2ra-1834/14 — Apărarea dreptului de proprietate prin încălcarea inadmisibilă

prima instanță: A. Catană dosarul nr. 2ra-1834/14 instanţa de apel: N. Cernat, A. Pohopol, A. Gavriliţa DECIZIE 17 septembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druţă Oleg Sternioală Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Corcodel Ion și Corcodel Nina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Oprea Valeriu și Oprea Svetlana împotriva lui Corcodel Ion și Corcodel Nina cu privire la demolarea construcției edificate şi compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Corcodel Ion și Corcodel Nina şi menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 20 august 2013, prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă La 19 decembrie 2012, Oprea Valeriu și Oprea Svetlana au depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Corcodel Ion și Corcodel Nina cu privire la demolarea construcției edificate și compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii au indicat că în baza contractului de schimb din 31 iulie 2009, înregistrat cu drept de proprietate la Oficiul Cadastral Teritorial la 11 august 2009 sub numărul cadastral 0100215475.01, dânșii au devenit proprietarii asupra ½ cotă-parte din casă de locuit situată în mun. Chișinău, str. Costești nr.62 B, iar vecinul lor, Corcodel Ion fiind proprietarul a ½ cotă-parte a aceluiași imobil.

Susține că Corcodel Ion le împiedică să-și exercite în deplinătate prerogativele dreptului de proprietate, deoarece ultimul a edificat pe peretele casei de locuit ce le aparține cu drept de proprietate, un balcon, ce prezintă pericol pentru locatari și anume există pericolul de prăbușire a construcției, care a fost edificată ilegal cu deteriorarea elementelor constitutive portante ale casei. Invocă că prin acțiunile sale ilegale, pârâtul le împiedică în exercitarea folosirii peretelui și în dispoziția bunului, iar în urma edificării balconului a fost deteriorat peretele exterior și au apărut fisuri în interiorul locuinței, mai mult, Corcodel Ion nu a întreprins nici o măsură necesară pentru prevenirea pericolului de prăbușire a construcției pe cale extrajudiciară, astfel,consideră că este în drept să solicite repararea prejudiciul cauzat.

Indică că pe peretele casei de locuit alături de geamul lor, este edificat o parte din balconul ilegal, iar pe timp de ploaie, zăpadă sau gheață de pe acoperișul balconului, picătura streșinii cade peste geamul lor, fapt ce contravine prevederilor art. 386 al Codului civil, care indică că acoperișul trebuie să fie construit astfel încât apa, zăpada sau gheață să cadă exclusiv pe teritoriul proprietarului. Afirmă că Corcodel Ion a edificat construcția dincolo de limita terenului lui, motivînd că foștii proprietari ai casei de locuit dețineau un balcon de tip deschis, însă, ulterior pârâtul a construit un balcon din cărămidă de tip închis, care în orice moment datorită unei forțe naturale sau forțe majore se poate prăbuși, fapt ce constituie un pericol pentru membrii familiei sale, şi care va cauza prejudicii materiale în urma deteriorării pereților în interiorul casei lor.

Solicită demolarea construcției edificate – balconul de pe peretele casei de locuit situată în mun. Chișinău, str. Costești, 62 B, obligarea lui Corcodel Ion și Corcodel Nina să nu le creeze obstacole în exercitarea dreptului de proprietate şi încasarea din contul lui Corcodel Ion şi Corcodel Nina în beneficiul său a sumei de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli pentru raportul de constatare tehnico-științifică, cât și taxa de stat în sumă de 100 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 20 august 2013, acțiunea a fost admisă parțial, fiind dispusă demolarea construcției edificate - balconul de pe peretele casei de locuit din str. Costești, 62, B mun.

Chișinău, cu obligarea lui Corcodel Ion și Corcodel Nina să nu creeze obstacole, impedimente în exercitarea dreptului de proprietate și încasat din contul lui Corcodel Ion și Corcodel Nina în beneficiul lui Oprea Valeriu și Oprea Svetlana suma de 3600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată formate din taxa de stat în suma de 100 lei, cheltuieli de asistenţă juridică în sumă de 2500 lei și cheltuieli efectuate pentru raportul de constatare tehnico-ştiinţifică în sumă de 1000 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2014, a fost respins apelul declarat de către Corcodel Ion și Corcodel Nina și menținută hotărârea primei instanțe. La 15 aprilie 2014, Corcodel Ion și Corcodel Nina au declarat recurs împotriva deciziei instanțe de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Menționează că casa de locuit situată în mun. Chișinău, str. Costești nr.62 a fost edificată în anii 80 de către familia Portas, iar ulterior în temeiul hotărârii Judecătoriei nordice a r-lui Lenin or. Chișinău din 30 iunie 1988, aceasta a fost partajată între soții Valentin și Ana Portas, respectiv, lui Portas Valentin i-a revenit ½ cotă-parte din casa de locuit, inclusiv și balconul. Ulterior, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare din 12 septembrie 1989, Portas Valentin a înstrăinat cota sa parte din imobil, inclusiv și balconul aflat în litigiu Ecaterinei Cîrlig, iar acesta la rândul său, la 07 noiembrie 1998 a donat lui Corcodel Ion cota sa parte din casa de locuit situată în mun.

Chișinău, str. Costești nr.62, în care dânsul împreună cu familia locuiește până în prezent. Susține că afirmațiile intimaților precum că balconul aflat în litigiu a fost construit ilegal sunt declarative, deoarece, balconul litigios a fost edificat odată cu construcția casei de locuit, iar la momentul întocmirii contractului de schimb cu intimații, ultimii nu au înaintat careva obiecții împotriva Anei Portas în vederea existenței unei construcției ilegale. Afirmă că instanța de apel nu a analizat conținutul art. 379 al Codului civil, deoarece, în caz contrar s-ar fi constata că norma menționată nu este aplicabilă speței, or la examinarea pricinii în cauză nu au fost prezentate careva probe prin care s-ar confirma cu certitudine prezența balconului aflat în litigiu, care a fost construit legal pe peretele casei de locuit și atentează în mod inadmisibil asupra terenului proprietarului.

La fel, invocă că, instanța de apel la emiterea deciziei eronat a concluzionat bazându-se pe rapoartele de constatarea tehnico-ştiinţifice nr.869 din 13 noiembrie 2012 și nr.433 din 24 iunie 2013, efectuate de către experții Centrului Expertize Independente „Cexin” SRL, deoarece, la întocmirea rapoartelor menționate, expertul a cercetat doar partea imobilului ce aparține intimaților, însă partea imobilului ce le aparține lor cu drept de proprietate și pe care este plasat balconul litigios nu a fost supusă cercetării, pe motiv că în cazul examinării la fața locului, experții urmau să ceară de la recurenți accesul la balcon, iar posibilitatea de a urca la balcon se face doar prin interiorul încăperii lor.

De asemenea invocă că concluziile menționate în raportul de constatare tehnico- ştiinţifică nr. 869 din 13 noiembrie 2012, precum că starea tehnică a structurii de rezistență a construcției balconului la casa de locuit este nesatisfăcătoare și prezintă pericol pentru prăbușire a balconului cu deteriorarea elementelor constructive a casei menționate nu poate servi drept probă, deoarece, acesta a fost efectuat contrar prevederilor Regulamentului privind expertiza tehnică în construcții, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.936 din 16 august 2006. Insistă că instanța de apel eronat a reținut şi prevederile art.149 alin.(1), (2) CPC, deoarece norma citată stipulează că în calitate de expert este numită o persona dezinteresată în soluționarea pricinii, care este înscrisă în Registrul de stat al experților judiciari atestați, iar părțile aleg de comun acord, expertul sau instituția de expertiză care urmează să fie desemnată de instanță să efectueze expertiza, însă la materialele cauzei nu au fost prezentate careva date care ar confirma faptul că persoanele care au întocmit rapoarte tehnico-ştiinţifice sunt înscrise în Registru de stat al experților judiciari atestați.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia decizie instanţei de apel din 04 februarie 2014 a fost expediată în adresa recurenţilor la 18 februarie 2014, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 124). Astfel, instanţa de recurs constată că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursul la 15 aprilie 2014 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanţe din considerente ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a) CPC, instanța după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să mențină decizia instanței de apel şi hotărârea primei instanțe. Înaintând acțiunea în judecată împotriva lui Corcodel Ion și Corcodel Nina, Oprea Valeriu şi Oprea Svetlana a solicitat demolarea construcției edificate şi compensarea cheltuielilor de judecată. Fiind investită cu judecarea apelului în cauză dată, instanţa de apel, reieşind din temeiurile şi obiectul acţiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale, stabilind circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii şi având la bază cumulul de probe prezentate de părţi, corect a ajuns la concluzia legalităţii hotărârii primei instanţe, prin care acţiunea a fost admisă parţial.

În susținerea concluziei enunțate, instanța de recurs reține că actele cauzei denotă cu certitudine că potrivit contractului de schimb nr. 5234 din 1 iunie 2012, Oprea Roman Oprea Valeriu și Oprea Svetlana au devenit coproprietari asupra ½ cotă parte din imobilul din mun. Chișinău, str. Costești, 62, iar conform adeverinței de înregistrare, în drept de proprietate lui Corcodel Ion la fel î-i aparține ½ cotă parte din imobilul litigios. Tot actele cauzei denotă că prin din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 869 din 13 noiembrie 2012, starea tehnică a structurii de rezistență a construcției balconului la casa de locuit din mun. Chișinău str. Costeşti, 62, este nesatisfăcătoare, prezintă pericol pentru locatari, există pericol de prăbușire a construcției balconului cu deteriorarea elementelor constitutive portante ale casei de locuit din mun.

Chișinău, str. Costești, 62. Conform art. 376 alin.(1) Cod civil, dacă dreptul de proprietate este încălcat în alt mod decât prin uzurpare sau privare ilicită de posesiune, proprietarul poate cere autorului încetarea încălcării. El poate cere, de asemenea, despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. Pot fi solicitate despăgubiri și în cazul în care nu se cere încetarea încălcării sau executarea acestei cerințe este imposibilă. Totodată în speță prezintă relevanță şi prevederile art. 379 Cod civil, care indică că proprietarul cere interzicerea ridicării sau exploatării unor construcții sau instalații despre care se poate afirma cu certitudine că prezența și utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului său.

Dacă construcția sau instalarea a fost ridicată respectându-se distanța de la hotar stabilită de lege, demolarea sau interzicerea exploatării acestora poate fi cerută doar în cazul în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod evident. Cu referire la prevederile normelor enunţate corect instanţele de judecată au ajuns la concluzia despre necesitatea admiterii acțiunii formulate de către Oprea Valeriu și Oprea Svetlana împotriva lui Corcodel Ion și Corcodel Nina cu privire la demolarea construcției edificate, or, la caz, s-a constata cu certitudine că balconul de pe peretele casei de locuit din mun.

Chișinău str. Costești, 62, ce aparține cu drept de proprietate lui Corcodel Ion prezintă pericol pentru locatari și că există pericol de prăbușire a construcției balconului cu deteriorarea elementelor constitutive portante, astfel, fiind necesară desființarea construcției balconului sub supravegherea specialiștilor, fapt constatat şi prin Raportului de constatare tehnico - științifică nr. 869 din 13 noiembrie 2012. Sub acest aspect, la caz, nu au relevanţă argumentele recurentului cu privire la faptul că că Raportul de constatarea tehnico-ştiinţifică nr. 433 din 24 iunie 2013 nu poate servi drept probă în cauza dată pe motiv că expertul la efectuarea raportului nu a fost preîntâmpinat conform art. 321 Cod penal, pentru concluziile intenționat false, fapt ce pune la îndoială obiectivitatea acestuia la efectuarea cercetărilor respective și concluziile acestuia pot fi considerate ca fiind subiective, iar la materialele cauzei nu au fost prezentate careva date care ar confirma faptul că persoanele care au întocmit rapoarte tehnico-ştiinţifice sunt înscrise în Registru de stat al experților judiciari atestați.

Aceasta deoarece, Mocanu Oleg, expert al Centrului de expertize Independente „Cexin” SRL, cu studii superioare, specialist-inginer-constructor, cu vechime în muncă de 30 ani, având stagiu de lucru ca expert de 20 ani, care a efectuat expertiza în cauză dată și a întocmit respectivul Raport de constarea tehnico-științifică, a semnat declarația prin care a fost avertizat despre responsabilitatea pentru refuz sau supraveghere la efectuarea expertizei, cât și pentru concluzii intenționat false, conform art. 312 Cod penal.

Urmează de a fi respinse şi criticele recurenţilor cu referire la faptul că instanțele inferioare eronat şi-au întemeiat concluziile pe Raportul tehnico-ştiinţifice nr.869 din 13 noiembrie 2012 și nr.433 din 24 iunie 2013, efectuat de către experții Centrului Expertize Independente „Cexin”, pe motiv că a fost emis contrar prevederilor Regulamentului privind expertiza tehnică în construcții, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.936 din 16 august 2006, cît şi susţinerile recurenţilor că Inspecția de Stat în Construcții este unicul organ abilitat să organizeze și să exercite controlul de stat asupra respectării prevederilor actelor normative și reglementărilor în vigoare referitoare la calitatea în construcții și numai Inspecția poate să stabilească gradul de avariere a construcțiilor și în cazul în care construcție prezintă pericol, interzicerea exploatării acesteia, deoarece, prin răspunsul nr. 1713/I-5 din 28 august 2012, Inspecția de Stat în Construcții, referitor la construcția aflată în litigiu, a recomandat să fie contactat un expert tehnic atestat, care este în drept să elaboreze o concluzi în acest sens.

Pe cale de consecinţă este de menţionat că deşi, recurenţii invocă dezacordul cu Raportul de expertiză nr. 869 din 13 noiembrie 2012, cu toate acestea nu au solicitat instanţei dispunerea efectuării unei expertize repetate, deşi, prin prisma art. 159 CPC, nu erau lipsiţi de acest drept. În circumstanțele menționate și având în susținere prevederile art. 118 CPC al RM, în sensul căreia fiecare parte urmează să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor şi obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel, instanța de recurs constată că argumentele invocate de Corcodel Ion şi Corcodel Svetlana în susținerea poziției sale nu și-au găsit conformare în probe justificative, or susținerile acestora se combat prin constatările menţionate.

Prin urmare, nu poate constitui temei de admitere a recursului nici susţinerea recurentului precum că hotărârile instanţelor de judecată au fost emise cu interpretarea greşita a legii şi aplicarea greşită a normelor de drept material, cît si procedural, pe motiv că acestea sunt declarative şi se combat prin constatările descrise mai sus. În conexiunea celor relatate, instanța de recurs, prin prisma jurisprudenței CEDO şi anume cauza Rebait şi alții contra Franței, Comisia Europeană a Dreptului Omului, 25 februarie 1995, nr. 2651/1995, unde Curtea a menționat că „…art.6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispozițiile legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes”, consideră necesar de a respinge şi alte argumente invocate în recursuri.

Față de cele ce preced, instanță de recurs consideră că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe au fost adoptate în limitele competenței, reieșind din temeiul şi obiectul acțiunii, iar în cadrul judecării pricinii au fost create condiții obiective participanților la proces, întru realizarea drepturilor sale procedurale. Distinct din cele expuse şi având în vedere faptul că decizia instanței de apel este legală, iar argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civili, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Oprea Valeriu şi Oprea Svetlana.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2014 şi hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 20 august 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Oprea Valeriu ş Oprea Svetlana împotriva lui Corcodel Ion și Corcodel Nina cu privire la demolarea construcției edificate și compensarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu Iuliana Oprea Ion Druţă Oleg Sterinoală Tamara Chişca-Doneva