2ra-2349/14 — Recunoaşterea plasei de separare proprietate comună pe cote-părţi, obligarea de a nu-i crea obstacole în demontarea plasei şi folosirea terenului comun, şi, partajarea în natură a terenurilor aferente în cîte o doime cotă-parte ideală, înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului ce îi aparţine în drept de proprietate, încasarea prejudiciului moral, material şi cheltuielilor de judecată

prima instanţă: D. Chistol dosarul nr. 2ra-2349/14 instanţa de apel: S. Caitaz, A. Nogai şi A. Doga DECIZIE 17 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Nicolae Clima Judecătorii: Valeriu Doagă, Vera Macinskaia, Ion Corolevschi şi Sveatoslav Moldovan examinînd recursul declarat de Rusu Alexandru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rusu Alexandru împotriva lui Cemîrtan Mihail cu privire la recunoaşterea plasei de separare proprietate comună pe cote-părţi, obligarea de a nu-i crea obstacole în demontarea plasei şi folosirea terenului comun şi la acţiunea reconvenţională depusă de Cemîrtan Mihail împotriva lui Rusu Alexandru cu privire la partajarea în natură a terenurilor aferente în cîte ½ cotă-parte ideală, înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului ce îi aparţine în drept de proprietate, încasarea prejudiciului moral, material şi cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2014, prin care s-a respins apelul declarat de Rusu Alexandru şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 02 decembrie 2013 c o n s t a t ă La 20 septembrie 2011 Rusu Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Cemîrtan Mihail cu privire la recunoaşterea plasei de separare proprietate comună pe cote-părţi, obligarea de a nu-i crea obstacole în demontarea plasei şi folosirea terenului comun (f. d. 3). În motivarea acţiunii Rusu Alexandru a menţionat că la 14 iulie 2010 împreună cu Cemîrtan Mihail au primit în posesie (proprietate) comună terenul situat în mun. Chişinău, str. V. Cupcea 2. Pe acest teren este amplasată ½ din casa care îi aparţine cu drept de proprietate, iar a doua jumătate de casă aparţine lui Cemîrtan Mihail. Pînă la privatizarea pămîntului fostul proprietar al casei a instalat o plasă de separare, în baza căreia considerau terenul separat.

La momentul instalării plasei de delimitare pămîntul nu a fost privatizat şi se afla în posesiunea autorităţilor municipale. Primind Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren s-a adresat lui Cemîrtan Mihail cu rugămintea de a demonta plasa de separare instalată de fostul proprietar în scopul intrării în posesiunea drepturilor depline asupra terenului comun în baza Titlului primit. Cemîrtan Mihail a refuzat să demonteze plasa şi să-i comunice cui îi aparţine aceasta. La moment nu poate dispune de dreptul de posesiune în comun a pămîntului. Cere Rusu Alexandru recunoaşterea plasei de separare proprietate comună pe cote-părţi, obligarea de a nu-i crea obstacole în demontarea plasei şi folosirea terenului comun.

1 La 16 februarie 2012 Cemîrtan Mihail a depus acţiune reconvenţională împotriva lui Rusu Alexandru cu privire la partajarea în natură a terenurilor aferente în cîte ½ cotă-parte ideală, înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului ce îi aparţine în drept de proprietate, încasarea prejudiciului moral, material şi cheltuielilor de judecată (f. d. 40; 25-28). În motivarea acţiunii reconvenţionale Cemîrtan Mihail a relevat că deţine în drept de proprietate ½ cotă-parte din 877 m.p. din terenul aferent amplasat în mun. Chişinău, str. V. Cupcea 2. Prin decizia Consiliului municipal Chişinău nr. 7/28-2 din 28 iunie 2010 i-a fost eliberat Titlu de proprietate comună. Coproprietar la acelaşi teren este Rusu Alexandru, care deţine în drept de proprietate cotele-părţi de 1/8, 1/8 şi 2/8.

Împreună cu Rusu Alexandru, în temeiul contractului de vînzare-cupărare din 28 iunie 2010 şi deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 7/28-2 din 28 iunie 2010 au procurat 277 m.p. de teren aferent imobilului care aparţinea Primăriei mun. Chişinău, fiecăruia revenindu-i în proprietate cîte ½ cotă-parte. Acest bun este împărţit în cote-părţi ideale şi nu l-au partajat în natură. În prezent Rusu Alexandru foloseşte abuziv tot imobilul, instalîndu-şi garaj şi exploatîndu-l ca grădină. Anterior au încercat pe cale amiabilă să aplaneze conflictul de partajare în natură a lotului, însă Rusu Alexandru s-a opus. Rusu Alexandru domiciliază cu o rudă de a sa, care a distrus gardul ce despărţea proprietăţile acestora instalat cu mulţi ani în urmă, semănăturile din grădină, cauzîndu-i prejudiciu material şi moral.

Este pensionar şi împreună cu soţia depun efort mare ca să prelucreze pămîntul. Cere Cemîrtan Mihail partajarea în natură a lotului de pămînt atribuit prin Decizia Consiliului mun. Chişinău nr. 7/28-2 din 28 iunie 2010, amplasat în mun. Chişinău, str. V. Cupcea, 2, aflat în proprietate comună în cîte ½ cotă-parte ideală din 877 m.p., partajarea în natură a lotului de pămînt aflat în proprietatea sa şi a lui Rusu Alexandru conform cotelor-părţi de ½ din 277 m.p. ca urmare a contractului de vânzare-cumpărare a lotului de teren aferent prin Decizia Consiliului mun. Chişinău nr. 7/28-2 din 28 iunie 2010, înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului ce îi aparţine cu drept de proprietate în temeiul Titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 18361 din 14 iulie 2010, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău cu nr. 0100210200, încasarea prejudiciului material în sumă de 3000 lei, moral în sumă de 5000 lei şi cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 02 decembrie 2013 cererea de chemare în judecată depusă de Rusu Alexandru împotriva lui Cemîrtan Mihail cu privire la recunoaşterea plasei de separare proprietate comună pe cote părţi, obligarea de a nu-i crea obstacole în demontarea plasei şi folosirea terenului comun şi acţiunea reconvenţională depusă de Cemîrtan Mihail împotriva lui Rusu Alexandru cu privire la partajarea în natură a terenurilor aferente în cîte ½ cotă-parte ideală, înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului ce îi aparţine în drept de proprietate, încasarea prejudiciului moral, material şi cheltuielilor de judecată au fost respinse (f. d. 132; 134- 139). Prima instanţă a motivat hotărîrea că suprafeţele terenurilor de pe planurile Organului Cadastral Teritorial diferă de suprafeţele indicate în planul cadastral geometric, iar neconcordanţele depistate pun în imposibilitate instanţa de a partaja bunurile imobile (f. d. 138-139).

2 La 17 decembrie 2013 şi 10 martie 2014 Rusu Alexandru a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 02 decembrie 2013 (f. d. 141; 153-155). La 10 martie 2013 Rusu Alexandru a depus demers de efectuare a expertizei privind constatarea posibilităţii partajării terenului în natură şi oferirea variantelor posibile de partaj. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2014 s-a respins demersul de efectuare a expertizei şi apelul declarat de Rusu Alexandru cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 02 decembrie 2013 (f. d. 184-191). Instanţa de apel a motivat respingerea demersului de efectuare a expertizei că nu sunt întrunite condiţiile specificate la art. 148 Codul de procedură civilă, iar decizia similar cu argumentele primei instanţe.

La 06 iunie 2014 Rusu Alexandru a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de apel. În motivarea cererii de recurs Rusu Alexandru a menţionat că instanţa de apel nu a ţinut cont de probele prezentate şi incorect a soluţionat demersul de numire a expertizei. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Prin încheierea Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 10 septembrie 2014 recursul declarat de Rusu Alexandru a fost considerat admisibil, fără a fi prejudiciat fondul pricinii. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi probe.

Prin referinţa depusă la 11 iulie 2014 Cemîrtan Mihail a solicitat partajarea terenului. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Verificînd argumentele invocate de Rusu Alexandru în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar şi a referinţei depuse de Cemîrtan Mihail, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este depus în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2014 şi restituirea pricinii la rejudecare în ordine de apel din următoarele motive. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa părţilor copia deciziei la 17 aprilie 2014 (f. d. 192). Prin urmare, recursul declarat de Rusu Alexandru la 06 iunie 2014 este depus în termen. 3 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Din actele pricinii rezultă că prin decizia Consiliului municipal Chişinău din 28 iunie 2010 s-a autentificat dreptul de proprietate privată a lui Cemîrtan Mihail şi Rusu Alexandru conform cotelor-părţi de ½ şi respectiv 2/8, 1/8 şi 1/8 asupra lotului de pămînt cu suprafaţa de 877 m. p. , inclusiv 277 m. p. ca urmare a cumpărării la preţ normativ, pentru deservirea şi exploatarea casei de locuit particulare din mun.

