3ra-1160/14 — Ridicarea valorii în vamă

Prima instanță: Judecătoria Sec. Botanica Dosarul nr. 3ra-1160/14 Judecător: L. Gafton Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecător: N. Cernat, I. Cimpoi, I. Muruianu ÎNCHEIERE 11 septembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Nicolae Clima Judecători Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de SRL „Sergiu & Aridana”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de „Sergiu & Aridana” SRL către Biroul Vamal Chişinău privind ridicarea valorii în vamă a mărfurilor importate şi încasarea surplusului taxelor vamale, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 aprilie 2014, prin care s-a menținut hotărârea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 15 octombrie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, c o n s t a t ă : La 02 ianuarie 2014, SRL „Sergiu & Aridana s-a adresat instanţei de contencios administrativ cu acțiune împotriva Biroului Vamal Chişinău, solicitând anularea ridicării valorii în vamă a mărfurilor importate la 13 decembrie 2011 de către „Sergiu & Aridana” SRL, expus în actul de inspecție nr.I 49631 din 13 noiembrie 2012 şi încasării surplusului taxelor vamale încasate în mărime de 85 547, 14 lei. În motivarea acţiunii a indicat că la data de 13 noiembrie 2012, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare din 03 octombrie 2012, încheiat cu Compania „Polesie Sp.J”, a importat în Republica Moldova produse alimentare, livrate în temeiul facturii nr. 05/M/2012 din 09 noiembrie 2012, în valoare de 18 506,60 dolari SUA.

Specifică că a depus la Biroul Vamal Chişinău declarația primară 3019149631, valoarea în vamă a mărfii fiind calculată în conformitate cu metoda nr. 1 de calcul, la declarație fiind anexate toate actele necesare pentru aplicarea acestei metode şi potrivit acestei metode de calcul a valorii în vamă a mărfii au fost calculate taxele vamale aferente importului realizat în mărime de 96 402,32 lei, însă, deși organul vamal dispunea de suficiente temeiuri pentru aplicarea metodei de calcul nr. 1, acesta, contrar dispozițiilor art. 10 al.(l) al Legii cu privire la tariful vamal, a ridicat fără vreun temei legal valoarea în vamă a mărfii şi în consecință, alocarea taxelor vamale aferente mărfii importate de reclamantă a fost majorată până la 181 949,46 lei, diferența constituind 85547,14 lei.

A mai invocat reclamantul că a prezentat organului vamal toate actele necesare, în vederea stabilirii valorii în vamă a mărfii în baza metodei nr.I, iar aplicarea unei alte metode de calcul de către organul vamal fiind ilegală şi deși la data de 15.11.2012 a expediat cerere prealabilă prin care a solicitat anularea deciziei Biroului Vamal Chişinău privind ridicarea valorii în vamă a mărfurilor importate la 13.11.2012 şi determinarea valorii în vamă a mărfii cu aplicarea metodei nr. 1 în baza declarației primare nr. 3019149631 din 13.11.2012, nu a primit nici un răspuns.

A solicitat reclamantul anularea deciziei Biroului Vamal Chişinău privind ridicarea valorii in vamă a mărfurilor importate la 13.12.2011, expus în actul de inspecție nr. 149631 din 13.11.2012, încasarea din contul Biroului Vamal Chişinău, drept consecință a anulării deciziei din 13.11.2012, a surplusului taxelor vamale încasate în mărime de 85 547,14 lei şi a cheltuielilor suportate în legătură cu reținerea mărfurilor în mărime de 300 dolari SUA, precum şi toate cheltuielile suportate în acest proces. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 15 octombrie 2013 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 aprilie 2014 s-a respins apelul declarat de SRL „Sergiu & Aridana” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 15 octombrie 2013. La 21 iulie 2014, SRL „Sergiu & Aridana” a declarat recurs la decizia instanței de apel respectivă, în care a solicitat anularea deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 aprilie 2014 şi a hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 15 octombrie 2013 cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului, reiterând temeiurile de fapt și de drept invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele inferioare, recurentul a invocat în baza art. 432 alin. (2) lit. c) CPC RM că instanțele inferioare au interpretat eronat legea, nu au constatat pe deplin toate circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, întemeindu-şi soluţia pe probe care nu au fost anexate la dosar.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 16.05.2014 (f.d. 144), cît şi faptul că la materialele cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia de către recurent, recursul se consideră declarat în termen. La 03 septembrie 2014, Biroul Vamal Chişinău a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia cu menţinerea actelor contestate. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SRL „Sergiu & Aridana” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către instanţele judecătoreşti a normelor de drept material, Colegiul menţionează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material şi din care circumstanțe aceasta rezultă.

Colegiul reţine că acest argument al recurentului poartă caracter pur declarativ. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel sa prima instanţă, respectiv nu constituie temei de casare a actelor contestate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificând-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

În acest sens, completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL „Sergiu & Aridana” ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de către SRL „Sergiu & Aridana” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, Judecătorul Nicolae Clima Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă