curţii de Apel Bălţi din 22 martie 2011 şi s-a adoptat o hotărîre nouă prin care, s-a încasat de la S.C. „Dana” S.A., în beneficiul Lidiei Slivinscaia suma de 45158 lei. Pe motiv că, S.C. „ DANA” S.A., a executat integral decizia Curţii de Apel Bălţi 22 martie 2011 care ulterior a fost casată prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16 februarie 2012, solicită S.C.

„ DANA” S.A., întoarcerea executării prin încasarea în din contul Lidiei Slivinscaia în beneficiul său suma de 102731, 96 lei, suma de 6300 lei în calitate de cheltuieli de executare, încasarea dobânzii de întârziere în mărime de 8075,97 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 3000 lei, în total suma de 120208 lei. La 17 iulie 2013 S.C. „ DANA” S.A., a înaintat o cerere de concretizare a pretenţiilor prin care a solicitat încasarea din contul Lidiei Slivinscaia în beneficiul S.C. „ DANA” S.A., suma de 86663,48 lei cu titlu de întoarcere a executării silite, încasarea cheltuielilor de executare în mărime de 16098,48 lei, încasarea dobânzii de întârziere de la data emiterii hotărârii şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea judecătoriei Soroca din 13 august 2013 s-a admis parţial cererea de chemare în judecată declarată de S.C.„DANA” S.A., s-a încasat din contul Lidiei Slivinscaia în beneficiul S.C.„DANA”S.A., suma de 86633,48 lei cu titlu de întoarcere a executării şi cheltuielilor de judecată în sumă de 2500 lei, s-a încasat de la Lidia Slivinscaia în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 2599 lei, în rest acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 10 aprilie 2014 s-a admis cererea de apel declarată de S.C.„DANA”S.A., s-a casat hotărârea judecătoriei Soroca din 13 august 2013 în parte pretenţiei S.C.„DANA”S.A., referitor la încasarea cheltuielilor de executare şi s-a emis în această parte o nouă hotărâre prin care s-a încasat din contul Lidiei Slivinscaia în beneficiul S.C.„DANA”S.A., cheltuielile de executare în mărime de 19193 lei şi 48 bani, în rest hotărârea judecătoriei Soroca din 13 august 2013 s-a menţinut fără modificări.

La 04 iunie 2014 Slivinscaia Lidia a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 10 aprilie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţei, cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă acţiunea. În motivarea recursului Slivinscaia Lidia a invocat că instanţa de apel eronat a dispus întoarcerea executării hotărîrii judecătoreşti pe motiv că decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16 februarie 2012 nu stabileşte asemenea obligaţie, precum şi nu au fost constatate temeiurile de degrevare a întoarcerii executării prevăzute la art. 160 din Codul de executare, circumstanţele ce au determinat aplicarea eronată a normelor de drept material.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate.

Argumentele invocate în recurs, despre lipsa obligaţiei de întoarcere a executării precum şi omisiunea instanţelor de judecată de a degreva recurenta de a restitui executarea nu pot fi reţinute, pe motiv că instituţia întoarcerii executării este prevăzută de art. 157-160 din Codul de executare, aplicarea căreia nu derivă din menţiunea în decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16 februarie 2012. Totodată, conform art. 160 din Codul de executare, nu se admite întoarcerea executării în pricinile de încasare a pensiei de întreţinere, de reparare a prejudiciului cauzat prin schilodire sau prin altă vătămare a sănătăţii, precum şi prin pierderea întreţinătorului, cu excepţia cazurilor cînd hotărîrea anulată a fost întemeiată pe informaţii sau pe documente false prezentate de reclamant.

Astfel, pe motiv că obiectul litigiului în care se solicită întoarcerea executării, este încasarea salariului, concediului nefolosit şi repararea prejudiciului moral, instanţa de recurs concluzionează ca fiind justă aprecierea instanţei de apel cu privire la inaplicabilitatea art. 160 din Codul de executare. Circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. Astfel, instanţa de recurs notează că Slivinscaia Lidia nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul conchide, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Slivinscaia Lidia ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Slivinscaia Lidia se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan