3ra-1412/13 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: L.Popova dosarul nr. 3ra-1412/13 DECIZIE 06 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Svetlana Novac, Ion Druţă, Iurie Bejenaru examinînd recursul declarat de către SRL „Aderent –Grup”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Aderent – Grup” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun.Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2012 prin care a fost respinsă acţiunea, c o n s t a t ă La 05 august 2011 SRL „Aderent –Grup” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în urma unui control fiscal efectuat prin metoda verificării totale pentru perioada de activitate 01.01.2007- 28.02.2011 au fost întocmite actele de control nr.5-643633 şi nr.3-479590 din 13.05.11 în baza cărora a fost emisă decizia nr. 1545/1 din 10 iunie 2011 potrivit cărei s-a dispus modificarea sumei TVA pentru trecere în cont prin majorarea acesteia cu 74352 lei, încasarea impozitului pe venit în sumă de 44513 lei, calcularea penalităţii în sumă de 23276 lei, amenzilor în sumă de 133541 lei si 73348 lei. La 25.05.11 a depus dezacordul la actul de control şi la 15.06.2011 contestaţie împotriva deciziei, care a fost respinsă prin decizia nr.109 din 12.07.2011.

Considerînd decizia ca fiind emisă contrar legii, în lipsa încălcării fiscale, solicită anularea deciziei în parte. Ca temei pentru anularea acesteia , a indicat nerespectarea procedurii de examinare a cazului cu privire la încălcări fiscale. Citaţia cu data de expediere de 12.07.2011 nu a fost primită de conducătorul întreprinderii, din care motiv nu a fost posibil de a participa la examinarea contestaţiei şi de a da explicaţii. Cît priveşte calcularea impozitului pe venit, amenzii, penalităţii, micşorarea trecerii în cont cu 74352 lei ( pct.I, II, III,V(2) din partea decisivă), la calcularea acestora organul fiscal nu a aplicat corect prevederile legislaţiei fiscale.

În actele de control , cît şi în decizia nr. 1545/1 din 10 iunie 2011 s-a reţinut, că „Aderent-Grup” SRL contrar prevederilor art. 97 alin.(l) Cod Fiscal, nu a calculat în luna august 2008 TVA în sumă de 74352 lei de la livrarea spaţiului comercial, înregistrat la Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru la data de 22.08.2008. Însă, în actul de control nu este indicat care anume spaţiu comercial a constituit obiectul încălcării, care este valoarea impozabilă din care a fost calculată presupusa obligaţie fiscală, documentele de evidenţă respective. Astfel, conţinutul deciziei nu corespunde prevederilor art.248 lit. f) Cod Fiscal.

Bunul imobil care reprezintă o încăpere nelocativă cu suprafaţa de 52,2 m.p., comercializată conform contractului nr.93 din 23.05.2006 cu privire la investirea capitalului privat, valoarea cărui a constituit 10440 euro, echivalentul de 149196 lei, inclusiv TVA de 24866 lei, efectiv nu a fost transmis cumpărătorului, urmînd ca acest lucru să se întîmple spre sfîrşitul anului 2011, cînd vor fi finalizate toate lucrările prevăzute în contract. Tot la acel moment urmează a fi înregistrată în evidenţa contabilă, documentată în modul stabilit de legea contabilităţii. În cazul în care încăperea nu a fost livrată cumpărătorul, nu poate fi constatată nici o încălcare în privinţa valorii impozabile unei presupuse livrări.

În situaţia în cauză, organul fiscal a aplicat incorect prevederile art. 108(3) Cod Fiscal (în redacţia Legii nr.108 din 17.12.2009, pusă în aplicare de la 01.01.2010). Momentul înregistrării contractului de investiţii nr.93 din 23.05.2006 la organul cadastral la data 22.08.2008 nu poate fi considerat drept dată a obligaţiei fiscale privind TVA, aceasta urmînd fi data livrării. La acest compartiment mai indică că nu este de acord cu aplicarea de către organul fiscal a prevederilor art.97 alin.(l),(5) Cod Fiscal, la determinarea valorii impozabile. Încăperea care face parte a contractului nr.93 din 23.05. 2006 nu constitui un mijloc fix-activ supus uzurii , dar are calitatea de marfă rezultată din formarea costului lucrărilor de antrepriză conform prevederilor Standardului de Contabilitate nr.11 „Contractele de construcţie”.

Valoarea estimată a bunului în suma de 371759 lei, înscrisă în Registrul bunurilor imobile este utilizată în scopurile Legii cadastrului bunurilor imobile şi titlului VI al Codului Fiscal „Impozitul pe bunurile imobiliare”. Valoarea impozabilă cu TVA urmează a fi suma contractată de 149196 lei. Referitor la presupuse încălcări la întocmirea foii de curs pe autoturisme, reclamantul a indicat că a respectat întru totul cerinţele Instrucţiunii privind completarea şi prelucrarea foii de parcurs pentru autoturisme, aprobat prin decizia Departamentul Analize Statistice şi Sociologice nr.108 din 17.12.1998 , întocmind corect toate rubricile şi rechizite. Concluzia organului fiscal privind cheltuielile suportate la procurarea combustibilului că nu sînt confirmate documentar, sînt neîntemeiate.

Cît priveşte reportarea pierderilor fiscale a indicat, că la determinarea finală a obligaţiilor fiscale privind impozitul pe venit pentru anii 2007- 2009, organul fiscal a reportat pierderile fiscale numai pentru anul 2006. Însă, SRL „Aderent –Grup” a obţinut pierderi fiscale şi pentru anul 2005 , iar conform art.32 Cod Fiscal are dreptul, 2 de a le reporta eşalonat pentru următorii 3 ani-2006,2007, 2008, fapt care nu a fost luat în consideraţie. În scopuri fiscale agentul economic a prezentat declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2005, potrivit căreia a fost declarat un venit impozabil în sumă de 14928 lei, în acest rezultat nefiind inclusă suma cheltuielilor de 1359827 lei.

În anul 2007 intenţionînd de a prezenta declaraţie corectată cu privire la impozitul pe venit pe anul 2005, acest lucru nu a fost realizat, dat fiind faptului aplicării amnistiei fiscale pentru perioadele de pînă la 31.12.2006, iar conform art.41(2) lit.c) din Legea privind punerea în aplicare a Titlurilor I şi II ale Codului Fiscal, a fost interzisă prezentarea dării de seamă corectate pentru perioada respectivă.

În perioada 28.02.07-28.04.07 la întreprindere, de către CCCEC a fost efectuată revizia activităţii economico-financiare pentru perioada 01.01.2004 - 31.12.2004, în rezultatul căreia nu a fost constatată nici o încălcare privind modul de contabilizare a cheltuielilor în mărime de 1359827 lei, care au constituit suma pierderilor obţinute pentru anul 2005. Suma pierderilor de 1344899 lei (1359827 - 14928) poate fi reportată eşalonat în mărime anuală de 448299 lei pentru anii 2006, 2007 şi 2008. Astfel, organul fiscal în lipsa încălcării fiscale a calculat suma TVA de 74352 lei, respectiv micşorînd suma trecerii în cont la aceiaşi valoare, a dispus încasarea impozitului pe venit în sumă de 44513 lei, aplicînd penalităţi în sumă de 23276 lei şi amenzi în sumă de 13354 lei şi 73348 lei.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2012 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 25 februarie 2013 SRL „Aderent –Grup” a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanţe, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea acţiunii. În motivarea recursului, recurentul a invocat că decizia Inspectoratului Fiscal de Stat mun.Chişinău nr.1545/1 din 10.06.2011 este ilegală în partea ce ţine de: a) calcularea sumei TVA de 74352 lei, respectiv, micşorarea sumei trecerii în cont la aceiaşi valoare. Suma TVA pentru trecerea în cont în perioada ulterioară va constitui 242087 lei; b) încasarea impozitului pe venit în sumă de 44513 lei; aplicarea penalităţii în sumă de 23276 lei; aplicarea amenzii în sumă de 13354 lei şi în sumă de 73348 lei.

Recurentul în motivarea recursului a mai indicat că instanţa de judecată a aplicat eronat normele de drept procedural , prin aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată, iar concluziile vin in contradicţie cu circumstanţele pricinii. Conform modificărilor operate la CPC, prin Legea nr.155/05.07.12, în conformitate cu prevederile art. 444 CPC RM ( în vigoare la moment), recursul se examinează fără înştiinţarea părţilor la proces. 3 Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi respins, cu menţinerea hotărîrii instanţei de fond din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Conform cerinţelor art.26 al Legii contenciosului administrativ nr.793 din10.02.2000, actul administrativ contestat poate fi anulat în cazul, în care: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. Astfel, prin materialul probatoriu administrat de prima instanţă s-a stabilit că, prin decizia Inspectoratului Fiscal de Stat mun.Chişinău nr.1545/1 din 10 iunie 2011, s-a dispus modificarea sumei TVA pentru trecere în cont prin majorarea acesteia cu 74352 lei, încasarea impozitului pe venit în sumă de 44513 lei, calcularea penalităţii în sumă de 23276 lei, amenzilor în sumă de 133541lei si 73348 lei.

Încălcările legislaţiei fiscale constatate la întreprinderea SRL „Aderent-Grup" au fost confirmate în urma unui control fiscal efectuat prin metoda verificării totale pentru perioada de activitate 01.01.2007-28.02.2011, prin urmare au fost întocmite actele de control nr.5-643633 şi nr.3-479590 din 13.05.11. SRL „Aderent-Grup” s-a adresat cu cerere de chemare în judecata, solicitind anularea decizia Inspectoratului Fiscal de Stat mun.Chişinău nr.1545/1 din 10 iunie 2011. Prima instanţă a respins acţiunea. Instanţa de recurs considera justă concluzia primei instanţe privind respingerea acţiunii, din considerentele ce urmează. Conform art. 97 alin. (1) şi alin.(5) Cod fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile, reprezintă valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fără T.V.A.).

Valoarea impozabilă a livrării impozabile a activelor supuse uzurii reprezintă valoarea cea mai mare din valoarea lor de bilanţ şi valoarea de piaţă. Contrar normelor citate, SRL „Aderent-Grup" nu a calculat în luna august 2008 TVA în sumă de 74352 lei de la livrarea spaţiului înregistrat la OCT Chişinău. SRL „Aderent-Grup" a susţinut, că în perioada anului 2005 a obţinut pierderi fiscale în sumă de 1 359 827 lei , care au fost reflectate în raportul financiar pentru anul 2006 şi care urmau a fi reportate eşalonat pentru următorii 3 ani. Potrivit prevederilor art.32 alin.(1) Cod fiscal, dacă, pe parcursul anului fiscal, cheltuielile aferente activităţii de întreprinzător depăşesc venitul brut al contribuabilului în anul curent, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eşalonat, în părţi egale, pe următorii trei ani.

4 (2) Suma reportată pe unul din anii fiscali următori celui în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următorii doi ani. (3) Dacă contribuabilul a suportat pierderi pe parcursul a mai mult de un an, prevederile prezentului articol se aplică faţă de aceste pierderi în ordinea în care au apărut. Prin urmare, SRL „Aderent-Grup” în perioada anului 2006 a suportat pierderi fiscale în sumă de 693 086 lei care urmau a fi reportate eşalonat pentru fiecare perioadă fiscală din următorii trei ani. Cele invocate de recurent precum că din motivul survenirii actului de amnistie fiscală, întreprinderea nu a realizat dreptul de a prezenta în anul 2007 declaraţia corectată cu privire la impozitul pe venit pe anul 2005, nu constituie temei pentru anularea actului administrativ contestat.

Concomitent instanţa de recurs menţionează că, conform art.24 alin.(1) Cod fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Respectiv, organul fiscal, reieşind din încălcările constatate şi conform competenţei, a dispus recalcularea sumelor cu aplicarea sancţiunilor fiscale. Instanţa de recurs remarcă că, organul fiscal corect a emis decizia nr. 1545/1 din 10 iunie 2011 şi nu sunt temeiuri pentru a o anula. Cu referire la actele de control nr.5-643633 şi nr.3-479590 din 13.05.11 emise de către Inspectoratul Fiscal de Stat, urmează a se menţiona că acestea sunt acte preparatorii care au stat la baza emiterii deciziei contestate şi nu pot constitui de sine stătător obiect al acţiunii în contenciosul administrativ, deoarece nu produc efecte juridice prin el însuşi.

Alte argumente invocate în recurs nu pot fi reţinute de către instanţa de recurs, deoarece acestea se combat cu cele expuse mai sus şi sunt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, care au fost constatate şi elucidate pe deplin de către prima instanţă, având la bază cumulul de probe, care au fost apreciate cu respectarea normelor de drept procedural prevăzute de art. 130 CPC. Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că atât hotărârea primei instanţe cât şi decizia contestată este legală şi întemeiată, fiind adoptate în limitele competenţei lor, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, iar în cadrul judecării pricinii au fost create condiţii obiective participanţilor la proces,pentru realizarea drepturilor sale procedurale.

Distinct de cele relatate şi având în vedere faptul că hotărârea primei instanţe este întemeiată şi legală, iar criticele formulate în recurs nejustificate, Colegiul civil, 5 comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine hotărârea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se resping recursul declarat de către SRL „Aderent-Grup”. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Aderent –Grup” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun.Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Svetlana Novac Ion Druţă Iurie Bejenaru 6