3ra-862/17 — cu privire la anularea în parte a actului administrativ

3ra-862/17 — cu privire la anularea în parte a actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: S. Godorogea nr. 3ra-862/17

instanța de apel: A. Gheorghieș, A. Albu, A. Toderaș

DECIZIE

15 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

examinând recursurile declarate de către Consiliul orășenesc Costești r-nul

Rîșcani, Primarul orașului Costești r-nul Rîșcani și Agenția „Apele Moldovei”

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orășenesc Costești r-nul Rîșcani și

Primarului orașului Costești r-nul Rîșcani cu privire la anularea în parte a actului

administrativ

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 7 martie 2017, prin care au fost

respinse apelurile declarate de Primarul orașului Costești r-nul Rîșcani, Consiliul

orășenesc Costești r-nul Rîșcani și Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat și

menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 27 septembrie 2016,

prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 10 octombrie 2012, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul teritorial

Bălți al Cancelariei de Stat a depus o cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului orășenesc Costești r-nul Rîșcani și Primarului orașului Costești r-nul

Rîșcani cu privire la anularea în parte a actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că în adresa Oficiului teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat au fost remise pentru a fi supuse controlului de legalitate, actele

adoptate de autoritatea deliberativă a orașului Costești din data de 29 iunie 2012.

1

Indică că în rezultatul examinării acestor acte a fost constatat că autoritatea

deliberativă a decis trecerea bunului din domeniul public în domeniul privat, care

constă din suprafața de teren de 0,51 ha, amplasată în zona de protecție a râului

Prut, în extravilanul localității.

Remarcă că aceste terenuri sunt drept zone de protecție și deci sunt

inalienabile, insesizabile și imprescriptibile.

Subliniază că terenurile cu numerele cadastrale XXXXX cu suprafața de

0,03 ha, nr. XXXXX cu suprafața 0,03 ha, nr. XXXXX cu suprafața de 0,03 ha, nr.

XXXXX cu suprafața de 0,03 ha, nr. XXXXX cu suprafața de 0,03 ha, nr.

XXXXX cu suprafața de 0,06 ha, nr. XXXXX cu suprafața de 0,06 ha, nr.

XXXXX cu suprafața 0,06 ha, nr. XXXXX cu suprafața de 0,06 ha, nr. XXXXX

cu suprafața de 0,06 ha, nr. XXXXX cu suprafața de 0,06 ha, au fost transferate din

domeniul public în cel privat și au fost expuse la licitație.

Susține că, conform planurilor cadastrale perfectate de Oficiul Cadastral

Teritorial Rîșcani, modul de folosință a acestor terenuri la momentul înaintării

notificării era înscris ca pentru construcție, ulterior la 8 octombrie 2012, verificând

suplimentar extrasul din Registrul bunurilor imobile s-a constatat că modul de

folosință a acestor terenuri a fost modificat în neproductiv, pe când conform

legislației funciare terenurile din extravilan care sunt considerate zone de protecție

au destinație agricolă, iar schimbarea destinației, conform art. 10 Cod funciar, ține

de competența Guvernului Republicii Moldova.

Menționează că în scopul soluționării conflictului pe cale extrajudiciară,

Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a remis în adresa Consiliului orășenesc

Costești r-nul Rîșcani la 17 august 2012, notificarea nr. 0202/9-339, prin care a

solicitat reexaminarea și abrogarea actului litigios, în care autoritatea deliberativă

și-a depășit atribuțiile funcționale, însă până în prezent nu s-au întreprins careva

acțiuni, întru soluționarea litigiului.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 68 alin. (4) din Legea

privind administrația publică locală, art. 5 alin. (1), lit. (b), 6, 8, 19, din Legea

contenciosului administrativ, art. 33 alin. (2), 166 – 167, 277-278 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, abrogarea prevederilor pct. 3 din decizia

Consiliului comunal Costești nr. 03/09 „Cu privire la trecerea bunului din

domeniul public în bun al domeniului privat și înstrăinarea lui prin licitație

publică”.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani din 10 iunie 2013, acțiunea a fost

respinsă ca fiind nefondată.

Prin decizia Curții de Apel din 4 martie 2014, a fost respins apelul declarat

de Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat și menținută hotărârea primei

instanțe.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 ianuarie 2015, a fost admis

recursul declarat de Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, casată decizia

2

Curții de Apel Bălți din 4 martie 2014 și remisă cauza spre rejudecare la Curtea de

Apel Bălți în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 24 martie 2015, a fost admis apelul

declarat de Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, casată integral hotărârea

primei instanțe și restituită cauza spre rejudecare în prima instanță în alt complet de

judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani din 28 mai 2015, au fost atrași în proces

în calitate de intervenienți accesorii Serghei Pancratov, Andrei Marian, Luminița

Marian, Corneliu Croitor, Oxana Parea-Croitor, Valeriu Moscalu,

Svetlana Moscalu, Alexei Roibu și Natalia Cazac.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani din 19 august 2015, au fost atrași în

proces în calitate de intervenienți accesorii Ministerul Mediului al Republicii

Moldova și Agenția „Apele Moldovei”.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani din 27 septembrie 2016, acțiunea a fost

respinsă ca fiind nefondată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 7 martie 2017, au fost respinse apelurile

declarate de Primarul orașului Costești r-nul Rîșcani, Consiliul orășenesc Costești

r-nul Rîșcani și Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat și menținută hotărârea

primei instanțe.

La 5 mai 2017, prin intermediul oficiului poștal, Primarul orașului Costești

și Consiliul orășenesc Costești r-nul Rîșcani au declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Bălți din 7 martie 2017, prin care au solicitat admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu decizia recurată și

hotărârea primei instanțe, considerându-le nefondate și neîntemeiate.

Obiectează că la emiterea deciziei instanța de apel nu a ținut cont de

prevederile art. 112 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, art. 46 lit. (c) din

Legea nr. 1515 din 16 iunie 1993 privind protecția mediului înconjurător, art. 6

alin. (3) din Legea nr. 440 din 27 aprilie 1995 cu privire la zonele și fâșiile de

protecție a apelor râurilor și bazinelor, art. 5 alin. (1) lit. (b) din Legea nr. 91 din

5 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor, art. 10, 13

lit. (f) din Legea nr. 121 din 4 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea

proprietății publice, art. 75 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală.

Indică că instanțele de judecată la examinarea acțiunii nu au intrat în esența

obiectului și nu au stabilit circumstanțele de drept și de fapt.

Susțin că decizia Consiliului orășenesc Costești r-nul Rîșcani nr. 03/09 din

29 iunie 2012, în partea pct. 3 prin care s-a decis transferarea a 11 terenuri cu

suprafața de 0,51 ha, situat în zona de protecție a râului Prut a fost adoptată contrar

prevederilor legislației în vigoare.

3

Consideră că instanțele ierarhic inferioare au aplicat eronat normele de drept

material și nu au constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei.

La 18 mai 2017, prin intermediul oficiului poștal, Agenția „Apele Moldovei”

a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 7 martie 2017, prin

care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată și hotărârea

primei instanțe considerându-le nefondate și neîntemeiate.

Obiectează că instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să

fie aplicată și au interpretat în mod eronat legea.

Invocă că la adoptarea deciziei instanțele de judecată nu a ținut cont de

răspunsul Ministerului Mediului nr. 01-07/458 din 13 martie 2013 eliberat la

solicitarea Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, prin care se confirmă că

terenurile cu suprafața de 0,61 ha și 0,51 ha sunt împădurite și situate în zona de

protecție a apelor.

