3ra-956/14 — Recunoaşterea ca fiind ilegal refuzul de recalculare a pensiei, obligarea recalculării pensiei, obligarea achitării diferenţei neplătite la pensie, încasarea prejudiciului moral şi obligarea indexării sumelor neplătite în termen

dosarul nr.3ra-956/14 prima instanţă: G. Bivol, instanţa de apel: L. Popova, M. Moraru, N. Craiu, ÎNCHEIERE 11 septembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Sochirca Victor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Sochirca Victor împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind recunoaşterea ca fiind ilegal refuzul de recalculare a pensiei, obligarea recalculării pensiei, obligarea achitării diferenţei neplătite la pensie, încasarea prejudiciului moral şi obligarea indexării sumelor neplătite în termen, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Sochirca Victor şi menţinută hotărârea judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 25 noiembrie 2013, de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La data de 06 iunie 2013 Sochirca Victor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la recunoaşterea drept ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne de a-i recalcula pensia reieşind din vechimea în serviciu pentru stabilirea pensiei pentru perioada 01 octombrie 1985 - 31 decembrie 1990 cu înlesniri de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în cadrul Penitenciarului nr. 6 din or. Soroca, care este o instituţie penitenciară de tip închis.

A solicitat reclamantul obligarea Ministerului Afacerilor Interne să-i recalculeze pensia reieşind din vechimea în muncă pentru stabilirea pensiei pentru toată perioada serviciului în organele afacerilor interne cu includerea perioadei 01 octombrie 1985 - 31decembrie 1990 în serviciu ca ofiţer al Penitenciarului nr. 6 din Soroca, cu înlesniri: două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în cadrul Penitenciarului nr. 6 din or.

Soroca, care este o instituţie penitenciară de tip închis, obligarea să-i achite diferenţa neplătită la pensie, începând cu 01.01.202008 până în prezent, reieşind din vechimea în serviciu recalculată pe nou, încasarea de la MAI în folosul său a prejudiciul moral care i-a fost cauzat, în mărime de 50 000 lei, obligarea MAI să indexeze sumele neplătite în termen în conformitate cu prevederile art. 64 al Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi trupelor organelor afacerilor interne nr. 1544 - XII din 23 iunie 1993 şi încasarea cheltuielilor de judecată suportate. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că începând cu data de 19 noiembrie 1999 este pensionar din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Explică că prin ordinul Instituţiei Penitenciare nr. 151 ef. din 12.04.1984 a fost angajat în serviciu în funcţia de inginer-constructor al secţiei tehnice al acestei instituţii, iar prin ordinul MAI nr. 277 ef. din 05.10.1985 a fost atestat la funcţia de ofiţer al serviciului intern al Direcţiei instituţiilor de corectare din muncă al MAI al RM (УИТУ МВД MCCP, activând în această funcţie până la data de 31.12.1990, iar începând cu data de 01 ianuarie 1991 a fost numit la funcţia de expert al secţiei tehnico-criminalistice CPS Soroca, ulterior prin ordinul MAI nr. 476 ef. din 19.11.1999 a fost concediat din organele afacerilor interne în legătură cu pensionarea.

Invocă reclamantul că la data de 15 aprilie 2013 a depus o cerere prealabilă cu nr.S-213/13 către MAI al RM, prin care a solicitat să i se recalculeze pensia, reieşind din vechimea în muncă pentru perioada 01 octombrie 1985 - 31 decembrie 1990 cu înlesniri: două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în cadrul Penitenciarului nr. 6 din or. Soroca, care este o instituţie penitenciară de tip închis, iar prin răspunsul nr. S-213/13 din 15 mai 2013 a fost informat că, i s-a refuzat în cele solicitate, invocându-se că Legea cu privire la sistemul penitenciar nu este relevantă la caz. Ne fiind de acord cu acest răspuns, reclamantul s-a adresat cu chemare în judecată către Ministerul Afacerilor Interne, prin care a solicitat recunoaşterea ca fiind ilegal refuzul de recalculare a pensiei, obligarea recalculării pensiei, obligarea achitării diferenţei neplătite la pensie, încasarea prejudiciului moral şi obligarea indexării sumelor neplătite în termen.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 25 noiembrie 2013, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. La data de 19 noiembrie 2013 Sochirca Victor a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 25 noiembrie 2013. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2014, a fost respins apelul declarat de către Sochirca Victor şi menţinută hotărârea judecătoriei Centru mun. Chişinău din 25 noiembrie 2013, de respingere a acţiunii. La 11 iunie 2014, Sochirca Victor a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 25 noiembrie 2013 şi deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2014, cu emiterea unei hotărîri noi prin care acţiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului recurentul a invocat că instanţele de judecată au interpretat eronat legea şi nu au aplicat legea materială care guvernează cazul – prevederile art. 33 alin. (2) şi art. 29 alin. (3) ale Legii nr. 1036 din 17.12.1996 cu privire la sistemul penitenciar în vigoare în perioada vizată şi lit.d) a pct. 8 al Hotărîrii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994 în vigoare la situaţia juridică constituită în perioada 01 octombrie 1985 – 31 decembrie 1990. S-a mai invocat că instanţele de judecată au aplicat Legea nr. 15-XVI din 15.02.2008, care nu trebuia să fie aplicată. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Analizând argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţele aplicând corect normele de drept material şi de drept procedural.

Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt. Completul reiterează că potrivit art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Din considerentele enumerate şi având în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Sochirca Victor, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 432, art.433 lit. a) CPC, art.440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de Sochirca Victor, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Nicolae Clima Judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă