2ra-2523/14 — Restituirea acontului şi încasarea venitului ratat

dosarul nr.2ra-2523/14 prima instanţă: E. Grumeza, instanţa de apel: T. Duca, D. Puşca, A.Albu ÎNCHEIERE 11 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Mandibura Serghei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Mandibura Serghei împotriva lui Grecu Gheorghe, Grecu Elena, executorul judecătoresc Bumbac Rodica privind restituirea acontului şi încasarea venitului ratat, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 06 mai 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Mandibura Serghei şi menţinută hotărârea judecătoriei Bălţi din 01 noiembrie 2013, de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La data de 03 aprilie 2013 Mandibura Serghei s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Grecu Gheorghe, Grecu Elena, executorul judecătoresc Bumbac Rodica privind restituirea acontului şi încasarea venitului ratat.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că în baza anunţului executorului judecătoresc Bumbac R. a înaintat cerere şi a participat la licitaţia în privinţa vînzării bunurilor ce aparţin lui Grecu Gheorghe şi Grecu Elena, situate pe str. Sorocii 119, mun. Bălţi. Potrivit rezultatelor licitaţiei, imobilul cumpărat trebuia să-i fie transmis nu mai tîrziu de luna august 2011, deoarece a semnat procesul-verbal al licitaţiei şi a achitat suma totală în mărime de 735800 lei. Însă, bunul cumpărat nu i-a fost transmis, deoarece Grecu Gh. şi Grecu E. au atacat în şedinţa de judecată rezultatele licitaţiei. Reclamantul indică că executorul judecătoresc Bumbac R. la data de 21.08.2012 i-a întors suma de 714760 lei, care este costul bunului adjudecat, însă suma de 21 050 lei ce constituie acontul pentru participarea la licitaţie, nu i-a fost restituită.

Reclamantul solicită, încasarea de la executorul judecătoresc Bumbac Rodica acontului de 21 050 lei şi încasarea în mod solitar de la toţi copîrîţii a dobînzii de 1 întîrziere în sumă de 66 213 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 01 noiembrie 2013, cererea de chemare în judecată a fost respinsă. La 20 noiembrie 2013 Mandibura Serghei a declarat apel împotriva hotărîrii judecătoriei Bălţi din 01 noiembrie 2013, solicitînd casarea acesteia cu emiterea a unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 06 mai 2014, a fost respins apelul declarat de către Mandibura Serghei şi menţinută hotărârea judecătoriei Bălţi din 01 noiembrie 2013, de respingere a acţiunii.

La 17 iunie 2014, Mandibura Serghei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărârii Judecătoriei Bălţi din 01 noiembrie 2013 şi deciziei Curţii de Apel Bălţi din 06 mai 2014, cu emiterea unei hotărîri noi prin care acţiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanţele de judecată au interpretat eronat normele de drept material care guvernează cazul. A mai invocat că instanţele ierarhic inferioare greşit au interpretat circumstanţele cazului dat, probele examinate şi anexate la dosar. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut 2 duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Analizând argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţele aplicând corect normele de drept material şi de drept procedural.

Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt. Completul reiterează că potrivit art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Din considerentele enumerate şi având în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Mandibura Serghei, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 432, art.433 lit. a) CPC, art.440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de Mandibura Serghei, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Nicolae Clima Judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă 3