- Dosarul nr.
- 2ri-131/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 17 septembrie 2014
- Părțile
- Şipovalova Elena vs SRL Pro Leasing, BC Moldindconbank SA
- Pe scurt
- Momentul dobîndirii dreptului de proprietate, contractul de leasing, contractul de gaj
2ri-131/14 — Recunoaşterea dreptului de proprietate, radierea gajului
prima instanţă A. Albu dosarul nr.2ri-131/14 DECIZIE 17 septembrie 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Vera Macinskaia, Sveatoslav Moldovan, Valeriu Doagă, Ion Corolevschi examinând recursurile declarate de către Societatea cu răspundere limitată „Pro Leasing” în proces de lichidare şi Banca Comercială „Moldindconbank” societate pe acţiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Şipovalova împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Pro-Leasing” în proces de lichidare, Banca comercială „Moldindconbank” societate pe acţiuni cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate, radierea gajului, nulitatea gajului, separarea bunului, înregistrarea dreptului de proprietate, ridicarea sechestrelor, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Bălţi din 03 iulie 2014, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă: La 07 martie 2014, Elena Şipovalova a depus în instanţa de judecată o cerere de chemare în judecată împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Pro-Leasing” în proces de lichidare, Banca comercială „Moldindconbank” societate pe acţiuni cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate, radierea gajului, nulitatea gajului, separarea bunului, înregistrarea dreptului de proprietate, ridicarea sechestrelor.
În motivarea acţiunii Elena Şipovalova a invocat că la 03 mai 2011 a semnat cu SRL „Pro-Leasing” contractul de leasing financiar nr.0052-2010. Obiectul contractului de leasing financiar menţionat este procurarea în proprietate de către Elena Şipovalova prin intermediul SRL „Pro-Leasing” în baza leasingului financiar a autoturismului de model „Porsche Cayenne Diesel”, anul producerii 2010, nr. motor AS137332, nr. caroserie WP1ZZZ92ZB LA28510. Punctul 3.5 din contractul de leasing financiar nr.0052-2010 din 03 mai 2011 prevede că „Locatarul” - Şipovalova Elena, obţine dreptul de proprietate asupra bunului doar în cazul exercitării depline şi în termen a obligaţiunilor contractuale, inclusiv achitarea tuturor sumelor şi penalităţilor indicate în contract.
Transmiterea dreptului de proprietate are loc în baza Actului de predare în proprietate, semnat de către părţi. Potrivit pct. 7.1 din contract locatarul Şipovalova Elena, achită locatorului valoarea obiectului leasingului în rate de leasing şi alte plăţi prevăzute de contract, 1 inclusiv dobînda de leasing unică, în conformitate cu graficul de achitare stabilit prin Anexa nr.4 la contract. În conformitate cu ordinele de plată Elena Şipovalova a achitat integral sumele de plată faţă de SRL „Pro-Leasing”. Potrivit pct. 6.1 din contractul de leasing financiar, transmiterea bunului va fi efectuată în baza unui act de predare-primire, conform anexei nr. l la contract pe care locatarul îl va semna în mod obligatoriu.
În aşa mod, locatarul Elena Şipovalova şi-a onorat integral şi corespunzător toate obligaţiunile asumate în baza contractului de leasing financiar. Conform pct.12.1 din contractul de leasing financiar, dreptul de proprietate asupra bunului este transmis locatarului doar cu condiţia executării integrale a obligaţiunilor contractuale, inclusiv achitarea tuturor plăţilor prevăzute la pct.7.1 din contract. La 09 octombrie 2013 s-a adresat către BC „Moldindconbank” SA cu cerere privind radierea gajului constituit asupra autoturismului, deoarece este menţionat ca creditor conform prevederilor contractului de leasing financiar, iar conform pct.4.1.5. din contract locatarul va coopera cu creditorul şi autorităţile RM în modul cerut de creditor şi legislaţia RM, dacă este necesar, şi va urma noile instrucţiuni de plată a ratelor de leasing formulate de către creditor.
Creditorul, BC „Moldindconbank” SA a primit plăţile la contul bancar a SRL „Pro-Leasing”. Potrivit pct.12.9 din contractul de leasing financiar nr.0052-2010 din 03 mai 2011, locatarul este informat că la momentul semnării contractului respectiv, bunul este gajat în favoarea creditorului. Conform pct. 4.2.5 şi pct. 4.2.6 locatorul s-a obligat ca în caz de executare integrală şi în termen a obligaţiunilor de către locatar, inclusiv achitarea tuturor plăţilor prevăzute de contractul de leasing financiar, să asigure radierea gajului asupra bunului din Registrul gajului bunurilor mobile, în cazul în care bunul este gajat şi să semneze cu locatarul Actul de predare în proprietate a bunului. Drept urmare, la 09 octombrie 2013, Elena Şipovalova a solicitat administratorului procedurii de insolvabilitate al SRL „Pro-Leasing”, dl Oleg Muntean, radierea gajului şi transmiterea autoturismului în proprietatea sa.
Adresările către BC „Moldindconbank” SA şi SRL „Pro-Leasing” privind radierea gajului au rămas fără răspuns. De asemenea, pct.4.2.5 din contractul de leasing financiar menţionează că „Locatorul” se obligă în caz de executare integrală şi în termen a obligaţiunilor de către „Locatar”, inclusiv achitarea tuturor plăţilor prevăzute de prezentul contact, să asigure radierea gajului asupra bunului din registrul bunurilor, în cazul în care bunul este gajat. Punctul 12.9 din contractul de leasing financiar stipulează că la momentul semnării prezentului contract bunul este gajat în favoarea creditorului, adică în favoarea BC „Moldindconbank” SA.
Elena Şipovalova şi-a onorat corespunzător şi integral obligaţiunile sale din contractul de leasing financiar nr.0052-2010 din 03 mai 2011, ultimele achitări fiind efectuate la 02 septembrie 2013, respectiv 01 noiembrie 2013. În circumstanţele date, este evident că SRL „Pro-Leasing” urmează să asigure radierea gajului constituit asupra autoturismului şi să perfecteze Actul de transmitere în proprietate a autoturismului.
2 Totodată a menţionat că la momentul semnării contractului de leasing financiar nr.0052-2010 din 03 mai 2011, SRL „Pro-Leasing” nu a comunicat Elenei Şipovalova care sunt condiţiile obligaţiei pe care o garantează bunul procurat în baza contractului de leasing financiar menţionat şi care sunt consecinţele în cazul în care SRL „Pro-Leasing” nu-şi va onora sau onora necorespunzător obligaţia garantată, iar degrevarea de sub sarcina gajului, conform Legii gajului, trebuie să o elibereze banca, care la rîndul ei este condiţionată de onorarea obligaţiunilor de către SRL „Pro-Leasing” pe contractul de credit. Deci, constatăm existenta unui cerc vicios.
În drept, raporturile juridice în cauză sunt guvernate de următoarele acte normative: Codul civil - art.art.923-930; Legea cu privire la leasing nr.59-XVI din 28 aprilie 2005. Potrivit art.6 al Legii cu privire la leasing, forma juridică a operaţiunilor de leasing este contractul de leasing dintre locator şi locatar şi contractul de vînzare- cumpărare (furnizare) dintre locator şi vînzător (furnizor), fie un contract complex, încheiat în condiţiile art.7 şi 8. Art.7 şi 8 din Legea cu privire la leasing prevăd clauzele contratului de leasing. Art. 9 din Legea cu privire la leasing stipulează că locatorul îşi menţine dreptul de proprietate asupra bunului dat locatarului în posesiune şi folosinţă temporară.
Riscul distrugerii, al pierderii sau al deteriorării accidentale a bunului se transferă locatarului în momentul în care acesta preia bunul dacă contractul de leasing nu prevede altfel. Din acest moment, locatarul poartă răspundere pentru orice prejudiciu suferit de locator. În cazurile prevăzute la art. 11 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea cu privire la leasing, locatarul poate obţine dreptul de proprietate asupra bunului dacă contractul de leasing nu prevede altfel. Dacă locatarul execută contractul de leasing, locatorul sau un terţ nu poate pretinde la bun, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege sau de contract. În cazul dat, este prevăzut expres în contract că, după onorarea deplină a obligaţiilor pe contractul de leasing financiar, locatarul, adică Elena Şipovalova va dobîndi dreptul de proprietate asupra bunului, adică autoturismului.
