3ra-952-14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: I. Rabei dosarul nr. 3ra-952/14 instanţa de apel: E. Ababei, G. Polivenco, A. Rotaru ÎNCHEIERE 18 septembrie 2014 mun.

Bălţi Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Primăria oraşului Costeşti, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sandu Gheorghe împotriva Primăriei oraşului Costeşti, raionul Rîşcani cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 01 aprilie 2014, c o n s t a t ă La 29.08.2013 Sandu Gheorghe s-a adresat cu cererea de chemare în judecată împotriva Primăriei oraşului Costeşti, r-nul Rîşcani cu privire la anularea dispoziţiei Primarului oraşului Costeşti, Ivan Pleşca nr.41 din 13 august 2013. În motivarea acţiunii Sandu Gheorghe a menţionat că, la 02.01.2013 a încheiat contractul individual de muncă cu Primăria oraşului Costeşti pe un termen de 3 ani, fiind învestit în funcţie de director al întreprinderii municipale „Apă Canal” Costeşti.

Prin dispoziţia Primăriei oraşului Costeşti, raionul Rîşcani nr. 180 din 07.08.2013, Sandu Gheorghe a fost obligat să îndeplinească lucrări de curăţire a segmentului de ţeavă de canalizare aflat între staţia de epurare şi căminul de pe strada Prieteniei, conexiunea cu ţeava de canalizare din satul Duruitoarea, precum şi urma să asigure aprovizionarea cu 10 metri-cubi de apă căminul staţiei de pompare, canalizare din satul Duruitoarea şi pomparea apei pînă la staţia de epurare din oraşul Costeș ti. 1 Face referire Sandu Gheorghe, că a fost în imposibilitate să execute toate indicaţiile din dispoziţia menţionată pe motiv că, problemele tehnice nu pot fi înlăturate în termen de 6 zile. Prin dispoziţia Primarului oraşului Costeşti, raionul Rîşcani, Ivan Pleşca nr.41 din 13 august 2013 s-a aplicat faţă de Sandu Gheorghe sancţiunea disciplinară în formă de mustrare aspră.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 09.12.2013, cererea de chemare în judecată declarată de Ivan Pleşca a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 01 aprilie 2014 s-a admis cererea de apel declarată de Sandu Gheorghe, s-a casat hotărârea judecătoriei Rîşcani din 09.12.2013 şi s-a adoptat o nouă hotărâre prin care s-a admis acţiunea declarată de Sandu Gheorghe, s-a anulat dispoziţia Primăriei oraşului Costeşti, raionul Rîşcani nr.41 din 13 august 2013, ca fiind ilegală, s-a încasat din contul Primăriei oraşului Costeşti, raionul Rîşcani în beneficiul lui Sandu Gheorghe cheltuielile de judecată mărime de 2500 lei. La 04 iunie 2014 Primăria oraşului Costeşti, raionul Rîşcani a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 01 aprilie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani din 09.12.2013.

În motivarea recursului Primăria oraşului Costeşti, raionul Rîşcani a invocat că instanţa de apel eronat a dispus admiterea acţiunii pe motiv că suspendarea raportului juridic de muncă, în temeiul concediului medical nu este aplicabilă mandatului de primar. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: 2 a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs, despre imposibilitatea suspendării raportului juridic de muncă a primarului, în temeiul concediului medical nu poate fi reţinut pe motiv că art. 75 din Codul muncii coroborat cu art. 76 lit. (b) din Codul muncii reglementează o asemenea modalitate. Circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. Astfel, instanţa de recurs notează că Primăria oraşului Costeşti nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, 3 respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul conchide, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Primăria oraşului Costeşti ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Primăria oraşului Costeşti se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 4