Mai indică că instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 112 alin. (2)

din Constituția Republicii Moldova, art. 46 lit. (c) din Legea nr. 1515 din

16 iunie 1993 privind protecția mediului înconjurător, art. 6 alin. (3) din Legea

nr. 440 din 27 aprilie 1995 cu privire la zonele și fâșiile de protecție a apelor

râurilor și bazinelor, art. 5 alin. (1) lit. (b) din Legea nr. 91 din 5 aprilie 2007

privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor, art. 10, 13 lit. (f) din Legea

nr. 121 din 4 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice,

art. 75 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică

locală.

Susține că decizia Consiliului orășenesc Costești nr. 03/09 din 29 iunie 2012,

în partea ce ține de pct. 3 prin care s-a decis transmiterea a 11 terenuri cu suprafața

de 0,51 ha, situate în zona de protecție a râului Prut a fost adoptată contrar

legislației în vigoare.

La 6 iulie 2017, Ministerul Mediului al Republicii Moldova a depus referință

la cererile de recurs, prin care a solicitat admiterea recursurilor depuse de Consiliul

orășenesc Costești r-nu Rîșcani, Primarul orașului Costești r-nul Rîșcani și Agenția

„Apele Moldovei”.

La 11 iulie 2017, prin intermediul oficiului poștal, Agenția „Apele

Moldovei” a depus referință la cererea de recurs declarată de Consiliul orășenesc

Costești r-nu Rîșcani și Primarul orașului Costești r-nul Rîșcani, prin care a

susținut recursul declarat de Consiliul orășenesc Costești r-nu Rîșcani și Primarul

orașului Costești r-nul Rîșcani.

La 13 iulie 2017, prin intermediul oficiului poștal, Serghei Pancratov,

Corneliu Croitoru, Oxana Parea-Croitoru, Valeriu Moscalu, Svetlana Moscalu,

Alexei Roibu și Natalia Cazac, reprezentați de avocatul Nicolae Dodon au depus

referință, prin care au solicitat de a considera recursul declarat de Consiliul

4

orășenesc Costești r-nul Rîșcani și Primarul orașului Costești r-nul Rîșcani ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 19 aprilie 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 66 vol. III) și care a fost recepționată de către Primarul orașului Costești r-nul

Rîșcani, Consiliul orășenesc Costești r-nul Rîșcani la 25 aprilie 2017, iar de către

Agenția „Apele Moldovei” la 26 aprilie 2017, ceea ce se atestă prin avizele de

recepție anexate la dosar (f. d. 67-69 vol. III).

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursurile împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 7 martie 2017, în

termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum denotă actele cauzei, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat

înaintând acțiunea în judecată împotriva Consiliului orășenesc Costești r-nul

Rîșcani și Primarului orașului Costești r-nul Rîșcani, a solicitat abrogarea

prevederilor pct. 3 din decizia Consiliului comunal Costești nr. 03/09 „Cu privire

la trecerea bunului din domeniul public în bun al domeniului privat și înstrăinarea

lui prin licitație publică”.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanță a ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii, pe care a respins-o.

La rândul său, instanța de apel judecând apelurile declarate de către

Primarul orașului Costești r-nul Rîșcani, Consiliul orășenesc Costești r-nul Rîșcani

și Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat le-a considerat neîntemeiate, pe care

le-a respins și a menținut hotărârea primei instanțe.

Instanța de recurs constată că la 18 mai 2017, prin intermediul oficiului

poștal, Agenția „Apele Moldovei” a declarat recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Bălți din 7 martie 2017, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri

de admitere a acțiunii.

În conformitate cu prevederile art. 430 CPC, sunt în drept să declare recurs

părțile și alți participanți la proces; martorul, expertul, specialistul, interpretul și

reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.

Iar, reieșind din prevederile art. 429 alin. (4) CPC, nu pot fi atacate cu recurs

5

hotărârile în a căror privință persoanele indicate la art. 430 nu au folosit calea de

apel, din moment ce legea prevede această cale de atac.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reiterează că în interpretarea corectă a normelor legale

enunțate este de înțeles că sunt în drept să declare recurs doar părțile și alți

participanți la proces, indicați la art. 430 CPC, care au folosit calea de apel.