Art. 16 din Legea cu privire la leasing garantează dreptul de proprietate al dnei Elenei Şipovalova asupra bunului care constituie obiectul contractului de leasing financiar, după cum urmează: Locatarului i se asigură protecţia drepturilor asupra bunului, primit în bază de contract de leasing în posesiune şi folosinţă temporară, în aceeaşi măsură ca şi protecţia stabilită de legislaţia civilă asupra dreptului de proprietate. Contractul de leasing îşi menţine efectul pe întreaga sa durată şi în uzurile în care, după încheierea sa, legislaţia stabileşte norme care înrăutăţesc situaţia părţilor. Prin urmare, reieşind din alin.(3) al art. 16 şi în cazul înrăutăţirii situaţiei părţilor, dreptul de proprietate al locatarului asupra bunului este garantat de Legea cu privire la leasing, chiar şi în cazul insolvabilităţii locatorului.
Reieşind din norma data, nici administratorul procedurii de insolvabilitate nu poate lua în posesie şi administrare bunul conform hotărîrii Curţii de Apel Bălţi din 30 3 septembrie 2013, bunul aflat în posesia dnei Şipovalova Elena în baza contractului de leasing financiar nr.0052-2010 din 03 mai 2011. Cu atît mai mult că sunt şi alte norme legale din Codul civil care garantează dreptul de proprietate asupra bunului procurat în leasing, chiar şi împotriva viciilor juridice constituite sub formă de gaj. În partea revendicării bunului procurat în leasing se poate face numai în cazurile strict prevăzute de lege şi anume conform art.17 din Legea cu privire la leasing, locatorul are dreptul la revendicarea bunului obiect al leasingului în modul stabilit de prezenta lege, Codul civil şi de contractul de leasing.
Locatorul are dreptul la revendicarea incontestabilă a bunului dat în leasing în cazul în care locatarul: a) utilizează bunul cu încălcarea esenţială a clauzelor contractuale sau contrar destinaţiei acestuia; b) limitează accesul locatorului la bun; c) nu achită rata de leasing mai mult de 30 de zile calendaristice de la scadenţa stabilită în contractul de leasing; d) nu restituie obiectul leasingului dacă acest fapt este prevăzut în contract. Revendicarea incontestabilă a obiectului leasingului se face conform procedurii în ordonanţă (procedura simplificată) reglementată de Codul de procedură civilă. Astfel, la 03 mai 2011, între SRL „Pro-Leasing” şi Elena Şipovalova a fost încheiat contractul de leasing financiar nr. 0052-2011.
Conform art.9 alin.(3), art. 11 alin.(2) lit. a), art.13. alin.(1) lit. e) a Legii cu privire la leasing, pct. 5.1.4. din contractul de leasing financiar, Elena Şipovalova în calitate de locatar, în momentul achitării ratelor de leasing a obţinut dreptul de proprietate în privinţa autoturismului. Or, SRL „Pro- Leasing”, în virtutea raporturilor contractuale de leasing a achiziţionat automobilul la cererea locatarului pentru a-i asigura posesia şi folosinţa temporară a bunului procurat contra plăţii ratelor de leasing, iar la expirarea contratului de leasing financiar urmînd să respecte opţiunea locatarului de a obţine dreptul de proprietate asupra autoturismului, întinderea dreptului de proprietate asupra autoturismului a SRL „Pro-Leasing” fiind condiţionată de momentul achitării integrale de către Locatar (Şipovalova Elena) a obligaţiilor de plată conform contractului de leasing financiar.
Astfel, existenţa dreptului de proprietate al SRL „Pro-Leasing” în privinţa autoturismului este condiţionat de realizarea condiţiei - achitarea integrală a ratelor de leasing. La momentul constituirii gajului în favoarea BC „Moldindconbank” SA dreptul de proprietate al SRL „Pro-Leasing” în privinţa autoturismului era afectat de modalităţi. Or, obţinerea dreptului de proprietate asupra autoturismului s-a realizat la cererea Locatarului - Şipovalova Elena în scopul transmiterii în leasing, motiv din care alegerea nu putea avea loc în lipsa raporturilor de leasing, implicând în acest sens imposibilitatea identificării obiectul contractului de gaj al bunului viitor.
În acest sens, conform art.557 alin.(9) Codul civil, gajul constituit asupra autoturismului în vederea garantării obligaţiilor SRL „Pro-Leasing” faţă BC „Moldindconbank” SA este afectat de aceleaşi modalităţi, urmînd a fi stins 4 concomitent cu încetarea dreptului de proprietate al SRL „Pro-Leasing” în privinţa bunului ce formează obiectul contractului de leasing financiar. Din momentul achitării integrale de către Şipovalova Elena a ratelor de leasing, SRL „Pro- Leasing” a pierdut dreptul de proprietate asupra autoturismului, motiv din care grevarea cu gaj a dreptului său de proprietate nu poate subzista ulterior stingerii dreptului de proprietate în privinţa obiectului gajului - bunul ce formează obiectul contractului de leasing financiar.
Or, SRL „Pro-Leasing” conform prevederilor art.456 alin. (2) Codul civil, nu a fost în drept de a greva cu gaj drepturile terţilor în scopul garantării propriilor obligaţii. Conform pct.4.1.5 din contractul de leasing financiar, SRL „Pro-Leasing” a fost în drept să gajeze bunul şi toate drepturile care rezultă din contractul de leasing financiar în favoarea BC „Moldindconbank” SA în acest sens, SRL „Pro- Leasing” a fost în drept să greveze cu gaj doar propriul drept de proprietate, existenţa căruia, conform contractului de leasing financiar este condiţionată de survenirea unui eveniment din care depinde stingerea dreptului de proprietate. Or, SRL „Pro-Leasing” în temeiul contractului de leasing financiar nu a fost împuternicită de a greva cu gaj dreptul de proprietate a Locatarului Elena Şipovalova.
Din motivele enunţate, gajul constituit asupra autoturismului de către SRL „Pro-Leasing” este afectat de modalităţi, motiv din care din momentul survenirii evenimentului de care depinde întinderea sau stingerea dreptului de proprietate în privinţa bunului gajat (achitarea integrală a ratelor de leasing), constituind momentul încetării dreptului de proprietate al SRL „Pro-Leasing” are drept efect nulitatea gajului. Conform art.456 Codul civil SRL „Pro-Leasing” în calitate de Locator în cadrul raporturilor contractuale de leasing nu dispune de prerogativa de a greva cu gaj dreptul de proprietate a Locatarului, obţinut în condiţiile contractului de leasing financiar, gajul constituit cu excedarea împuternicirilor SRL „Pro-Leasing” fiind lovit de nulitate conform art.220 Codul civil, din momentul survenirii evenimentului care constituie temei de încetare a dreptului de proprietate - achitarea integrală a ratelor de leasing.
Conform art.930 Codul civil, în favoarea locatarului în cadrul raporturilor de leasing operează limitarea legală a exerciţiului dreptului de dispoziţie în privinţa bunului ce constituie obiectul contractului de leasing financiar. În acest sens, cesiunea sau dispunerea în alt mod de drepturile ce rezultă din contractul de leasing financiar, nu afectează natura sau regimul juridic al contractului. Astfel, gajarea drepturilor în privinţa bunului în favoarea unui terţ, nu poate afecta drepturile dnei Şipovalova Elena în privinţa bunului menţionat, rezultate din contractul de leasing financiar. Or, conform art.232 Codul civil, gajul constituit în privinţa bunului urmează a fi anulat în măsura în care acesta afectează sau schimbă regimul juridic al bunului care constituie obiectul contractului de gaj.
