2rh-257/14 — Recunoaşterea dreptului de proprietate

dosarul nr.2rh-257/14 prima instanţă: Al. Spoială instanţa de apel: A. Panov, S. Arnăut, T. Pelin instanţa de recurs: N. Clima, G. Stratulat, Iu. Bejenaru ÎNCHEIERE 17 septembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Vera Macinscaia, Valeriu Doagă Ion Corolevschi, Sveatoslav Moldovan examinînd cererea de revizuire depusă de către Sîrbu Rodica, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Sîrbu Rodica împotriva lui Butucel Maxim şi Vîlcu Nina cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 03 octombrie 2013, prin care recursul declarat de către Sîrbu Rodica a fost declarat inadmisibil.

c o n s t a t ă La data de 11 ianuarie 2013, Sîrbu Rodica s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva lui Butucel Maxim şi Vîlcu Nina cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate. În motivarea acţiunii a indicat că conform hotărîrii nr.347 din 08.06.2000 a Comisiei de privatizare a spaţiului locativ prin care a fost permisă privatizarea şi transmis în proprietate apartamentul nr. 101 din str. Ginta Latină 29. mun. Chişinău compusă din Butucel Rodica şi Butucel Maxim. În baza contractului de vînzare – cumpărare nr.3242 din 19.07.2000, Butucel Maxim a vîndut apartamentul respectiv, inclusiv şi 1/2 cotă parte aparţinînd reclamantei cu drept de proprietate. La vînzarea – cumpărarea apartamentului nominalizat de către notar nu s-a ţinut cont de opinia reclamantei, deoarece la acel moment nu avea capacitatea de exerciţiu avînd vîrsta de 15 ani şi drepturile acesteia au fost prezentate de Butucel Maxim aflîndu-se la întreţinerea şi educaţia ultimului.

Menţionează reclamanta, că din banii obţinuţi din 9000 dolari SUA de la vînzarea – cumpărarea apartamentului nr. 101 din str. Ginta Latină 29. mun. Chişinău, pîrîtul Butucel Maxim. împreună cu Vîlcu Nina au construit casă de locuit amplasată pe str. Sf. Treime 18. s. Bîc, com. Bubuieci, mun. Chişinău, care au promis că după finisarea construcţiei o să-i revină reclamantei o odaie cu drept de proprietate înregistrată la OCT Chişinău. Astfel, după finisarea construcţiei, reclamanta s-a instalat în casă avînd o odaie. În anul 2006, reclamanta s-a căsătorit şi a continuat să locuiască împreună cu familia sa în casa susmenţionată. Mai menţionează reclamanta, că în anul 2012 relaţiile dintre aceasta şi pîrîţi au devenit ostile, fiindu-i interzis să locuiască în odaia ce-i aparţinea.

Din aceste considerente, reclamanta verificînd la OCT Chişinău, Registrul bunurilor imobile a stabilit că pîrîtul Butucel Maxim s-a comportat cu rea credinţă şi după finisarea construcţiei casei nu a înregistrat după reclamantă odaia în care locuia. Cere Rodica Sîrbu, recunoaşterea după reclamantă dreptul de proprietate asupra 1/4 cotă parte din casa de locuit amplasată pe str. Sfînta Treime 18 din s. Bîc, com. Bubuieci, mun. Chişinău; atribuirea a 1/4 Cotă parte în natură a odăii cu dimensiunile de 3.95m x 3.45m, suprafaţa de 13,5 mp şi verandei cu dimensiunile de 2,90x2.55mp suprafaţa de 7,4 mp din casa de locuit şi acces liber prin curte la intrarea în încăperea solicitată, obligarea OCT Chişinău să rectifice în registrul bunurilor imobile cu intabularea dreptului de proprietate asupra odăii cu suprafaţa de 13,5 mp şi a verandei cu suprafaţa de 7.4 mp din casa de locuit amplasat pe str. Sf.

Treime 18. s. Bîc, com. Bubuieci, mun. Chişinău, încasarea din contul pîrîţilor Butucel Maxim şi Vîlcu Nina în folosul reclamantei suma de 5500 lei cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică cît şi taxa de stat, scutirea parţială de la plata taxei de stat; aplicarea sechestrului pe bunul imobil casa de locuit litigioasă amplasată pe str. Sf. Treime 18 din s. Bîc, com. Bubuieci, mun. Chişinău, stabilirea dreptului de superficie asupra terenului întru crearea accesului liber la imobilul nominalizat. Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 14.03.2013, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Rodica Sîrbu împotriva lui Butucel Maxim şi Vîlcu Nina cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate.

