3ra-18/15 — Privind abrogarea prevederilor din decizie

prima instanță: A. Ciobanu dosarul 3ra-18/15 instanța de apel: E. Ababei, G. Polivenco, N. Matveeva D E CI Z I E 21 ianuarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova Judecătorii – Iurie Bejenaru, Tamara Chişca-Doneva Dumitru Mardari, Elena Covalenco examinînd recursul declarat de către Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat către Consiliul orăşenesc Costeşti, raionul Rîşcani şi Primarul oraşului Costeşti, raionul Rîşcani privind abrogarea prevederilor pct. 3 din Decizia nr. 03-09 cu privire la trecerea bunului din domeniul public în bun al domeniului privat şi înstrăinarea lui prin licitaţie publică, împotriva deciziei Curții de Apel Bălţi din 04 martie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 10 iunie 2013, c o n s t a t ă: La 14 octombrie 2012, Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată către Consiliul orăşenesc Costeşti, raionul Rîşcani şi Primarul oraşului Costeşti, raionul Rîşcani privind abrogarea prevederilor pct. 3 din Decizia nr. 03-09 „cu privire la trecerea bunului din domeniul public în bun al domeniului privat şi înstrăinarea lui prin licitaţie publică”.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că în adresa Oficiului Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat au fost remise pentru a fi supuse controlului de legalitate, actele adoptate de autoritatea deliberativă a oraşului Costeşti, din data de 29 iunie 2012. Astfel, că în rezultatul studierii acestor acte au constatat, că autoritatea deliberativă a decis trecerea bunului din domeniul public în domeniul privat. Suprafaţa de teren de 0, 51 ha., care este amplasată în zona de protecţie a rîului Prut şi este amplasată în extravilanul localităţii. Reclamantul invocă, că aceste terenuri sunt drept zone de protecţie şi deci sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile.

Mai invocă reclamantul că, terenurile cu numerele cadastrale 7123121096 cu suprafaţa de 0, 03 ha., 7123121097 cu suprafaţa 0, 03 ha., 7123121098 cu suprafaţa de 0, 03 ha., 7123121099 cu suprafaţa de 0, 03 ha., 7123121000 cu suprafaţa de 0, 03 ha., 7123121165 cu suprafaţa de 0, 06 ha., 7123121166 cu suprafaţa de 0, 06 ha., 7123121167 cu suprafaţa 0, 06 ha., 7123121168 cu suprafaţa de 0, 06 ha., 7123121169 cu suprafaţa de 0, 06 ha., 7123121170 cu suprafaţa de 0, 06 ha., au fost transferate din domeniul public în cel privat şi au fost expuse la licitaţie.

Reclamantul indică, că conform planurilor cadastrale perfectate de OCT Rîşcani modul de folosinţă a acestor terenuri la momentul înaintării Notificării era înscris ca pentru construcţie, iar la 08 octombrie 2012, verificînd încă o dată extrasul din Registrul bunurilor imobile s-a constatat că modul de folosinţă a acestor terenuri a fost modificat în neproductiv, or conform legislaţiei funciare terenurile din extravilan care sînt considerate zone de protecţie au destinaţie agricolă, schimbarea destinaţiei conform art. 10 Cod Funciar ţine de competenţa Guvernului. Reclamantul pentru soluţionarea conflictului pe cale extrajudiciară, a remis în adresa Consiliului orăşenesc Costeşti, la 17 august 2012, notificarea nr. 0202/9-339, prin care a solicitat reexaminarea şi abrogarea actului litigios, în care autoritatea deliberativă şi-a depăşit atribuţiile funcţionale, însă pînă în prezent nu s-au întreprins careva acţiuni, întru soluţionarea litigiului iscat.

Reclamantul Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat solicită abrogarea prevederilor pct. 3 din Decizia nr. 03-09 „cu privire la trecerea bunului din domeniul public în bun al domeniului privat şi înstrăinarea lui prin licitaţie publică”. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 10 iunie 2013, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 martie 2014, a fost respins apelul declarat de către Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 10 iunie 2013. La 06 mai 2014, Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii prime instanţe, solicitînd admiterea recursului, casarea decizii Curţii de Apel Bălţi din 04 martie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani din 10 iunie 2013, cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie admisă acţiunea.

În motivarea cererii de recurs, recurentul Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat a indicat, că hotărîrile instanţelor judecătoreşti sunt ilegale şi neîntemeiate, făcînd trimitere în acest sens la art. 432 Cod de procedură civilă. La 27 noiembrie 2014, Consiliul orăşenesc Costeşti a depus referinţă la recursul declarat de către Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat, solicitînd recunoaşterea recursului acesteia ca inadmisibil. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi să transmită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Din materialele dosarului rezultă că prin decizia nr. 03/09 din 29 iunie 2012, Consiliul comunal Costeşti r. Rîşcani a decis trecerea terenurilor, cu nr. cadastrale 7123121096 cu suprafaţa de 0, 03 ha., 7123121097 cu suprafaţa 0, 03 ha., 7123121098 cu suprafaţa de 0, 03 ha., 7123121099 cu suprafaţa de 0, 03 ha., 7123121000 cu suprafaţa de 0, 03 ha., 7123121165 cu suprafaţa de 0, 06 ha., 7123121166 cu suprafaţa de 0, 06 ha., 7123121167 cu suprafaţa 0, 06 ha., 7123121168 cu suprafaţa de 0, 06 ha., 7123121169 cu suprafaţa de 0, 06 ha., 7123121170 cu suprafaţa de 0, 06 ha., din bunuri al domeniului public în bunuri al domeniului privat(f.d. 3). Ulterior, Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat a remis în adresa Consiliului orăşenesc Costeşti, la 17 august 2012, notificarea nr. 0202/9-339, prin care a solicitat reexaminarea şi abrogarea actului litigios, în care autoritatea deliberativă şi-a depăşit atribuţiile funcţionale(f.d.

4-5). Astfel, la 14 octombrie 2012, Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată către Consiliul orăşenesc Costeşti, raionul Rîşcani şi Primarul oraşului Costeşti, raionul Rîşcani privind abrogarea prevederilor pct. 3 din Decizia nr. 03-09 „cu privire la trecerea bunului din domeniul public în bun al domeniului privat şi înstrăinarea lui prin licitaţie publică”(f.d. 1-2). Fiind investite cu examinarea prezentului litigiu, atît prima instanţă cît şi instanţa de apel s-a pronunţat în favoarea respingerii integrale a acţiunii. Pentru a emite soluţia enunţată, instanţele judecătoreşti au reţinut că terenurile susmenţionate nu sunt terenuri din domeniul public a statului, respectiv Consiliul comunal Costeşti a avut dreptul de a dispune excluderea acestor terenuri din circuitul public al oraşului şi atribuirea lor celui privat, pentru a fi scoase la licitaţie.

La fel, instanţele judecătoreşti au conchis faptul că terenurile litigioase nu fac parte din fîşia forestieră de protecţie a apelor, deoarece nu au fost prezentate careva probe în acest sens, iar conform extrasului cadastral terenurile sunt amplasate în extravilanul or. Costeşti şi modul de folosinţă este neproductiv. În conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţe constatate nemijlocit de instanţa şi pe probele cercetate în şedinţa de judecată. În conformitate cu art. 240 al. (1) Cod de procedură civilă, la deliberarea hotărârii, instanţa judecătorească apreciază probele, determină circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părţi, legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie apreciază concluziile instanţei de judecată ca fiind fără suport probant, rezultate din neexaminarea multiaspectuală a cauzei şi în consecinţă, nestabilirea tuturor circumstanţelor importante pentru soluţionarea litigiului. Conform art. 241 alin. (5) CPC, în motivarea hotărârii se indică: circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluţii trebuie să fie clară şi simplă, precisă, conchisă şi fermă, să aibă putere de convingere.

Însă, contrar prevederilor enunţate hotărîrile instanţelor judecătoreşti în pricina dată se întemeiază pe aprecierea declarativă a circumstanţelor pricinii, fără a fi stabilite circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond.