În speţă, gajul care grevează bunul afectează dreptul de proprietate al dnei Şipovalova Elena obţinut prin efectul achitării integrale a plăţilor din cadrul contractului de leasing financiar care prin natura sa prevede în mod expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea contractului. Or, încălcarea de către SRL „Pro-Leasing” a interdicţiei legale privind exercitarea dispoziţiei în privinţa 5 bunului transmis în leasing, are drept efect exproprierea arbitrară a dnei Şipovalova Elena în vederea stingerii creanţelor unui terţ. Conform art.455 alin.(1) Codul civil, gajul constituit asupra autoturismului este calificat drept gaj înregistrat care, conform art.466 alin.(2) Codul civil apare în momentul înregistrării.
În speţa dată, în virtutea contractul de leasing financiar, locatarului aparţine dreptul de alegere a bunului - obiect al contractului de leasing financiar, cît şi a contractului de gaj, contractul de gaj nu putea fi încheiat anterior contractului de leasing, cauza căruia a servit achiziţionarea autoturismului. Astfel, la momentul constituirii gajului, obiectul gajului era grevat de modalităţi, instituite în temeiul contractului de leasing financiar, fapt despre care creditorul gajist urma a fi informat conform art.469 Codul civil. Or, neinformarea acestuia de către debitorul gajist, nu constituie temei de executare din contul bunurilor dnei Şipovalova Elena a obligaţiunilor SRL „Pro-Leasing”.
Necesită a fi reţinut faptul că pct. 2 al contractului de leasing financiar prevede că, autoturismul a fost procurat de către SRL „Pro-Leasing” la cererea Locatarului căruia îi aparţine alegerea parametrilor şi starea tehnică a acestuia. Or, în lipsa cererii Locatarului, SRL „Pro-Leasing” în virtutea raporturilor de leasing, art.923 Codul civil, art.3 alin.(2) al Legii cu privire la leasing, nu urma să achiziţioneze bunul dat, cumpărarea-vînzarea fiind determinată de scop - executarea contractului de leasing financiar, art.207 Codul civil.
Mai mult ca atît, dreptul de proprietate în privinţa autoturismului a fost grevat cu gaj în scopul garantării executării obligaţiunilor asumate în baza contractelor de credit încheiate în perioada anilor 2009-2010 între SRL „Pro- Leasing” şi BC „Moldindconbank” SA, potrivit cărora destinaţia creditului ca fiind completarea mijloacelor circulante (inclusiv finanţarea procurării bunurilor ulterior transmise în leasing), motiv din care BC „Moldindconbank” SA cunoştea sau trebuia să cunoască despre grevarea obiectului gajului de drepturile Locatarului rezultate din contractul de leasing financiar, inclusiv interdicţia legală (art.930 Codul civil) a SRL „Pro-Leasing” de a dispune de bun în calitate de obiect al contractului de leasing.
La momentul încheierii contractului de gaj, BC „Moldindconbank” SA avea obligaţia de a verifica împuternicirile SRL „Pro-Leasing” de a constitui gajul în privinţa autoturismului. Or, lipsa informării BC „Moldindconbank” SA referitor la statutul obiectului gajului sau inducerea în eroare nu afectează drepturile dnei Şipovalova Elena în raport cu obiectul contractului de leasing financiar.
Conform art.454 Codul civil, art. 1 al Legii cu privire la gaj, contractul de gaj este un contract accesoriu, avînd drept scop garantarea executării obligaţiilor rezultate dintr-un contract principal, în speţă obligaţiile SRL „Pro-Leasing” rezultate din contractele de credit cu BC „Moldindconbank” SA Astfel, Elena Şipovalova în calitate de Locatar în cadrul raporturilor contractuale de leasing financiar, nu este responsabilă de executarea obligaţiilor contractate de Locator şi în acest sens, drepturile sale nu pot fi grevate de obligaţiile SRL „Pro-Leasing” decît în măsura în care „Pro-Leasing” SRL deţine o creanţă în temeiul contractului de leasing financiar - achitarea integrală a ratelor de leasing.
Or, gajul nu poate subzista dreptul de proprietate al Locatorului -SRL „Pro- Leasing”. 6 Conform art.art.725-728, art.732 Codul civil, pct.4.1.5 al contractului de leasing financiar, clauzele contractuale fiind dreptul Locatorului de a greva obiectul contractului de leasing cu gaj, nu pot fi interpretate în favoarea extinderii gajului după achitarea de către Locatar a ratelor de leasing, constituind drept temei de dobândire de către Locatar a dreptului de proprietate asupra obiectului contractului de leasing. Or, existenţa unui pretins acord privind grevarea cu gaj a bunului - obiect al contractului de leasing, grevat de dreptul Locatarului de a pretinde transmiterea în proprietate la expirarea contractului de leasing financiar, contravine prevederilor art.207 Codul civil.
În acest sens, acordul Locatarului nu poate avea efect în sensul garantării în lipsa unei cauze a obligaţiilor SRL „Pro-Leasing” în raport cu terţii creditori, în cazul dat cu BC „Moldindconbank” SA. Or, Şipovalova Elena nu este responsabilă de executarea obligaţiilor de către SRL „Pro-Leasing” în lipsa uni temei legal şi a determinării acestora. În cazul în care se pretinde că Elena Şipovalova a acceptat la momentul încheierii contractului de leasing financiar garantarea executării obligaţiilor Locatorului faţă de terţi, cu drepturile ce le deţine în raport cu obiectul contractului de leasing, obligaţia asumată de Locatar urma să corespundă condiţiilor impuse de lege, art.512 Codul civil. În speţă, obligaţiile Locatorului la momentul încheierii contractului de leasing financiar nu au fost determinate şi cunoscute, motiv din care orice eventual angajament în acest sens este lovit de nulitate absolută în temeiul art.220 Codul civil.
Coroborînd art.16 din Legea cu privire la leasing cu art. 457 alin. (9) Codul civil, care prevede că cel care are asupra bunului un drept afectat de modalităţi sau susceptibil de nulitate poate constitui doar un gaj afectat de aceleaşi modalităţi sau condiţii de nulitate. Adăugăm aici şi art.320 Codul civil, care prevede dreptul de proprietate asupra unui bun nou, realizat de persoană pentru sine se dobîndeşte de către acesta dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Dreptul de proprietate se poate dobîndi, în condiţiile legii, prin ocupaţiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, precum şi prin hotărâre judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate. Precum şi alin. (1) din art. 321 Codul civil, care prevede dreptul de proprietate este transmis dobînditorului în momentul predării bunului mobil dacă legea sau contractul nu prevede altfel.
Raportând normele materiale menţionate la speţa, reclamanta a menţionat că iniţial a fost perfectat contractul nr.2010/520d/9876514 din 22 decembrie 2010 între SRL „Pro-Leasing” şi SRL „Auto Space”. Apoi s-a semnat contractul de leasing financiar nr.0052-2010 din 03 mai 2011 şi bunul a fost transmis către Şipovalova Elena conform Actului de predare- primire a bunului. Deci, la data de 03 mai 2011 Şipovalova Elena deţinea în posesie şi folosinţă autoturismul.
La data constituirii gajului, banca trebuia să ştie, reieşind din faptul că aceasta finanţează o companie de leasing, sau de acum ştia - fiindcă trebuia să fie informată de compania de leasing că bunul - obiect al leasingului financiar, este în posesia şi folosinţa unei terţe persoane, adică a dnei Şipovalova Elena şi că ea, în final, după ce îşi va onora obligaţiunile pe contractul de leasing financiar, va pretinde să obţină dreptul de proprietate asupra bunului, conform prevederilor contractului de leasing, indiferent cum îşi va onora obligaţiunile sale pe contractul de credit bancar SRL „Pro-Leasing”.
7 Astfel, Banca a acceptat din start un bun ca garanţie, fiind conştientă că în final trebuie să acorde degrevarea de gaj indiferent îşi va onora sau nu SRL „Pro- Leasing” obligaţiile sale pe contractele de credit, iar în caz că nu va dori benevol să degreveze bunul de sub sarcina gajului, banca trebuia să prevadă că locatarul va merge în instanţa de judecată unde va solicita anularea acestui viciu juridic sub formă de gaj. Banca şi Compania de leasing trebuiau să prevadă expres în contractul de gaj o clauză care să stipuleze ce se întîmplă în cazul că Locatarul, Şipovalova Elena, îşi va onora obligaţiile de plată pe contractul de leasing financiar şi va pretinde la bunul ce la achitat pe deplin în proporţie de 100%.