Chişinău, str. V. Cupcea, 2, conform planului anexat (f. d. 31). La 05 august 2010 s-au eliberat lui Rusu Alexandru şi Cemîrtan Mihail Titlurile de autentificare a dreptului deţinătorului de teren (f. d. 4; 34). Lui Rusu Alexandru i s-a repartizat în proprietate comună 2/8, 1/8 şi 1/8 cotă- parte din pămîntul cu suprafaţa de 0,0877 ha în hotarele indicate în plan, iar lui Cemîrtan Mihail în proprietate comună ½ cotă-parte din pămîntul cu suprafaţa de 0,0877 ha în hotarele indicate în plan (f. d. 4 verso; 34 verso). La 03 august 2011 Cemîrtan Mihail a fost somat de Rusu Alexandru să demonteze gardurile aflate pe str. V. Cupcea, 2, mun.

Chişinău (f. d. 6; 5). La 20 septembrie 2011 Rusu Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Cemîrtan Mihail cu privire la recunoaşterea plasei de separare proprietate comună pe cote părţi, obligarea de a nu-i crea obstacole în demontarea plasei şi folosirea terenului comun (f. d. 3). La 16 februarie 2012 Cemîrtan Mihail a depus acţiune reconvenţională împotriva lui Rusu Alexandru cu privire la partajarea în natură a terenurilor aferente în cîte ½ cotă-parte ideală, înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului ce îi aparţine în drept de proprietate, încasarea prejudiciului moral, material şi cheltuielilor de judecată (f. d. 40; 25-28). La 24 februarie 2012 Cemîrtan Mihail a depus cerere privind numirea unei expertize care ar stabili posibilitatea şi modul de partajare în natură a terenului proprietate comună cu suprafaţa de 0,0877 ha din mun.

Chişinău, str. V. Cupcea, 2 şi a terenului cu suprafaţa de 277 m. p. de pe aceeaşi adresă în cîte ½ cotă-parte (f. d. 63- 64). Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 24 februarie 2012 demersul a fost admis în sensul formulat (f. d. 65-67). Centrul Naţional de Expertize Judiciare prin procesul-verbal nr. 1236 din 17 iulie 2013 a stabilit imposibilitatea întocmirii raportului de expertiză pe motiv că conform planului cadastral (geometric) din 04 martie 2010 suprafaţa terenului este de 0,0950 ha, iar potrivit deciziei Consiliului municipal Chişinău din 28 iunie 2010 suprafaţa este de 877 m. p., inclusiv 277 m. p. Tot în procesul-verbal menţionat Centrul Naţional de Expertize Judiciare a relevat că experţii vor putea cerceta posibilitatea partajului numai după înlăturarea neconcordanţelor (f. d. 88-92).

Prin explicaţiile date în referinţa din 04 octombrie 2013, Cemîrtan Mihail a menţionat că expertul a adunat la suprafaţa terenului proprietate privată şi suprafaţa terenului proprietate publică de 86 m. p. destinat trotuarelor (f. d. 103-104). Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 02 decembrie 2013 cererea de chemare în judecată iniţială şi acţiunea reconvenţională au fost respinse, motivînd că neconcordanţele dintre planul geometric şi datele din Registrul bunurilor imobile pun în imposibilitate instanţa de a soluţiona litigiul (f. d. 132; 134-139). 4 La 10 martie 2014 Rusu Alexandru a înaintat demers în cadrul examinării cererii sale de apel de efectuare a expertizei privind stabilirea posibilităţii de partaj, pe motiv că expertul a examinat un plan întocmit pînă la privatizarea terenului (f. d. 156-157).

Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 10 aprilie 2014 a respins demersul de efectuare a expertizei şi apelul declarat de Rusu Alexandru cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 02 decembrie 2013 (f. d. 184-191). Instanţa de apel a motivat respingerea demersului de efectuare a expertizei că nu sunt întrunite condiţiile specificate la art. 148 Codul de procedură civilă, iar decizia similar cu argumentele primei instanţe privind existenţa neconcordanţelor între planul geometric al lotului şi datele din Registrul bunurilor imobile, că părţile nu au întreprins acţiuni în vederea înlăturării neconcordanţelor menţionate. Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 383 alin. (1) Codul de procedură civilă, după explicaţiile participanţilor la proces, instanţa de apel verifică probele din dosar şi cele prezentate suplimentar de aceştia. Procedura de administrare a probelor în instanţă de apel este similară celei din primă instanţă. În conformitate cu art. 222 şi art. 224 alin. (1) Codul de procedură civilă, înscrisurilor şi proceselor-verbale privind cercetarea înscrisurilor, întocmite la faţa locului în modul stabilit la art. 125, 127 şi 185 alin. (1) lit. j), li se dă citire în şedinţă de judecată, apoi se prezintă participanţilor la proces şi reprezentanţilor şi, după caz, experţilor, specialiştilor şi martorilor. După aceasta, participanţii la proces pot da explicaţii asupra lor.