Or, deşi instanţele judecătoreşti au reţinut că terenurile litigioase nu fac parte din fîşia forestieră de protecţie a apelor, deoarece nu au fost prezentate careva probe în acest sens, iar la materialele dosarului sunt anexate certificate din Registrul bunurilor imobile, şi anume a terenurilor litigioase cu numerele cadastrale 7123121096 cu suprafaţa de 0, 03 ha., 7123121097 cu suprafaţa 0, 03 ha., 7123121098 cu suprafaţa de 0, 03 ha., 7123121099 cu suprafaţa de 0, 03 ha., 7123121000 cu suprafaţa de 0, 03 ha., 7123121165 cu suprafaţa de 0, 06 ha., 7123121166 cu suprafaţa de 0, 06 ha., 7123121167 cu suprafaţa 0, 06 ha., 7123121168 cu suprafaţa de 0, 06 ha., 7123121169 cu suprafaţa de 0, 06 ha., 7123121170 cu suprafaţa de 0, 06 ha., care atestă că aceste sectoare de teren sunt împădurite(f.d.

53-63), precum şi desenele cadastrale anexate la materialele dosarului(f.d. 64-109), respectiv instanţa de recurs reţine că atît prima instanţă cît şi instanţa de apel au lăsat fără examinare aceste probe. Mai mult ca atît, instanţele judecătoreşti au lăsat fără examinare răspunsul Ministerului Mediului nr. 01-07/458 din 13 martie 2013, la solicitarea Oficiului Teritorial Bălţi a Cancelariei de Stat a Republicii Moldova nr. 1303/OT1-123 din 31 ianuarie 2013, în care se indică că terenurile cu suprafaţa de 0, 061 ha şi 0, 51 ha, sunt împădurite şi sunt situate în zona de protecţie a apelor(f.d.

51). În acest sens, odată ce Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat invocă că terenurile litigioase sunt situate în zona de protecţie a apelor, iar instanţa de apel nu a examinat pricina multiaspectual, nestabilind în consecinţă toate circumstanţele importante pentru soluţionarea cauzei, Colegiul consideră că întru evitarea pe viitor a unor daune care pot fi aduse intereselor statului, şi anume protecţia rîului Prut, la rejudecare instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate supra şi reexaminînd pricina în dependenţă de probele acumulate şi circumstanţele stabilite, să emită o hotărîre întemeiată şi legală.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acest fapt constituie o eroarea judiciară ce nu poate fi corectată de către instanţa de recurs şi respectiv temei de casare a deciziei Curții de Apel Bălţi din 04 martie 2014 şi de transmitere a pricinii la rejudecare în instanţa de apel. Mai mult ca atît, Colegiul reţine că în lipsa unui răspuns clar şi explicit referitor la unul din argumentele esenţiale ale cererii, hotărîrea judecătorească se consideră nemotivată. Nemotivarea hotărîrii constituie o încălcare a dreptului la judecarea cauzei într-un mod echitabil prevăzut de art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, care obligă judecătorii naţionali să motiveze deciziile pentru a nu lăsa părţile într-o stare de incertitudine.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că s-au constatat erori judiciare care nu pot fi corectate de către instanţa de recurs, Colegiul Civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a casa decizia Curții de Apel Bălţi din 04 martie 2014 şi de a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel. La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate, să determine definitiv circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi reexaminînd pricina în dependenţă de probele acumulate şi circumstanţele stabilite, să emită o hotărîre întemeiată şi legală. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat.

Se casează decizia Curții de Apel Bălţi din 04 martie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat către Consiliul orăşenesc Costeşti, raionul Rîşcani şi Primarul oraşului Costeşti, raionul Rîşcani privind abrogarea prevederilor pct. 3 din Decizia nr. 03-09 cu privire la trecerea bunului din domeniul public în bun al domeniului privat şi înstrăinarea lui prin licitaţie publică, cu transmiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălţi în alt complet de judecată. Decizia este irevocabilă. Preşedintele completului, Judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru Tamara Chişca-Doneva Dumitru Mardari Elena Covalenco