Reieşind din cele menţionate, este evident că este un litigiu de drept referitor la bunul ce urmează a fi inclus în masa debitoare din simplu motiv că în registrul transporturilor, care ţine evidenţa mijloacelor de transport procurate de către persoanele fizice şi juridice, bunul dat este înregistrat după SRL „Pro-Leasing” în procedură de insolvabilitate. Însă, în realitate, bunul este deţinut în posesie şi folosinţă de către Şipovalova Elena care după achitarea a 100% a plăţilor pe contractul de leasing financiar a devenit proprietar de fapt şi de drept cu drepturi depline, iar în cadrul procesului de judecată urmează a fi stabilit cine este proprietarul real şi de drept al bunului, Locatorul – SRL „Pro-Leasing” sau Locatarul - Şipovalova Elena şi deţine sau nu creditorul BC „Moldindconbank” SA un drept real asupra lui.
Conform art.5 alin. (2) a Legii insolvabilităţii nr. 149/2012, instanţa de insolvabilitate dispune de competenţa exclusivă la judecarea, în cadrul procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce ţin de masa debitoare. Dacă partea interesată invocă existenţa unu litigiu de drept referitor la masa debitoare, instanţa de insolvabilitate va judeca această cauză într-un proces separat, în procedură contencioasă, conform Codului de procedură civilă. Conform art.6 alin. (2) a Legii insolvabilităţii, în procedurile contencioase reglementate de prezenta lege vor fi citate în calitate de părţi numai persoanele ale căror drepturi sau interese sânt supuse spre soluţionare instanţei de insolvabilitate în condiţii de contradictorialitate.
În celelalte cazuri, se aplică dispoziţiile din Codul de procedură civilă referitoare la procedura necontencioasă în măsura în care nu contravin unor dispoziţii expres prevăzute la prezenta lege. După stabilirea cine este proprietarul de drept şi de fapt al bunului, urmează ca acest bun să fie exclus din masa debitorială sau separat. Art. 48 din Legea insolvabilităţii stipulează că persoana care, în baza unui drept real sau personal, poate demonstra că bunul nu poate fi inclus în masa debitoare nu este creditor chirografar, în acest caz, persoana înaintează administratorului insolvabilităţii/lichidatorului o cerere de separare a bunului din masa debitoare sau de partajare a patrimoniului din proprietatea comună deţinută cu debitorul.
Persoana este obligată să indice în cererea indicată în alin. (1) titlul în a cărui bază cere separarea sau partajarea masei debitoare, bunurile care urmează a fi separate sau partajate, evaluarea lor, locul unde se află, persoana care le deţine sau administrează. În caz de refuz al administratorului insolvabilităţii/lichidatorului, instanţa de insolvabilitate, la cererea persoanei interesate, va stabili bunurile supuse separării sau partajării, calitatea de proprietar sau coproprietar, cota-parte ce se cuvine 8 fiecăruia şi creanţele, născute din starea de proprietate comună, pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii.
Reclamanta a solicitat separarea bunului din masa debitoare, având drept temei executarea corespunzătoare a obligaţiilor de plată ce rezultă din contractul de leasing financiar nr.0052-2010 din 03 mai 2011, încheiat cu SRL „Pro-Leasing” în ceea ce priveşte valoarea bunului, locul unde acesta se află, precum şi persoana care îl deţine şi îl administrează, sunt consemnate în contractul de leasing financiar anterior menţionat şi documentele deţinute de SRL „Pro- Leasing”.
Procesul de insolvabilitate în privinţa SRL „Pro-Leasing” a fost intentat după încheierea contractului de leasing financiar, iar consecinţele ce reies din raporturile de insolvabilitate nu se răsfrîng asupra bunului ce este obiect al contractului de leasing financiar şi în privinţa căruia sunt asigurate dnei Şipovalova Elena de Legea cu privire la leasing protecţia drepturilor asupra bunului, primit în baza contractului de leasing financiar în posesiune şi folosinţă temporară, în egală măsură ca şi protecţia stabilită de legislaţia civilă asupra dreptului de proprietate. Prin urmare, bunul ce face obiectului leasingului în baza contractului de leasing financiar nu poate fi inclus în masa debitoare în scopul garantării creanţelor altor creditori ai SRL „Pro-Leasing”, deoarece Şipovalova Elena 1-a achitat integral.
În virtutea Legii insolvabilităţii, ridicarea interdicţiilor aplicate asupra bunurilor pretinse de creditori se permite numai de către instanţa de judecată care examinează procesul de insolvabilitate al creditorului. În acelaşi timp, înregistrare dreptului de proprietate, solicitat de Şipovalova Elena prin cererea dată, este protejat atît de prevederile legislaţiei naţionale şi în special de art. art. 315, 316, 320, 321 Codul civil, potrivit cărora dreptul de proprietate este perpetuu şi garantat, iar proprietatea este, în condiţiile legii, inviolabilă, cît şi prevederile legislaţiei internaţionale, în special de clauzele art. 1 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.
De asemenea, în temeiul art.486 alin. (2) Codul civil, bunul grevat cu gaj se consideră liber de gaj în cazul în care dobînditorul (Şipovalova Elena) se consideră de bună-credinţă şi că nu există gaj şi nu sunt circumstanţele în a căror virtute ar fi trebuit să ştie despre existenţa gajului. În aceiaşi ordine de idei este prevăzută şi la art.494 Codul civil, care prevede că Şipovalova Elena, în cazul încălcării drepturilor sale, poate contesta în instanţa de judecată valabilitatea gajului sau să urmărească bunul gajat ce-i aparţine. Instanţa de insolvabilitate şi administratorul procesului de insolvabilitate urmează să ţină cont de faptul că, conform practicii CEDO şi Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale - dreptul de proprietate este apărat de art. 1 al Primului protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
În aceiaşi ordine de idei, potrivit pct. 1 al Hotârîrii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.17 din 19 iunie 2000 privind aplicarea în practica judiciară de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, prevederile art.4 alin.(2) din Constituţia Republicii Moldova, precum şi din hotărârea Curţii Constituţionale nr.55 din 14 octombrie 1999 privind interpretarea unor prevederi ale art.4 din Constituţia Republicii Moldova, rezultă că CEDO constitui o parte integrantă a sistemului 9 legal intern şi respectiv urmează a fi aplicată direct ca oricare altă lege a Republicii Moldova cu deosebirea că CEDO are prioritate faţă de restul legilor interne care îi contravin.
La judecarea cauzelor instanţele de judecată urmează să verifice dacă legea sau actul, care urmează a fi aplicat şi care reglementează drepturile şi libertăţile garantate de CEDO sunt compatibile cu prevederile acesteia, iar în caz de incompatibilitate instanţa va aplica direct prevederile Convenţiei, menţionând acest fapt în hotârîrea sa. De remarcat că mecanismul de control, instituit de Convenţia Europeană Pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale este unul subsidiar, obligaţia garantării şi asigurării protecţiei drepturilor omului fiind atribuită în sarcina instanţelor naţionale. Reieşind din cele expuse, obţinerea de către Şipovalova Elena a dreptului de a finisa înregistrarea proprietăţii asupra bunului este un fapt incontestabil şi imperativ.
În drept şi-a întemeiat acţiunea pe prevederile art.art. l, 2, 4-7, 34, 35, 48, 66- 68, 74-75 a Legii insolvabilităţii, art. 75, 80,166-168 Cod de procedură civilă, art. 6 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
Prin urmare, Elena Şipovalova a solicitat recunoaşterea dreptului de proprietate după Şipovalova Elena, asupra autoturismului de model „Porsche Cayenne Diesel”, anul producerii 2010, nr. motor AS137332, nr. caroserie WP1ZZZ92ZBLA28510; ridicarea tuturor sechestrelor şi interdicţiilor aplicate asupra autoturismului de model „Porsche Cayenne Diesel”, anul producerii 2010, nr. motor AS137332, nr. caroserie WPlZZZ92ZBLA28510; radierea gajului constituit în favoarea BC „Moldindconbank” SA asupra autoturismului de model „Porsche Cayenne Diesel”, anul producerii 2010, nr. motor AS137332, nr. caroserie WP1ZZZ92ZBLA28510, în baza contractului de gaj nr.50 din 28 decembrie 2010; înregistrarea dreptului de proprietate asupra autoturismului de model „Porsche Cayenne Diesel”, anul producerii 2010, nr. motor AS137332, nr. caroserie WP1ZZZ92ZBLA28510, după Şipovalova Elena în Registrul transporturilor deţinut de către Direcţia înregistrarea Transporturilor şi Calificarea Conducătorilor Auto a Ministerului Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţii.
La 23 mai 2014 Elena Şipovalova a formulat cerere de concretizare, în care a solicitat separarea autoturismului de model „Porsche Cayenne Diesel”, anul producerii 2010, nr. motor AS137332, nr. caroserie WP1ZZZ92ZBLA28510 din masa debitoare a SRL „Pro-Leasing” în proces de insolvabilitate; recunoaşterea dreptului de proprietate după Elena Şipovalova asupra autoturismului de model „Porsche Cayenne Diesel”, anul producerii 2010, nr. motor AS137332, nr. caroserie WP1ZZZ92ZBLA28510; ridicarea tuturor sechestrelor şi interdicţiilor aplicate asupra autoturismului de model „Porsche Cayenne Diesel”, anul producerii 2010, nr. motor AS137332, nr. caroserie WP1ZZZ92ZBLA28510; radierea gajului constituit în favoarea BC „Moldindconbank” SA asupra autoturismului de model „Porsche Cayenne Diesel”, anul producerii 2010, nr. motor AS137332, nr. caroserie WP1ZZZ92ZBLA28510, în baza contractului de gaj nr. 50 din 28 decembrie 2010 (Confirmare de înregistrare a gajului nr.150493 din 29 decembrie 2010, eliberată de către Notarul public Nicolaescu Cristina) şi Acordurilor adiţionale aferente contractului de gaj menţionat; înregistrarea dreptului de proprietate asupra autoturismului de model „Porsche Cayenne Diesel”, 10 anul producerii 2010, nr. motor AS137332, nr. caroserie WP1ZZZ92ZBLA28510,
după Şipovalova Elena în Registrul transporturilor deţinut de către Direcţia înregistrarea Transporturilor şi Calificarea Conducătorilor Auto a Ministerului Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţii. Prin hotărîrea Curţii de Apel Bălţi din 03 iulie 2014 acţiunea Elenei Şipovalova a fost admisă parţial. A fost recunoscut dreptul de proprietate al Elenei Şipovalova asupra automobilului de model „Porsche Cayenne Diesel”, anul producerii 2010, nr. motor AS137332, nr. caroserie WP1ZZZ92ZBLA28510. A fost separat automobilul de model „Porsche Cayenne Diesel”, anul producerii 2010, nr. motor AS137332, nr. caroserie WP1ZZZ92ZBLA28510, din masa debitoare a SRL „Pro-Leasing” în proces de insolvabilitate.
A fost anulate toate sechestrele şi interdicţiile aplicate anterior pe automobilul de model „Porsche Cayenne Diesel”, anul producerii 2010, nr. motor AS137332, nr. caroserie WP1ZZZ92ZBLA28510. Hotârîrea dată serveşte temei de înregistrare a dreptului de proprietate al Elenei Şipovalova asupra automobilului de model „Porsche Cayenne Diesel”, anul producerii 2310, nr. motor AS137332, nr. caroserie WP1ZZZ92ZBLA28510, în Registrul Transporturilor deţinut de ÎS „Cris „Registru”. În rest, acţiunea Elenei Şipovalova a fost respinsă. La 17 iulie 2014, în termenul prevăzut de lege, SRL „Pro-Leasing” în proces de lichidare a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanţe în partea în care acţiunea a fost admisă şi emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii Elenei Şipovalova.
În motivarea recursului, recurentul SRL „Pro-Leasing” în proces de lichidare a indicat că hotărîrea primei instanţe este neîntemeiată şi emisă cu aplicarea greşită a normelor de drept material. La soluţionarea prezentului litigiu instanţa de judecată a interpretat în mod eronat legea. În fapt, prin Hotărîrea Curţii de Apel Bălţi din 30 septembrie 2013 a fost constatată insolvabilitate SRL „Pro-Leasing” şi s-a intentat procesul de insolvabilitate. Elena Şipovalova a înaintat cererea de chemare în judecată după intentarea procesului de insolvabilitate la 23 mai 2014. Conform art. 39 alin. (1) al Legii insolvabilităţii, masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, precum şi cele pe care acesta le dobîndeşte şi le recuperează pe parcursul procesului.
În contextul normei citate, toate bunurile care pînă la 30 septembrie 2013 au aparţinut SRL „Pro-Leasing”, fac parte din masa debitoare. Astfel, potrivit scrisorii eliberată de ÎS „CRIS Registru” DÎTCCA, autoturismul de model „Porsche Cayenne”, anul 2010, motor AS 137332, nr. Caroseriei WP1ZZZ92ZBLA28510 aparţinea cu drept de proprietare SRL „Pro- Leasing”, astfel acesta incontestabil face parte din masa debitoare, iar posesorul acestuia nu este decît un creditor chirografar, care are dreptul la satisfacerea creanţelor sale în corespundere cu legea insolvabilităţii. Aşadar recunoaşterea dreptului de proprietate asupra unui bun care face parte din masa debitoare, după intentarea procesului de insolvabilitate este neîntemeiată şi ilegală.
11 Potrivit art. 321 alin. (1) Codul civil, dreptul de proprietate este transmis dobînditorului în momentul predării bunului mobil dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Aşadar, atît Legea cu privire la leasing cît şi contractul de leasing derogă de la prevederile art. 321 Codul civil Conform art.9 alin. (1) din Legea cu privire la leasing, locatorul îşi menţine dreptul de proprietate asupra bunului dat locatarului în posesiune şi folosinţă temporară . Conform pct. 3.5. din Contractul de leasing financiar prevede că locatarul obţine dreptul de proprietate asupra bunului doar în cazul exercitării depline şi în termen a obligaţiunilor contractuale, inclusive achitarea tuturor sumelor şi penalităţilor indicate în contract.
Transmiterea dreptului de proprietate are loc în bazo unui Act de predare în proprietate, semnat de către Părţi. În concluzie, recurentul menţionează cu toată certitudinea că asupra autoturismului de model „Porsche Cayenne”, anul 2010, motor AS 137332, nr. Caroseriei WP1ZZZ92ZBLA285 10, Elena Şipovalova nu poate obţine dreptul de proprietate conform legislaţiei şi contractului de leasing, deoarece acesta face parte din masa debitoare iar un act de primire- predare nu a fost încheiat între părţi. Mai mult ca atît, Elena Şipovalova a făcut ultima achitare pe data de 01 noiembrie 2013, adică după intentarea procesului de insolvabilitate, astfel aceasta nu a devenit proprietar al bunului. În conformitate cu prevederile art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată.
Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţa de judecată. Consideră că, în speţă instanţa de judecată a comis încălcări atît de ordin material cît şi de ordin procedural, fiind emisă o hotărîre ilegală pasibilă de a fi casată. Astfel, instanţa nu a ţinut cont de prevederile pct. 3.6 din Hotărîrea Plenului CSJ nr. 2 din 24 martie 2014 prin urmare, hotărîrea de intentare a procedurii de insolvabilitate urmează a fi motivată şi se deduce, astfel, că oricare hotărîre în cadrul procesului de insolvabilitate va fi pronunţată integral, cu motivare, fără a se ţine cont de prevederile art. 236 CPC şi a pronunţat doar dispozitivul hotărîrii, fapt prin care se încalcă dreptul la apărare fiind impuşi a depune recursul incomplet.