Probele materiale se cercetează de instanţa judecătorească şi se prezintă spre examinare participanţilor la proces şi reprezentanţilor lor, precum şi experţilor, specialiştilor şi martorilor, după caz. Persoanele cărora li s-au prezentat probe materiale pot atrage atenţia instanţei judecătoreşti asupra circumstanţelor aferente actului cercetării. Declaraţiile depuse se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată. În conformitate cu art. 274 alin. (2) lit. i) Codul de procedură civilă, în procesul- verbal al şedinţei de judecată se indică faptul că s-a dat citire înscrisurilor. La dosar este anexat planul de amplasarea a imobilului, întocmit de Direcţia generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Consiliului municipal Chişinău, în care este indicată aria terenului, imobilul examinat şi hotarul terenului deţinut în proprietate (f. d. 108-110).

La fel a fost anexat şi planul cadastral al imobilului 0100210200 eliberat la 11 martie 2014 şi Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pe numele lui Rusu Alexandru, unde suprafaţa terenului este de 0,0877 ha (f. d. 158-159). Cemîrtan Mihail la referinţa prezentată instanţei de apel a anexat planul geometric eliberat de OCT la 11 februarie 2014 al aceluiaşi teren număr cadastral 0100210200, Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pe numele său şi tabelul de calcul al coordonatelor în care suprafaţa terenului este de 0,877 ha (f. d. 171; 175-177). În procesul-verbal al şedinţei de judecată a instanţei de apel nu este menţionat că aceste probe prezentate de părţi au fost cercetate, că părţile au avut posibilitatea să dea explicaţii asupra lor sau să atragă atenţia instanţei judecătoreşti asupra circumstanţelor importante ce derivă din acele probe.

Aşadar, decizia instanţei de apel este în contradicţie cu probele administrate. 5 Nu au ţinut cont instanţele judecătoreşti nici de faptul că expertului i-a fost prezentat planul geometric de pînă la privatizare, cînd terenul era proprietate publică. Expertul, prima instanţă şi instanţa de apel nu au ţinut cont de planul OCT din 21 decembrie 2010, 11 februarie 2014 şi 11 martie 2014 în care suprafaţa terenului aferent este de 0,877 ha, au respins demersul de efectuare a expertizei repetate pe motive formale, fără a ţine cont de aceste planuri şi nerezolvînd astfel litigiul în fond. În ordine de recurs erorile admise de prima instanţă şi de instanţa de apel nu este posibil de corectat, deoarece art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă nu admite administrarea de noi dovezi.

Din aceste motive recursul necesită să fie admis, decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2014 casată cu restituirea pricinii la rejudecare în ordine de apel în aceeaşi instanţă în alt complet de judecători. La rejudecare trebuie de ţinut cont de cele menţionate, de examinat litigiul în fond şi de adoptat o hotărîre legală. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că prima instanţă şi instanţa de apel au încălcat normele de drept procedural şi aceste erori în ordine de recurs nu este posibil de corectat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Rusu Alexandru, de a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2014 şi de a restitui pricina la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecători.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de Rusu Alexandru.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rusu Alexandru împotriva lui Cemîrtan Mihail cu privire la recunoaşterea plasei de separare proprietate comună pe cote părţi, obligarea de a nu-i crea obstacole în demontarea plasei şi folosirea terenului comun şi la acţiunea reconvenţională depusă de Cemîrtan Mihail împotriva lui Rusu Alexandru cu privire la partajarea în natură a terenurilor aferente în cîte ½ cotă-parte ideală, înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului ce îi aparţine în drept de proprietate, încasarea prejudiciului moral, material şi cheltuielilor de judecată, cu restituirea pricinii la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Preşedinte, Judecătorul: Nicolae Clima Judecătorii: Valeriu Doagă Vera Macinskaia Ion Corolevschi Sveatoslav Moldovan 6