2rh-307/14 — Declararea nulității contractelor de arenda

dosarul nr. 2rh-307/14 prima instanţă D. Dubcoveţci instanţa de apel E. Secrieru, A. Parpalac, S. Leu instanţa de recurs A. Cobăneanu, V. Macinskaia, D. Mardari ÎNCHEIERE 17 septembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Petru Moraru Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire depusă de către Ludmila Calenic, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei s. Talmaza şi Ion Mînăscurtă împotriva lui Ion Calenic cu privire la declararea nulităţii contractelor de arendă, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 23 aprilie 2014, prin care a fost considerat ca inadmisibil recursul declarat de avocatul Serghei Canţer în interesele lui Ion Calenic.

constată La 04 martie 2013 Primăria s. Talmaza s. Talmaza şi Ion Mînăscurtă au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Calenic cu privire la declararea nulităţii contractelor de arendă. In motivarea acţiunii Primăria s. Talmaza şi Mînăscurtă Ion au indicat că prin decizia Consiliului local Talmaza nr.7.11 din 01 octombrie 2010 s-a dispus darea în arendă lui Ion Calenic a terenului de păşune cu suprafaţa de 20 ha, cu numărul cadastral 8516306047, pe un termen de 3 ani. În baza deciziei menţionate, la 16 decembrie 2010 între Primăria s. Talmaza şi Calenic Ion a fost încheiat contractul de arendă a terenului de păşune cu suprafaţa de 20 ha, cu numărul cadastral 8516306047, pe un termen de 3 ani.

Au mai menţionat că în baza deciziei Consiliului local Talmaza nr. 2.10 din 15 aprilie 2011, Primăria s. Talmaza a prelungit începînd cu 15 mai 2011 contractul menţionat pe u termen de 30 de ani. Consideră că contractele de arendă au fost încheiat cu încălcarea legislaţiei în vigoare şi urmează a fi declarate nule din următoarele considerente. Contractul de arendă nr. 113 din 16 decembrie 2010 a fost încheiat în timp ce exista contractul de arendă nr. 38 din 30 ianuarie 2003, prin care terenul în 1 litigiu a fost transmis în arendă de către Primăria s. Talmaza pe un termen de 15 ani lui Leonid Corceac, care a fost transmis în subarendă lui Ion Mînăscurtă pe un termen de 15 ani. De asemenea consideră că primarul s. Talmaza a semnat contractul de arendă din 15 mai 2011 în lipsa împuternicirilor legale, deoarece acesta şi-a suspendat activitatea pe o perioadă în legătură cu participarea la alegerile locale generale.

Reclamanţii solicită declararea nulităţii contractelor de arendă a terenului păşuni cu suprafaţa de 20 ha nr.113 din 16 decembrie 2010 încheiat între Primăria s. Talmaza şi Ion Calenic şi contractul de arendă din 15 mai 2011 încheiat între Primăria s. Talmaza Ştefan Vodă şi Ion Calenic. Prin hotărârea Judecătoriei Slobozia din 22 aprilie 2013, acţiunea a fost admisă şi au fost declarate nule contractul de arendă a terenului nr. 113 din 16 decembrie 2010 cu numărul cadastral 8516305306 încheiat între Primăria s. Talmaza şi Ion Calenic şi contractul de arendă a terenului cu numărul cadastral 8516306048 din 15 mai 2011 încheiat între Primăria s. Talmaza Ştefan Vodă şi Ion Calenic.

Prin decizia Curţii de Apel Bender din 13 noiembrie 2013, a fost respins apelul declarat de către Ion Calenic şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Slobozia din 22 aprilie 2013. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 23 aprilie 2014, a fost considerat ca inadmisibil recursul declarat de avocatul Serghei Canţer în interesele lui Ion Calenic. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 25 iunie 2014, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ion Calenic. La 09 iulie 2014 Ludmila Calenic a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 23 aprilie 2014, cerînd admiterea cererii, casarea încheierii instanţei de recurs, a deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea să fie respinsă.

Revizuenta Ludmila Calenic, în motivarea cererii de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. c) CPC, conform căruia revizuirea se declară în cazul în care instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor neantrenate în proces. Astfel, menţionează că instanţele de judecată au examinat cauza fără a fi atrasă în proces, ea fiind soţia lui Ion Calenic, care era în aceiaşi măsură beneficiară a contractelor de arendă, încheiate de soţul său Ion Calenic. Consideră că urma a fi atrasă în proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 şi anexându-se probele ce le confirmă. Din dispozițiile legale menționate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile şi reînnoirea judecății în cazurile expres 2 determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Astfel, în conformitate cu art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. c) CPC poate fi posibilă doar cu condiția că prin hotărârea sau decizia emisă, instanța s-a pronunţat în privința drepturilor unor persoane care nu au fost atrase în proces ca participanți, lezându-le astfel în drepturi, fapt ce urmează a fi confirmat în instanța de judecată prin prezentarea probelor.

Invocînd în cererea de revizuire temeiul prevăzut la art. 449 lit. c) CPC, Ludmila Calenic nu a anexat probe, care ar confirma că prin hotărârile, a căror revizuire se solicită, i-au fost lezate careva drepturi. Cu atît mai mult că referirea revizuentei la prevederile art. 21 al. (1) şi (5) Codul familiei, conform cărora soţii, de comun acord, posedă, folosesc şi dispun de bunurile comune. Unul dintre soţi nu poate, fără consimţământul expres al celuilalt, să rezilieze contractul de închiriere a spaţiului de locuit, să înstrăineze casa sau apartamentul ori să limiteze prin acte juridice dreptul la locuinţă al celuilalt soţ, nu au relevanţă litigiului în cauză. La caz, se reţine că prin hotărîrile a căror revizuire se cere, s-a dispus declararea nulă a contractelor de arendă a terenurilor încheiate între Primăria s. Talmaza, r. Ştefan Vodă şi Ion Calenic, prin care s-a dat în arendă lui Ion Calenic terenurile de păşune pe un termen de 3 ani.

Deci, terenurile în cauză nu au constituit proprietate comună a soţilor Calenic, acestea fiind doar transmise în arendă lui Ion Calenic. Or, art. 21 al. (5) Codul familiei, expres prevede tranzacţiile, la încheierea cărora este necesar acordul soţului/soţiei. Însă, în cazul în speţă nu a fost încheiat un act juridic de dispoziţie asupra unui bun imobil proprietate comună în devălmăşie, ci recunoscute nule contractele de arendă încheiate între Primăria Talmaza şi Ion Calenic, Ludmila Calenic nefiind parte la aceste contracte. Deci, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție conchide că prin hotărîrile judecătoreşti, Ludmilei Calenic nu i-au fost încălcate careva drepturi.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție consideră că admiterea cererii de revizuire în asemenea împrejurări ar contravine şi principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăților Fundamentale. Principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti cere că nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii 3 doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceiaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (cazul Roşca contra Moldovei). Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că în cererea de revizuire nu este indicat nici unul din temeiurile prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.

(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie dispune Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ludmila Calenic, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 23 aprilie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei s. Talmaza şi Ion Mînăscurtă împotriva lui Ion Calenic cu privire la declararea nulităţii contractelor de arendă. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Petru Moraru Dumitru Mardari 4