2ra-2052/18 — anularea ordinului de repartitie

Dosarul nr. 2ra-2052/18 prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani (M. Sajin) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) ÎNCHEIERE 07 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Primăria orașului Costești, raionul Râșcani și Consiliul local Costești, raionul Râșcani, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria orașului Costești, raionul Râșcani împotriva lui Bolboceanu Mihail, intervenient accesoriu Comisia de privatizare a fondului de locuințe din cadrul Consiliului raional Râșcani, Consiliul raional Râșcani, Consiliul orășănesc Costești, raionul Râșcani cu privire la anularea ordinului de repartiție, împotriva deciziei din 10 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Consiliul local Costești, raionul Râșcani și a fost menținută hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani c o n s t a t ă: La 11 martie 2016 Primăria orașului Costești, raionul Râșcani a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Bolboceanu Mihail, intervenient accesoriu Comisia de privatizare a fondului de locuințe din cadrul Consiliului raional Râșcani, solicitând anularea certificatului nr.2435 din 16 octombrie 2015 și a procesului de privatizare a apartamentului nr. 46, str. Ștefan cel Mare, 1, or.

Costești, r. Râșcani. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 16 octombrie 2015 Primăria orașului Costești, raionul Râșcani a eliberat certificatul nr. 2435 lui Bolboceanu Mihail privind faptul că nu este împotrivă la privatizarea apartamentului nr. 46, str. Ștefan cel Mare, 1, or. Costești, r. Râșcani. A mai indicat că până la eliberarea certificatului dat, primarul nu a cunoscut despre faptul că Bolboceanu Mihail a participat la privatizarea altui apartament. Prin cererea suplimentară s-a invocat că la 26 noiembrie 1998 Primăria orașului Costești, raionul Râșcani a eliberat ordinul de repartiție nr. 284 pentru instalare în apartamentul nr. 46 , str. Ștefan cel Nare 1, or.

Costești, r. Râșcani , pentru o singură persoană – Bolboceanu Mihail, fără hotărârea Consiliului sătesc Costești. Ulterior, la 08 decembrie 1998 Primăria or. Costești a eliberat al doilea ordin sub același număr 284, pentru două persoane – Bolboceanu Mihail și Bolboceanu Aliona, pentru instalare în apartament. Reclamantul consideră că ambele ordine de repartiție au fost eliberate în mod ilegal, în lipsa deciziei Consiliului local Costești, r. Râșcani și urmează a fi anulate. De asemenea, s-a invocat că Bolboceanu Mihail anterior a participat la privatizarea altui apartament împreună cu părinții săi, ceea ce îl lipsește de dreptul de a mai primi gratis altă locuință. La 08 iulie 2011 a fost eliberat certificatul nr. 1339, în care lipseau numele și prenumele, însă a fost luat drept temei la privatizarea apartamentului nr. 46 str. Ștefan cel Mare 1, or.

Costești, r. Râșcani. Considerând că în procesul privatizării imobilului menționat au fost admise încălcări de către primarul ce a activat în anul 1998, reclamantul a solicitat anularea certificatului nr. 1339 din 08 iulie 2011 și a ordinelor de repartiție nr. 284 din 26 noiembrie 1998, nr. 284 din 08 decembrie 1998, a certificatului nr. 2435 din 16 octombrie 2015, precum și anularea procesului de privatizare a apartamentului nr. 46 din str. Ștefan cel Mare, 1, or. Costești, r. Râșcani. Prin încheierea din 11 iulie 2016 a Judecătoriei Râșcani s-a admis demersul reprezentantului reclamantului Primăriei or. Costești, raionul Râșcani s-a introdus în proces ca intervenient accesoriu Comisia pentru privatizarea fondului de locuințe a Consiliului raional Râșcani.

Prin hotărârea din 01 august 2016 a Judecătoriei Râșcani acțiunea a fost respinsă; s-a încasat din contul Primăriei or. Costești, raionul Râșcani în beneficiul lui Bolboceanu Mihail suma de 5050 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică ca fiind necesare și rezonabile. Prin decizia din 07 februarie 2017 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul declarat de Primăria or. Costești, r. Râșcani, a fost casată hotărârea din 01 august 2016 a Judecătoriei Râșcani cu remiterea cauzei spre rejudecare. Prin încheierea din 02 martie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani Consiliul raional Râșcani a fost introdus în proces ca intervenient accesoriu. Prin încheierea din 22 martie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani Consiliu or.

Costești a fost introdus în proces ca intervenient accesoriu. Prin hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani acțiunea a fost respinsă, s-a încasat de la Primăria or. Costești, r. Râșcani în beneficiul lui Bolboceanu Mihail suma de 5050 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Consiliul or. Costești, r. Râșcani a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Prin decizia din 10 mai 2018 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul declarat de Consiliul local Costești, raionul Râșcani și a fost menținută hotărârea primei instanțe. Instanța de apel a menționat că prin hotărârea din 26.11.1998 a Consiliului local Costești, s-a decis de a transmite ordinul de repartiție a familiei Volobuev pe numele familiei Bolboceanu Mihail în legătură cu situația familiară.

Ulterior, conform ordinului nr.284 eliberat de Primăria orașului Costești, lui Bolboceanu Mihail i s-a repartizat apartamentul nr.46 din or. Costești, str. Ștefan cel Mare, 1, iar prin certificatul nr.1339 din data de 08 iulie 2011, Primăria orașului 2 Costești, și-a dat acordul l-a privatizarea apartamentului nr. 46, str. Ștefan cel Mare 1, or. Costești. Astfel, conform certificatului nr.2345 din 16 octombrie 2015 eliberat de către Primăria orașului Costești, aceasta a dat repetat acordul ca Bolboceanu Mihail să privatizeze apartamentul nr. 46, str. Ștefan cel Mare 1, or. Costești. Conform hotărârii nr.6 din 30 octombrie 2015 a Comisiei pentru privatizarea fondului de locuințe din cadrul Consiliul raional Râșcani s-a transmis în proprietatea lui Bolboceanu Mihail apartamentul nr. 46, str. Șt cel Mare 1, or.

Costești contra sumei de 36 835,80 de lei. În baza hotărârii Comisiei s-a întocmit contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului între Comisia pentru privatizarea fondului de locuințe din cadrul Consiliului raional Râșcani și Bolboceanu Mihail contra sumei de 36 835,80 de lei. Instanța de apel, invocând prevederile art. 5 alin. (1) din Legea privind privatizarea fondului de locuințe, a concluzionat că Bolboceanu Mihail a participat la privatizarea apartamentului nr. 46, str. Ștefan cel Mare, 1, or. Costești, achitând costul integral al acestuia și a primit în proprietate imobilul în urma privatizării. Instanța de apel a mai indicat și faptul că dacă anterior Bolboceanu Mihail a participat la privatizarea altui imobil împreună cu membrii familiei sale în mod gratuit, aceasta nu îl împiedică să privatizeze alt imobil la costul de 100% din imobil, fapt care și s-a realizat în final, în urma derulării procesului de privatizare.

Curtea de Apel Bălți a considerat că privatizarea imobilului a putut fi efectuată și în lipsa certificatelor eliberate de Primăria orașului Costești, a căror anulare o solicită reclamantul, deoarece conform art. 11 alin. (1) al Legii privatizării fondului de locuințe, cetățenii care doresc să cumpere sau să primească cu titlu gratuit locuința în proprietate privată depun cereri scrise la organele abilitate (Consiliul raional Râșcani) care sunt obligate ca, în termen de două luni de la data înregistrării cererii, să stabilească, prin intermediul comisiilor de privatizare a fondului de locuințe, costul locuinței și să adopte hotărârea respectivă. Instanța de apel a indicat că cerințele reclamantului în partea ce tine de anularea ordinului de repartiție nr.284 din 26.11.1998 și a ordinului de repartiție nr.284 din 08.12.1998, poartă un caracter declarativ, nefiind bazate pe vreo normă de drept care ar servi temei de declarare a nulității acestora.

Faptul ca inițial ordinul a fost eliberat cet. Volobuiev, ca apoi sa fie transcris pe numele lui Bolboceanu Mihail, nu indică la nulitatea ordinului, dar indică la consecutivitatea chiriașilor care au locuit în acest imobil. La 01 august 2018 Primăria orașului Costești, raionul Râșcani și Consiliul local Costești, raionul Râșcani au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea acesteia. În motivarea recursului au invocat că nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele pricinii. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. 3 Completul denotă că Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa recurenților copia deciziei integrale. Conform avizelor de recepție, recurenții la data de 18 iunie 2018 au primit copia deciziei instanței de apel. Prin urmare, recursul declarat la data de 01august 2018 este în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Primăria orașului Costești, raionul Râșcani și Consiliul local Costești, raionul Râșcani, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Primăria orașului Costești, raionul Râșcani și Consiliul local Costești, raionul Râșcani, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

4 Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Primăria orașului Costești, raionul Râșcani și Consiliul local Costești, raionul Râșcani.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Primăria orașului Costești, raionul Râșcani și Consiliul local Costești, raionul Râșcani se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru 5