Prin decizia Curţii de Apel Curţii de Apel Chişinău din 05 iunie 2013, apelul declarat de către Rodica Sîrbu a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 15 iulie 2013, Rodica Sîrbu a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 iunie 2013 şi a Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 14.03.2013, prin care a solicitat: - admiterea cererii, casarea hotărîrii judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 14 martie 2013, considerînd-o neîntemeiată şi ilegală, prin urmare de casată decizia Colegiului Civil al Curţii de Apel Chişinău din 05 iunie 2012 considerînd-o la fel neîntemeiată şi ilegală; - emiterea unei decizii prin care de admis acţiunea intentată către Butucel Maxim, Vîlcu Nina şi de recunoscut după Sîrbu Rodica dreptul de proprietate asupra 1/4 cotă parte din casa de locuit amplasată pe str. Sf.

Treime nr. 18 din sat. Bîc, com. Bubuieci mun. Chişinău; - atribuirea în natură a odăii cu dimensiunile de 3,95 mp x 3,45 mp, suprafaţa de 13,5 mp şi verandei cu dimensiunile 2,90 mp x 2,55 mp, suprafaţa de 7,4 mp din casa de locuit amplasată pe str. Sf. Treime nr.18 din sat. Bîc, com. Bubuieci mun. Chişinău; - stabilirea dreptului de superficie întru crearea dreptului accesului liber în imobilul litigios; - obligarea Organul Cadastral teritorial Chişinău să rectifice în Registrul Bunurilor Imobile tabularea dreptului de proprietate asupra odăii cu suprafaţa de 13,5 mp şi a verandei de 7,4 mp din casa de locuit amplasată pe str. Sf. Treime nr.18 din sat. Bîc, com. Bubuieci mun. Chişinău; - încasarea din contul pîrîţilor Butucel Maxim, Vîlcu Nina cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 8500 lei şi taxa de stat.

Prin încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 03 octombrie 2013, recursul declarat de către Sîrbu Rodica a fost declarat inadmisibil. La 02 iulie 2014, Sîrbu Rodica a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 03 octombrie 2013, cerând admiterea cererii şi revizuirea încheierii instanţei de recurs. Revizuenta a declarat cerere de revizuire în temeiul art. 449 CPC. De fapt, în cererea de revizuire Sîrbu Rodica îşi exprimă dezacordul cu actele instanţelor judecătoreşti, anume nu au respectat prevederile 130 şi 383 CPC şi nu au dat o apreciere cuvenită bazată pe cercetarea multiaspectuală, probelor prezentate nu li s-a dat o apreciere cuvenită. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

Colegiul notează că motivele revizuirii sînt prevăzute limitativ de art.449 CPC.

Astfel, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.

Se constată că revizuenta invocă temeiurile prevăzute la art. 449 CPC, şi dezacordul cu actele instanţelor de judecată. Mai mult, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că potrivit art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă. Astfel, se constată că revizuenta, în cererea de revizuire nu a indicat vreun temei al declarării revizuirii, respectiv nu există nici o probă anexată. Adiţional celor indicate, este necesar a menţiona că hotărîrea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată în raport de materialele dosarului existent la data pronunţării acestei hotărîri, dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanţă la data pronunţării.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie precizează, că însuşi admiterea cererii de revizuire ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Dreptului Omului în cazul Popov (nr. 2) contra Moldovei. În cauza specificată CEDO aminteşte că „casarea unei hotărâri irevocabile este un act instantaneu, care nu creează o situaţie continuă, chiar dacă ea determină redeschiderea procedurilor”.

În acelaşi timp, Curtea susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului re judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătoreşti.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare. Din considerentele menţionate, precum că nu au fost indicate temeiurile declarării revizuirii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Sîrbu Rodica ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, 453 al.(1) lit. a) şi 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Sîrbu Rodica împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 03 octombrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Sîrbu Rodica împotriva lui Butucel Maxim şi Vîlcu Nina cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Vera Macinscaia Valeriu Doagă Ion Corolevschi Sveatoslav Moldovan