La 17 iulie 2014, BC „Moldindconbank” SA a declarat recurs împotriva hotărîrii instanţei de insolvabilitate, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii. Recurentul BC „Moldindconbank” SA în motivarea recursului a indicat că consideră hotărîrea instanţei de insolvabilitate în partea admiterii acţiunii ca ilegală, neîntemeiată, emisă cu încălcarea normelor de drept material. Susţine că BC „Moldindconbank” SA a acordat debitorului SRL „Pro- Leasing” credite în baza unui şir de contracte de credit şi în asigurarea executării în termen a obligaţiilor asumate conform contractelor de credit SRL „Pro-Leasing” a depus în gaj mai multe bunuri, inclusiv conform contractului de gaj nr. 50 din 28 decembrie 2010 automobilul de model „Porsche Cayenne Diesel”, anul producerii 2010 nr. motor AS137332 nr. caroseriei WP1ZZZ92ZBLA28510.
În temeiul art. 39 al Legii cu privire la gaj nr. 449 din 30 iulie 2001, precum şi în baza demersului de înregistrare a gajului din 29 decembrie 2010, BC 12 „Moldindconbank” SA a înregistrat gajul asupra automobilului litigios în registrul gajului bunurilor mobile, înregistrarea fiind tăcută de Notarul Nicolaescu Cristina, sub nr. de înregistrare 150493. Art. 471 Codul civil prevede că informaţia cu privire la gaj este înscrisă în registrul gajului constituie o prezumţie legala a veridicităţii ei. Din momentul înregistrării gajului nimeni nu poate invoca necunoaşterea informaţiei înscrise în registrul gajului. La 03 mai 2011 între SRL „Pro-Leasing” ca locator şi Şipovalova Elena ca locatar a fost încheiat contractul de leasing financiar, potrivit căruia în conformitate cu pct. II al contractului dat, locatorul a predat în posesie şi folosinţă temporară locatarului, automobilul în litigiu.
Predarea bunului a fost efectuată în baza actului de predare primire ce constituie Anexa nr. 1 la contractul de leasing nominalizat. Potrivit pct. 4.1.5 din contractul de leasing, părţile au convenit că locatorul are dreptul să gajeze bunul şi toate drepturile acestuia ce rezultă din prezentul contract în favoarea creditorului BC „Moldindconbank” SA, în acelaşi timp, locatarul a fost informat că locatorul este în drept, pe perioada de acţiune a prezentului contract, să utilizeze bunul în calitate de garanţie pentru executarea obligaţiilor sale faţă de terţele persoane, iar la momentul semnării contractului de leasing, bunul în litigiu este depus în gaj în favoarea creditorului. Părţile manifestîndu-şi acordul liber de voinţă, iar contractul fiind semnat de părţi fără careva divergenţe.
Conform cu art. 315 Codul civil, proprietarul are drept de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului. Dreptul de proprietate este acel drept subiectiv ce conferă titularului exercitarea in putere proprie şi în interes propriu a atributelor de posesie, folosinţă şi dispoziţie asupra bunurilor sale în limitele determinate de lege. Un alt caracter specific proprietăţii este caracterul exclusiv. Caracterul exclusiv al dreptului de proprietate îi permite titularului să facă singur ce vrea cu bunul său, în limitele prevăzute e lege. Astfel proprietarul în exclusivitate posedă, foloseşte şi dispune de aceste atribute. Prin urmare, ca rezultat al deţinerii dreptului de proprietate asupra bunului în litigiu.
SRL „Pro Leasing” poate dispune de bun după bunul său plac, inclusiv să-1 gajeze terţelor persoane. Faptul deţinerii dreptului de proprietate asupra automobilului litigios, este confirmată ulterior şi de către ÎS „CRIS Registru” DÎTCCA prin scrisoarea nr.03/1358 din 15 iulie 2013, precum şi alte informaţii prezentate chiar de debitor prin scrisorile expediate inclusiv şi prin cererea introductivă înaintată instanţei de insolvabilitate. După cum a fost menţionat prin hotărîrea Curţii de Apel Bălţi din 30 septembrie 2013 a fost intentat procesul de insolvabilitate în privinţa debitorului SRL „Pro Leasing”. În temeiul art. 29 al Legii insolvabilităţii, BC „Moldindconbank” SA a înaintat cerere de validare a creanţelor şi a fost validat în calitate de creditor garantat al SRL „Pro Leasing”.
La examinarea litigiului în instanţa de insolvabilitate cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunului gajat la BC „Moldindconbank” SA nu au fost prezentate probe în baza cărora a fost solicitată recunoaşterea dreptului de proprietate asupra automobilului în litigiu, or, potrivit 13 art. 11 al Legii cu privire la leasing, bunul trece în proprietatea locatarului dacă inclusiv au fost executate alte obligaţii prevăzute în contractul de leasing. Menţionează la acest capitol că în pct. 4.1.5 şi 12.9 al contractului de leasing, este expres prevăzut faptul gajării bunului în litigiu în favoarea creditorului BC „Moldindconbank” SA pentru garantarea obligaţiunilor asumate în baza contractelor de credit contractate, iar în situaţia creată, cele alte obligaţii specificate în contractul de leasing nu au fost executate.
Potrivit art. 80 alin.(3) al Legii cu privire la gaj, gajul se stinge prin stingerea obligaţiei a cărei executare acesta o garanta. Asemenea temeiuri sînt stipulate şi la art. 495 Codul civil, inclusiv în pct. 13, al contractului de gaj nominalizat. În situaţia creată, SRL „Pro Leasing” a încălcat prevederile contractelor de credit prin admiterea restanţelor la tranşele creditului şi la alte sume aferente creditelor contractante, astfel acumulînd datorii totale potrivit calculului din 30 septembrie 2013 în mărime de 2 785 050,14 lei şi 1 043 440,65 euro. Prin urmare, onorarea obligaţiilor contractuale de una din părţile contractului de leasing după cum invocă reclamantul în cererea de chemare în judecată nu a dus ca rezultat la achitarea ratelor la creditele garantate.
Raporturile juridice între locator şi locatar nu trebuie să afecteze calitatea băncii ca creditor garantat. Stipulările art.61 al Legii cu privire la gaj, prevăd, creditorul gajist poate exercita drepturile de gaj în cazul în care debitorul nu a executat conform contractului sau a executat în mod necorespunzător obligaţia garantată ori o parte a acesteia. Art. 487 CC, prevede că creditorul gajist îşi exercită dreptul de gaj, indiferent de faptul cine deţine bunul gajat. Iar potrivit art. 1 al Legii cu privire la gaj nr. 449 din 30 iulie 2001, este de înţeles că gajul este o garanţie reală în al cărei temei creditorul gajist poate urmări bunul gajat având prioritate faţă de alţi creditori, inclusiv faţă de stat, la satisfacerea creanţei garantate.
Prevederi similare sînt stipulate şi în art. 454 al CC al RM. Conform pct. 12.9 din contractul de leasing, locatarul a fost informat despre faptul că locatorul este în drept, pe perioada de acţiune a contractului de leasing, să utilizeze bunul în calitate de garanţie (gaj fără deposedare) pentru executarea obligaţiilor sale faţă de terţele persoane, iar la momentul semnării contractului de leasing automobilul era depus în gaj în favoarea BC „Moldindconbank” SA. Aşadar, prin prisma documentelor anexate, este evident că la momentul contractării contractului de leasing bunul era gajat în favoarea creditorului şi constituia proprietatea exclusivă a SRL „Pro Leasing”. La semnarea contractului de leasing reclamantaintimată a cunoscut faptul că automobilul ce intenţiona să-l achiziţioneze, nu este liber de careva grevări şi semnându-l acesta a dat acordul la achiziţionarea automobilului în condiţiile enunţate.
Atfel, acesta preluînd toate drepturile şi obligaţiile stipulate prin contract, şi-a asumat conştient riscul că bunul poate fi urmărit de către creditorul BC „Moldindconbank” SA în scopul stingerii datoriei ce rezultă din contractele de credit enunţate în cazul admiterii restanţelor. Prin urmare, nu poate pretinde recunoaşterea dreptului de proprietate asupra automobilului, deoarece creanţa garantată nu a fost stinsă, iar gajul acordă prioritate creditorului garantat Ia urmărirea acestuia. Concomitent, legislaţia în vigoare cu privire la gaj fixează limite care împiedică realizarea liberă a dreptului de proprietate. Conform art. 477 alin. (3) 14 Codul civil, debitorul gajist nu este în drept să înstrăineze bunurile gajate.
cu excepţia cazurilor cînd dispune de autorizaţie în acest sens, eliberată de creditorul gajist. Aşadar, obligaţiile garantate prin gaj constituie achitarea ratelor la creditele încheiate între SRL „Pro Leasing” şi BC „Moldindconbank” SA, obligaţie care nu a fost stinsă pînă la moment, care a generat creşterea unei datorii a SRL „Pro Leasing”. Subliniem că, garanţia întru executarea contractelor de credit nominalizat a constituit contractul de gaj nr. 7 din 20 noiembrie 2009 şi nu contractul de leasing care vizează alte persoane decît creditorul BC „Moldindconbank” SA.