După cum denotă actele cauzei, Agenția „Apele Moldovei” nu a declarat

apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani din 27 septembrie 2016, astfel, se

constată cu certitudine că recursul declarat de Agenția „Apele Moldovei” la 18 mai

2017, prin care se solicită casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 7 martie 2017 și

hotărârea primei instanțe, este înaintat de o persoană care, prin prisma art. 429

alin. (4) și 430 CPC, nu este în drept să-l declare, ori Agenția „Apele Moldovei” nu

a folosit calea de apel.

Ca urmare, instanța de recurs ajunge la concluzia de a respinge recursul

declarat de Agenția „Apele Moldovei”, ca fiind depus de o persoană care nu este în

drept să-l declare, deoarece nu a folosit calea de apel.

În același timp, instanța de recurs mai constată că, deși recursul depus de

Primarul orașului Costești r-nul Rîșcani și Consiliul orășenesc Costești r-nul

Rîșcani, este semnat din numele Consiliului orășenesc Costești r-nul Rîșcani de

către Primarul orașului Costești r-nul Rîșcani Nelu Glasu, la materialele pricinii

lipsesc probe care ar confirma împuternicirile Primarului orașului Costești r-nul

Rîșcani Nelu Glasu de a depune cererea de recurs și din numele Consiliului

orășenesc Costești r-nul Rîșcani.

Or, din materialele cauzei se atestă că prin decizia Consiliului local Costeși

r-nul Rîșcani nr 01/04 din 28 aprilie 2016, a fost desemnat Alexandr Goncear să

reprezinte Consiliul local Costeșt r-nul Rîșcani în instanțele de judecată cu toate

drepturile stipulate la art. 81 CPC, a fost împuternicit Primarul orașului Costești să

elibereze lui Alexandr Goncear procuri de reprezentare a Consiliului local Costești

în instanțele de judecată și în caz de necesitate, în dependență de complexitatea

procesului de judecată a fost împuternicit primarul Nelu Glasu să încheie

adăugător contract cu un avocat (f. d. 228 vol. II).

Recursul înaintat și din numele Consiliului orășenesc Costești r-nul Rîșcani,

după cum a fost deja menționat, a fost semnat de primarul Nelu Glasu personal,

însă fără a avea împuterniciri în acest sens, ori nici la cererea de recurs astfel de

probe nu au fost anexate, fapt ce dictează respingerea recursului dat ca fiind depus

de o persoana care nu este în drept să-l declare.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu criticile aduse în

recursul depus de Primarul orașului Costești r-nul Rîșcani și prevederile aplicabile

la caz, se constată că soluția a fost dată de către instanța de apel fără elucidarea pe

deplin a circumstanțele cauzei și fără determinarea exactă a naturii juridice a

6

litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației

de fapt sub toate aspectele invocate.

În susținerea acestei opinii instanța de recurs va menționa că, potrivit

prevederilor art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în limitele

cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea

legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele

și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu

au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază

probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces.

La fel, și alin. (5) al normei enunțate expres prevede că instanța de apel este

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată,

instanța de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel judecând

apelurile depuse împotriva hotărârii primei instanțe, a trecut în mod superficial

asupra circumstanțelor cauzei, precum și materialului anexat la dosar, fără a

examina sub toate aspectele legalitatea și temeinicia hotărârii supuse apelului, în

raport cu regulile și legislația în vigoare.

Astfel, se constată că instanța de apel la adoptarea soluției sale, a reținut, în

linii generale, ca temei de respingere a acțiunii faptul că în urma delimitării și

formării bunului imobil, terenurile cu numerele cadastrale XXXXX, nr. XXXXX

nr. XXXXX, nr. XXXXX, nr. XXXXX, nr. XXXXX, nr. XXXXX, nr. XXXXX,

nr. XXXXX, nr. XXXXX, nr. XXXXX, sunt proprietatea autorității publice și fac

parte din terenurile neproductive.

La fel, instanța de apel, în linii generale, a reținut că Primarul orașului

Costești r-nul Rîșcani, Consiliul orășenesc Costești r-nul Rîșcani și Oficiul

teritorial Bălți al Cancelariei de Stat nu au demonstrat care ar fi uzul public al

terenurilor în litigiu și care ar fi serviciul public de interes local care ar satisface

necesitățile colectivității.

Constatând astfel, instanța de apel a trecut, însă, cu vederea și nu a elucidat

argumentele invocate în cererile de apel de către apelanți precum că terenurile în

cauză sunt amplasate în zona de protecție și se raportează la categoria bunurilor

domeniului public de interes local.

Omisiunea instanței de apel de a verifica aceste argumente invocate în

cererile de apel și de a le elucida, este cu atât mai vădită cu cât aceste lacune au

fost menționate în decizia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție din 21 ianuarie 2015 și prin care cauza a fost remisă

la rejudecare, anume din aceste considerente.

Or, prin decizia dată, instanța de recurs a invocat la certificatele din

Registrul bunurilor imobile și anume a terenurilor litigioase cu numerele cadastrale

XXXXX cu suprafața de 0,03 ha, nr. XXXXX cu suprafața 0,03 ha, nr. XXXXX

7

cu suprafața de 0,03 ha, nr. XXXXX cu suprafața de 0,03 ha, nr. XXXXX cu

suprafața de 0,03 ha, nr. XXXXX cu suprafața de 0,06 ha, nr. XXXXX cu

suprafața de 0,06 ha, nr. XXXXX cu suprafața 0,06 ha, nr. XXXXX cu suprafața

de 0,06 ha, nr. XXXXX cu suprafața de 0,06 ha, nr. XXXXX cu suprafața de

0,06 ha, care atestă că sectoarele de teren sunt împădurite (f. d. 53-63 vol. I),

precum și desenele cadastrale anexate la materialele dosarului, care confirmă

aceeași situație (f. d. 64-109 vol. I), aceste probe, chiar și după rejudecarea cauzei,

din nou fiind lăsate fără examinare atât de către prima instanță, cât și instanța de

apel.

Și tot, prin aceeași decizie a Curții Supreme de Justiție din 21 ianuarie 2015

a fost menționat și atenționat instanțelor de judecată ierarhic inferioare, că pricina

dată urmează a fi examinată și prin coroborare cu răspunsul Ministerului Mediului

al Republicii Moldova nr. 01-07/458 din 13 martie 2013, la solicitarea Oficiului

teritorial Bălți al Cancelariei de Stat nr.1303/OT1-123 din 31 ianuarie 2013, în care

se indică că terenurile cu suprafața de 0,061 ha și 0,51 ha, sunt împădurite și sunt

situate în zona de protecție a apelor (f. d. 51 vol. I), probă care la fel a fost lăsată

fără examinare de către instanța de apel.

În aceeași ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție subliniază că instanța de apel era

obligată să elucideze toate incoerențele invocate de către instanța de recurs prin

decizia din 21 ianuarie 2015, fapt însă ignorat de către aceasta.

La fel, este neînțeleasă și constatarea instanței de apel în rejudecare, precum

că terenurile în litigiu sunt situate la circa 200 m de la muchia taluzului riveran al

albiei râului, fapt care indică că aceste terenuri nu ar face parte din fâșia riverană

de protecție.

Ori constatând astfel, instanța a trecut cu vederea dispozițiile art. 6 alin. (1)

și (3) din Legea nr. 440-XIII din 27 aprilie 1995 cu privire la zonele și fâșiile de

protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă, potrivit cărora de-a lungul malurilor

râurilor și bazinelor de apă se stabilesc zone de protecție a apelor cu o lățime de

cel puțin 500 metri de la muchia taluzului riveran al albiei pe maluri, dar nu mai

departe de cumpăna apelor. Lățimea zonelor de protecție a apelor râurilor Nistru,

Prut și Dunăre constituie cel puțin 1000 metri.

Ca urmare, este cert că omiterea aspectelor menționate de către instanța de

apel, direct indică la examinarea superficială a apelurilor, fără a fi supusă

controlului temeinicia și corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma

prevederilor legale, aplicabile cazului.

Mai mult decât atât, concluzia dată de instanța de apel este una incertă, în

situația în care însuși Primarul orașului Costești r-nul Rîșcani a recunoscut acțiunea

înaintată de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat de abrogare a

prevederilor pct. 3 din decizia Consiliului comunal Costești nr. 03/09 „Cu privire

la trecerea bunului din domeniul public în bun al domeniului privat și înstrăinarea

8

lui prin licitație publică”, fapt ce direct se oglindește din procesul-verbal al ședinței

de judecată a primei instanțe din 27 septembrie 2016 (f. d. 238-241 vol. II).

Pe de altă parte, instanța de recurs relevă că despre lipsa de certitudine a

concluziei instanței de apel, vorbește și faptul că instanța de apel, examinând

apelul declarat de Primarul orașului Costești r-nul Rîșcani și Consiliul orășenesc

Costești r-nul Rîșcani a reținut că Primarul orașului Costești Nelu Glasu, este și

reprezentantul apelantului Consiliul orășenesc Costești r-nul Rîșcani, în baza

deciziei Consiliului local Costești r-nul Rîșcani nr. 03/02 din 16 iulie 2015.

Or, decizia dată nu indică la acordarea împuternicirilor Primarului orașului

Costești r-nul Rîșcani Nelu Glasu de a reprezenta interesele Consiliul orășenesc

Costești r-nul Rîșcani în instanța de judecată (f. d. 31 vol. III).

Astfel, prin decizia Consiliului local Costeși r-nul Rîșcani nr 01/04 din

28 aprilie 2016, a fost desemnat Alexandr Goncear să reprezinte Consiliul local

Costeșt r-nul Rîșcani în instanțele de judecată cu toate drepturile stipulate la art. 81

CPC, iar Primarul orașului Costești s-a împuternicit să elibereze lui Alexandr

Goncear procuri de reprezentare a Consiliului local Costești în instanțele de

judecată și în caz de necesitate, în dependență de complexitatea procesului de

judecată, să încheie adăugător un contract cu un avocat (f. d. 228 vol. II).

Drept urmare, instanța de apel urma să stabilească cu certitudine dacă

Primarul orașului Costești r-nul Rîșcani dispunea de împuternicirile stabilite de

lege pentru a depune cererea de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani din

27 septembrie 2016 din numele Consiliul orășenesc Costești r-nul Rîșcani.

În conexiunea celor sus relatate, se stabilește că soluția instanței de apel nu

conține o argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la

care s-a ajuns, având o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele

importante în speță, respectiv, instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite

controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și

legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține

să menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și

simplu concluziile uneia dintre părți.

Față de cele de preced, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de Primarul orașului Costești r-nul Rîșcani, de a casa decizia

instanței de apel și de a remite pricina spre rejudecare în instanța de apel, deoarece

eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.

9

La rejudecarea pricinii instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, art. 445 alin. (3) CPC

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de către Agenția „Apele Moldovei”.

Se respinge recursul declarat de către Consiliul orășenesc Costești r-nul

Rîșcani.

Se admite recursul declarat de către Primarul orașului Costești r-nul Rîșcani.

Se casează decizia Curții de Apel Bălți din 7 martie 2017, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată a Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului orășenesc Costești r-nul Rîșcani și Primarului orașului

Costești r-nul Rîșcani cu privire la anularea în parte a actului administrativ, cu

remiterea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Bălți, de un alt complet de

judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

10