- Dosarul nr.
- 3ra-1153/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 10 septembrie 2014
- Părțile
- SRL Pronancons vs inspectoratul Fiscal de Stat Chişinău
- Pe scurt
- Temeiurile declararii recursului
3ra-1153/14 — Contestarea actului administrativ
dosarul nr. 3ra-1153/14 prima instanţă - E. Cobzac instanţa de apel - M. Anton, A. Panov, I. Secrieru ÎNCHEIERE 10 septembrie 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Pronancons”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Pronancons” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe municipiul Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 mai 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Pronancons” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 15 octombrie 2013, c o n s t a t ă La 30 mai 2013 SRL „Pronancons” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe municipiul Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii SRL „Pronancons” a indicat că la 30 ianuarie 2013 a fost efectuat controlul fiscal, în urma căruia a fost întocmit Actul de control, prin care s-a stabilit diminuarea TVA aferentă bugetului în sumă totală de 60184 lei, inclusiv în sumă de 19611 lei pentru luna august 2012 şi suma de 40573 lei pentru luna septembrie 2012, întocmirea neconformă a declaraţiei privind TVA pentru luna august 2012 şi septembrie 2012, neachitarea în termenii stabiliţi a TVA la buget pentru lunile august şi septembrie 2012. SRL „Pronancons” a contestat Actul de control prin dezacordul din 04 februarie 2013, însă prin decizia din 25 februarie 2013 dezacordul a fost respins şi a decis: a micşora suma TVA destinată trecerii în cont cu 190722 lei care la situaţia de 30 septembrie 2012 va constitui 0 lei; a calcula şi încasa la buget TVA în sumă de 60184 1 lei, a încasa la buget majorare de întîrziere, TVA în sumă de 2658 lei, amendă pentru nerespectarea legislaţiei fiscale în sumă de 18055 lei pentru diminuarea TVA.
2000 lei pentru completarea declaraţiilor TVA pentru lunile august şi septembrie 2012. La 24 aprilie 2014 a fost contestată decizia nr. 676/1/5 din 25 februarie 2013, iar prin decizia nr. 295 din 27 aprilie 2013 s-a decis prelungirea termenului de examinare a contestaţiei cu 30 de zile. La 16 mai 2013 IFS pe municipiul Chişinău a emis decizia nr. 425, prin care a decis respingerea contestaţiei. Consideră Actul de control, decizia nr. 676 din 25 februarie 2013 şi decizia nr. 425 din 16 mai 2013 ca fiind ilegale din următoarele considerente. IFS pe municipiul Chişinău îşi întemeiază actele pe constatările efectuate în urma controlului fiscal efectuat la SRL „Construct Confort”, care a exercitat lucrări în construcţie pentru SRL „Pronancons”.
Astfel, pîrîtul a concluzionat că executarea lucrărilor înscrise în documentele primare eliberate de SRL „Construct Confort” nu sînt confirmate. SRL „Pronancons” invocă că toate lucrările de construcție au fost real executate şi recepţionate şi a achitat integral SRL „Construct Confort” costul lucrărilor exercitate în sumă de 1499952,53 lei inclusiv TVA în sumă de 249992,08 lei confirmate prin ordinele de plată respective. SRL „Pronancons” după ce a procurat servicii de la SRL „Construct Confort” şi le-a achitat integral, a trecut în cont suma TVA în mărime de 249992,08 lei în temeiul art. 102 al. (1) Cod fiscal. Astfel, SRL „Pronancons” a avut toate temeiurile legale să treacă în cont TVA aferent serviciilor procurate de la SRL „Construct Confort” în perioada august-septembrie 2012. Consideră că pîrîtul a imputat SRL „Pronancons” erorile de evidenţă contabilă şi fiscală admise de SRL „Construct Confort” şi i-a aplicat sancţiuni fiscale.
Astfel, SRL „Pronancons” este sancţionată pentru erorile admise de SRL „Construct Confort”. Invocă de asemenea că pîrîtul nu a invocat nici o faptă care ar constitui o încălcare fiscală, săvîrşită nemijlocit de SRL „Pronancons”, toate acuzaţiile aduse fiind tangenţiale şi superficiale, constituind o reflecţie a încălcărilor admise de RL „Construct Confort”. SRL „Pronancons” solicită anularea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat pe municipiul Chişinău nr. 676/1/5 din 25 februarie 2013, decizia nr. 425 din 16 mai 2013 şi Actul de control din 30 ianuarie 2013. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 15 octombrie 2013, acţiunea a fost respinsă.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 mai 2014, a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Pronancons” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 15 octombrie 2013. La 17 iulie 2014 SRL „Pronancons” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea să fie respinsă. Recurentul SRL „Pronancons”, în motivarea recursului a menţionat că la 2 examinarea cauzei, instanţele au interpretat în mod eronat legea, iar aprecierea probelor de către instanţă a fost arbitrară.
A mai invocat că dispune de toate temeiurile legale pentru a trece în cont sumele TVA calculate în urma procurării serviciilor de la SRL „Construct Confort”, din cauză că posedă o factură fiscală, care corespunde prevederilor legale şi nu a putut să cunoască despre neregulile din interiorul SRL „Construct Confort” depistate de intimat, responsabilitate pentru care o poartă SRL „Construct Confort”. A mai indicat că la materialele cauzei sunt anexate facturi fiscale, procese-verbale de recepţie a lucrărilor executate şi ordine de plată, care sunt documente primare şi care confirmă executarea lucrărilor de construcţie de către SRL „Construct Confort” şi faptul achitării costului acestor lucrări.
Intimatul Inspectoratul Fiscal de Stat pe municipiul Chişinău, prin referinţa depusă a solicitat de a considera recursul declarat de SRL „Pronancons” ca inadmisibil. Mai indică că în rezultatul controlului nu s-a confirmat executarea lucrărilor înscrise în documentele primare eliberate de SRL „Construct Confort”, or prestatorul de servicii nu dispunea de posibilitatea reală de a executa aceste lucrări în lipsa personalului necesar în vederea executării lor. Astfel, în condiţiile în care antreprenorul/prestatorul nu dispunea de posibilitatea realizării lucrărilor contractate, însăşi faptul întocmirii actelor la care face referire recurentul de către părţile contractante în baza unor acte neveridice, denotă că conţinutul acestora este eronat.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SRL „Pronancons”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. 3 Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).
Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurenţilor de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL „Pronancons” ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Pronancons” se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari 4