În acelaşi timp, în cadrul judecării cauzei, instanţa de judecată este obligată să se ghideze şi să asigure participanţilor la proces, principiile fundamentale ale dreptului procedural civil, dintre care evidenţiază principiul nemijlociţii şi oralităţii în dezbaterile judiciare (art.25 CPC al RM,) principiul contradictorialităţii şi egalităţii părţilor în drepturile procedurale (art. 26 CPC al RM) şi principiul disponibilităţii în drepturi a participanţilor la proces (art.2 7 CPC al RM). Astfel, consideră că în speţă, la examinarea pricinii în cauză, instanţa de judecată a admis încălcări de ordin material fiind emisă o hotărîre ilegală şi pasibilă de a fi anulată. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile depuse în termen, neîntemeiate şi care urmează a fi respinse cu menţinerea hotărîrii primei instanţe din următoarele motive.
În conformitate cu art.445 al.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel precum şi hotărîrea primei instanţe. Pe parcursul examinării pricinii s-a stabilit că la 03 mai 2011, Elena Şipovalova a încheiat cu SRL „Pro-Leasing” contractul de leasing financiar nr. 0052-2010. Obiectul contractului de leasing financiar menţionat este: procurarea, în proprietate, de către Elena Şipovalova, prin intermediul SRL „Pro-Leasing” în baza leasingului financiar a autoturismului de model „Porsche Cayenne Diesel, anul producerii 2010, nr. motor AS137332, nr. caroserie VP1ZZZ92ZBLA28510 (f. d. 12-20).
S-a stabilit că Elena Şipovalova a executat condiţiile contractului de leasing achitînd integral obligaţiile asumate prin contractul de leasing financiar nr 0052- 2010 din 03 mai 2011 şi nu are posibilitate să-şi înregistreze dreptul de proprietate pe automobil din motivul că la 28 decembrie 2010 BC „Moldindconbank” SA şi SRL „Pro-Leasing” au încheiat contractual de gaj nr.50, prin care mai multe bunuri, inclusiv automobilului de model Porsche Cayenne Diesel, anul producerii 2010, nr. motor AS137332, nr. caroserie WP1ZZZ92ZBLA28510 au fost gajate băncii în scopul asigurării rambursării mai multor credite primite de SRL „Pro- Leasing” (f.d.138). Conform art. 321 alin. (1) Codul civil, dreptul de proprietate este transmis dobînditorului în momentul predării bunului dacă legea sau contractul nu prevede astfel.
15 Conform art. 9 alin. (3) a Legii cu privire la leasing, în cazurile prevăzute la art. 11 alin. (2) lit. a) şi b) locatarul poate obţine dreptul de proprietate asupra bunului dacă contractul de leasing nu prevede astfel. Art. 1 alin. (2) lit. a) a Legii cu privire la leasing, în cazul expirării contractului de leasing financiar bunul trece în proprietatea locatarului dacă durata contractului de leasing corespunde cu termenul de amortizare şi/sau au fost efectuate toate plăţile ce rezultă din obligaţiile contractuale şi dacă au fost executate alte obligaţii, în cazul în care părţile au convenit în acest sens în contract. Pct. 3.5. din Contractul de leasing financiar nr.0052-2010 din 03 mai 2011, prevede că „Locatarul” - Şipovalova Elena, obţine dreptul de proprietate asupra bunului doar în cazul exercitării depline şi în termen a obligaţiunilor contractuale, inclusiv achitarea tuturor sumelor şi penalităţilor indicate în contract.
Transmiterea dreptului de proprietate are loc în baza Actului de predare în proprietate, semnat de către Părţi. Contractul de leasing nr.0052-2010 din 03 mai 2011 conţine aceleaşi prevederi (pct.3.5), fără a impune alte condiţii privitor la obţinerea dreptului de proprietate astfel, existenţa dreptului de proprietate fiind condiţionată doar de achitarea integrală a ratelor de leasing, condiţie care a fost îndeplinită de către reclamant pînă la intentarea insolvabilităţii faţă de SRL „Pro-Leasing”, Reieşind din circumstanţele stabilite şi conform normelor de drept material enunţate prima instanţă corect a admis pretenţia intimatei-reclamante cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra automobilului.
Astfel, la 09 octombrie 2013, Elena Şipovalova s-a adresat cu cerere către administratorul procedurii de insolvabilitate al SRL „Pro-Leasing” şi BC „Moldindconbank” SA privind radierea gajului şi transmiterea autoturismului în proprietatea sa (f.d.67-68), cererile fiind lăsate fără răspuns, cu toate că art. 923 alin. (3) şi (4) Codul civil prevede expres că la expirarea contractului de leasing locatorul va respecta dreptul de opţiune a locatarului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale. Conform art.2 al Legii insolvabilităţii, masa debitoare reprezintă bunuri, inclusiv mijloace băneşti în numerar şi fără numerar, în monedă naţională şi în valută străină, aflate în proprietatea debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, dobîndite sau recuperate pe parcursul acestuia, cu excepţia bunurilor care, potrivit legii, nu sînt pasibile de executare silită.
Art.39 alin. (1) al Legii insolvabilităţii, masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, precum şi cele pe care acesta le dobîndeşte şi le recuperează pe parcursul procesului. Iar, potrivit art.41 al Legii insolvabilităţii, masa debitoare serveşte la executarea creanţelor patrimoniale ale creditorilor. Conform prevederilor art.48 al Legii insolvabilităţii, persoana care în baza unui drept real sau personal, poate demonstra că bunul nu poate fi inclus în masa debitoare nu este creditor chirografar, înaintează administratorului insolvabilităţii o cerere de separare a bunului din masa debitoare. În cerere, persoana este obligată să indice titlul în al cărui temei cere separarea bunului din masa debitoare, pretenţie care va fi admisă de instanţa de judecată, întrucît instanţa a recunoscut dreptul de proprietate a Elenei Şipovalova la automobilul menţionat.
16 Reieşind din cele expuse este cert faptul că Elena Şipovalova în cadru examinării pricinii a confirmat dreptul ei la separarea bunului, dovedind că a respectat întru tot condiţiile contractului de leasing financiar. În aceste condiţii prima instanţă temeinic şi legal a admis pretenţiile reclamantei cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra autoturismului de model Porsche Cayenne Diesel, anul producerii 2010, nr. motor AS137332, nr. caroserie WP1ZZZ92ZBLA28510, precum şi separarea bunului din masa debitoare.
De asemenea corect prima instanţă a ridicat toate sechestrele şi interdicţiile aplicate asupra autoturismului, aceasta fiind o cerere subsecventă celor menţionate mai sus, cu dispunerea înregistrării dreptului de proprietate asupra autoturismului după intimata Elena Şipovalova în Registrul transporturilor deţinut de care Direcţia înregistrarea Transporturilor şi Calificarea Conducătorilor Auto a Ministerului Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţii. Totodată, instanţa de recurs consideră că prima instanţă just a respins pretenţia Elenei Şipovalova privind radierea gajului constituit în favoarea BC „Moldindconbank” SA asupra autoturismului de model Porsche Cayenne Diesel, anul producerii 2010, nr. motor AS137332, nr. caroserie WP1ZZZ92ZBLA28510, în baza Contractului de gaj nr.50 din 28 decembrie 2010 din considerentele ce succed.
Conform contractului de gaj nr. 50 din 28 decembrie 2010, automobilul în litigiu, de rînd cu alte 51 de automobile, a fost gajat în contul executării obligaţiunilor SRL „Pro-Leasing” faţă de BC „Moldindconbank” care rezultă din contractul de credit nr. 66/1 din 25 septembrie 2009; contractul de credit nr. 68/3 din 25 septembrie 2009; contractul de credit nr. 32/2 din 04 martie 2010; contract de credit 33/3 din 04 martie 2010; contractul de credit nr. 90/6 din 06 iulie 2010; contract de credit nr. 89/5 din 15 iulie 2010; contractul de credit nr. 91/7 din 06 iulie 2010; contractul de credit nr. 101/8 din 09 august 2010; contractul de credit 102/9 din 09 august 2010; contractul de credit nr. 103/10 din 09 august 2010; contractul de credit nr. 156/14 din 23 decembrie 2010; contractul de credit nr.157/15; contractul de credit nr.158/16 din 23 decembrie 2010. Art. 1240 Codul civil stabileşte că părţile pot conveni asupra constituirii unor garanţii reale (gaj), personale (fidejusiune) sau a unor alte garanţii uzuale în practica bancară.
Potrivit art. 14 al Legii cu privire la gaj, poate fi garantată prin gaj una sau mai multe obligaţii. Obligaţia garantată poate fi viitoare sau condiţionată. Conform pct. 4.1.5 a contractului de leasing financiar încheiat între Elena Şipovalova şi SRL „Pro-Leasing”, ultimul a fost în drept să gajeze obiectul leasingului. Pct. 4.2.5 din contractului de leasing financiar prevede că în caz de executare integrală şi în termen a obligaţiilor de către locatar, inclusiv achitarea tuturor plăţilor prevăzute de contract să asigure radierea gajului asupra bunului în cazul în care bunul este gajat, obligaţie care nu a fost îndeplinită de către locator. Prin urmare, SRL „Pro-Leasing” era în drept să garanteze obligaţiile sale faţă de terţi cu bunul obiect al contractului de leasing financiar.
Din materialele pricinii se constată că, la momentul încheierii contractului de leasing financiar nr. 0052-2010 din 03 mai 2011 bunul era deja grevat cu gaj în favoarea BC „Moldinconbank” SA, contractul de gaj fiind datat cu 28 decembrie 2010. 17 Iar, conform art. 471 Codul civil, faptul că informaţia cu privire la gaj este înscrisă în Registrul gajului, constituie o prezumţie legala a veridicităţii ei. Din momentul înregistrării gajului nimeni nu poate invoca necunoaşterea informaţiei înscrise in registrul gajului. Aşadar, prima instanţă corect a concluzionat că Elena Şipovalova nu poate să invoce faptul că n-a cunoscut despre faptul că automobilul contractat în baza contractului de leasing financiar, era gajat la acel moment.
Conform prevederilor art.80 alin.(3) al Legii cu privire la gaj nr. 449-XV din 30 iulie 2001, gajul se stinge prin stingerea obligaţiei a cărei executare acesta o garanta. Asemenea temeiuri sînt stipulate şi la art. 495 Codul civil, inclusiv în pct. 13, al contractului de gaj nominalizat. Potrivit art.495 lit. a)-e) Codul civil prevede că dreptul de gaj încetează în cazul: stingerii obligaţiei garantate prin gaj; expirării termenului pentru care a fost constituit gajul; pieirii bunurilor gajate; comercializării silite a bunurilor gajate; altor situaţii prevăzute de legislaţie. De asemenea s-a mai stabilit că potrivit informaţiei ce se conţine în referinţa depusă de recurentul BC „Moldinconbank” SA (f.d.133), datoria SRL „Pro- Leasing” faţă de BC „Moldindconbank” SA constituie suma de 10430,65 Euro şi 2785 050,14 lei, fapt necontestat de lichidatorul SRL „Pro-Leasing”.
Conform art. 454 Codul civil, gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin gaj. Gajul se află în legătură cu obligaţia garantată prin gaj, reprezintă un raport de drept accesoriu faţă de obligaţia principală şi este condiţionat în timp de durata acesteia dacă legea sau contractul de gaj nu prevede altfel. Potrivit art. 668 Codul civil, contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres, dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea, cu uzanţele sau cu principiile echităţii.
În aceste circumstanţe este cert faptul că SRL „Pro-Leasing” a încălcat prevederile contractelor de credit prin admiterea restanţelor la tranşele creditului şi la alte sume aferente creditelor contractante, astfel acumulînd datorii totale potrivit calculului din 30 septembrie 2013 în sumă totală de 2785050,14 lei şi 1043440,65 euro. Prin urmare, nici contractul de gaj, nici legea cu privire la gaj, nici normele Codului civil, nu prevăd nici un temei legal de stingere a gajului în situaţia cînd debitorul gajist nu-şi execută obligaţiile garantate de gaj, iar onorarea obligaţiilor contractuale de una din părţile contractului de leasing după cum invocă Elena Şipovalova în cererea de chemare în judecată nu a dus ca rezultat la achitarea ratelor la creditele garantate, în acest sens nefiind prezentate probe pertinente, concludente şi utile.
Totodată, art. 61 din Legea cu privire la gaj, creditorul gajist poate exercita drepturile de gaj în cazul în care debitorul nu a executat conform contractului sau a executat în mod necorespunzător obligaţia garantată ori o parte a acesteia. Conform art. 487 Codul civil, creditorul gajist îşi exercită dreptul de gaj, indiferent de faptul cine deţine bunul gajat, iar potrivit art. 1 al Legii cu privire la gaj nr. 449 din 30 iulie 2001, este de înţeles că gajul este o garanţie reală în al cărei 18 temei creditorul gajist poate urmări bunul gajat având prioritate faţă de alţi creditori, inclusiv faţă de stat, la satisfacerea creanţei garantate. Prevederi similare sînt stipulate şi în art. 454 Codul civil.
La semnarea contractului de leasing, reclamanta a cunoscut despre faptul că, automobilul pe care intenţiona să-l achiziţioneze nu este liber de sarcini, or, semnînd contractul de leasing financiar, aceasta a dat acordul la achiziţionarea automobilului în condiţiile enunţate. În aceste circumstanţe, Colegiul consideră că prima instanţă corect a ajuns la concluzia cu privire la respingerea pretenţiei privind radierea gajului ca fiind neîntemeiată. De asemenea, din acţiunea depusă rezultă că Elena Şipovalova a solicitat nulitatea gajului, întemeindu-şi cererea de nulitate a gajului pe prevederile art. 456 alin. (2) Codul civil, care prevede că debitorul gajist este proprietarul sau un alt posesor şi uzufructuar legal al bunurilor depuse în gaj care are dreptul de a înstrăina aceste bunuri, temei pe care nu are tangenţă cu speţa dată şi nu poate fi aplicat la cerinţa de nulitate a gajului.
Mai mult, în susţinerea pretenţiei date intimata-reclamantă a mai invocat şi prevederile art. 220 Codul civil care de asemenea sunt inaplicabile cazului din speţă. Astfel, prima instanţă just a respins şi pretenţia Elenei Şipovalova cu privire la nulitatea gajului. Prin urmare, instanţa de recurs constată că prima instanţă corect a ajuns la concluzia de admitere parţială a acţiunii, iar argumentele recurenţilor din recursurile declarate sunt lipsite de suport legal şi probatoriu. Concluzia primei instanţe în acest sens este bazată pe probe concludente, utile şi pertinente şi corespunde prevederilor legislaţiei în vigoare, care au cercetat pertinent probele administrate la materialele pricinii şi corect au soluţionat litigiul dat în conformitate cu art. 130 Codul de procedură civilă.
Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că hotărîrea primei instanţe este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurenţi sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se resping recursurile declarate de către Societatea cu răspundere limitată „Pro Leasing” în proces de lichidare şi Banca Comercială „Moldindconbank” societate pe acţiuni.
Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Bălţi din 03 iulie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Şipovalova împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Pro-Leasing” în proces de lichidare, Banca comercială „Moldindconbank” societate pe acţiuni cu privire la recunoaşterea dreptului de 19 proprietate, radierea gajului, nulitatea gajului, separarea bunului, înregistrarea dreptului de proprietate, ridicarea sechestrelor. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Valeriu Doagă Ion Corolevschi 20