3ra-1016/14 — Anularea deciziei

prima instanţă : O. Melniciuc dosarul 3ra-1016/14 instanţa de apel: N. Cernat, A. Gavriliţa, A. Pahopol ÎNCHEIERE 10 septembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa Preşedintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova Judecătorii – Galina Stratulat, Iurie Bejenaru examinînd recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Metancor-Com” către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău privind declararea nulităţii actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 aprilie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 31 noiembrie 2013, c o n s t a t ă: La 29 aprilie 2013, reclamantul SRL „Metancor-Com” a depus cerere de chemare în judecată către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, privind anularea actului administrativ. În motivarea acţiunii a indicat că, la SRL „Metancor-Com” s-a efectuat o verificare prin contrapunere a raporturilor financiar-economice cu SRL „Sport LL”, pentru perioada noiembrie-decembrie 2012, fiind întocmit actul de control fiscal nr. 3-509721 din 26 februarie 2013. Invocă reclamantul SRL „Metancor-Com” că nu este de acord cu concluziile expuse în acest act, deoarece organul fiscal, prin actul său l-a lipsit de dreptul la trecerea în cont a TVA în valoare de 335 002, 66 lei, care a fost achitată SRL „Sport LL”, în cadrul raporturilor contractuale.

Reclamantul SRL „Metancor-Com” menţionează că organul fiscal eronat interpretează prevederile Codului Fiscal şi eronat îl lipseşte de dreptul la trecerea în cont a sumei TVA, deoarece art. 102 alin. (1) Cod Fiscal reglementează regulile generale cu privire la dreptul la trecerea în cont a TVA, respectiv odată ce prin actul administrativ litigios se examinează dreptul la trecere în cont a TVA de către SRL „Metancor-Com”, atunci şi art. 102 alin. (1) Cod Fiscal urmează a fi aplicat în privinţa SRL „Metancor-Com”.

Reclamantul SRL „Metancor-Com” cu referire la prevederile art. 102 alin. (1) Cod Fiscal indică că în cazul achitării TVA, aceste prevederi legale se referă la cumpărătorul serviciilor şi mărfurilor, adică la SRL „Metancor-Com” şi are următoarea interpretare, cînd subiectul impozitării îşi defineşte obligaţiunile de achitare a TVA la buget, i se oferă dreptul de a trece în cont, în astfel de circumstanţe, fraza în cazul achitării TVA, nu înseamnă achitarea de fapt a TVA la buget, deoarece în unele situaţii prestatorul de servicii poate avea trecere în cont a TVA tranzitoriu. Aceasta deoarece TVA este un impozit indirect, aspect de care uită organele fiscale la desfăşurarea controlului fiscal.

Invocă reclamantul SRL „Metancor-Com” că organul fiscal neavînd suport juridic suficient, încearcă să aplice normele legislaţiei fiscale care se răsfrîng asupra altor situaţii, or, legea expres prevede că dreptul la trecerea în cont apare după achitarea TVA vînzătorului, dar nu direct la buget, deoarece legislaţia fiscală nu prevede cazurile de achitare directă a TVA la buget de către cumpărător la procurarea mărfurilor, serviciilor de la vînzători-rezidenţi ai Republicii Moldova. Menţionează reclamantul SRL „Metancor-Com” că SRL „Sport LL” era obligată să achite TVA la buget, iar, legislaţia în vigoare nu prevede obligaţia cumpărătorului de a controla achitarea TVA de către vînzător, or, conform practicii CEDO, compania-cumpărător nu are nici o atribuţie de a controla şi a asigura executarea de către vînzător a obligaţiilor lui de întocmire şi depunere a declaraţiei TVA, precum şi a obligaţiei de a achita TVA.

Reclamantul SRL „Metancor-Com” solicită anularea integrală a deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău nr. 1193/p/1 din 21 martie 2013. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 31 octombrie 2013, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Metancor-Com” şi s-a dispus anularea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău nr. 1193/p/1 din 21 martie 2013. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 aprilie 2014, a fost respinsă cererea de apel depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 31 octombrie 2013. La 19 iunie 2014, Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acesteia, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 aprilie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 31 octombrie 2013 cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii înaintată de SRL „Metancor-Com” ca neîntemeiată. În motivarea cererii de recurs recurentul Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău a invocat că, decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 aprilie 2014 este ilegală şi neîntemeiată, deoarece a fost emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi de drept procedural, în special a Codului Fiscal şi a Codului de procedură civilă. Prin referinţa depusă de către SRL „Metancor-Com la 31 iulie 2014, acesta a solicitat respingerea recursului declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău şi menţinerea în vigoare a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 aprilie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 31 octombrie 2013. Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Analizînd actele cauzei, Colegiul civil, comercial şi contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău nu a făcut referire la nici o normă de drept material sau procedural care ar fi fost încălcată sau aplicată eronat de către instanţele de judecată la examinarea cauzei, argumentele recurentului limitîndu-se la situaţia de apreciere de către instanţa de apel a circumstanţelor de fapt a cauzei şi a admisibilităţii probelor prezentate de părţile şi participanţii la proces. Astfel, dispoziţiile art. 432 alin. (2) şi (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinînd cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Iar, alin. (4) al aceluiaşi articol, stipulează că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel, în conformitate cu art. 433 lit. a) cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, a aplicat corect normele de drept material şi procedural, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat Iurie Bejenaru