2ra-2759/14 — Anularea ordinelor și restabilirea în funcție

dosarul nr. 2ra-2759/14 prima instanţă - D. Stănilă instanţa de apel - T. Duca, A. Albu, S. Procopciuc ÎNCHEIERE 10 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Cristina Nichitin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Cristinei Nichitin împotriva Societăţii pe Acţiuni „Barza Albă” cu privire la anularea ordinelor, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru, încasarea prejudiciului material cauzat ca urmare a calculării eronate a salariului şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 15 aprilie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Societatea pe Acţiuni „Barza Albă”, casată hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 24 iulie 2013 în partea ce ţine de anularea ordinelor nr. 611-p din 15 decembrie 2011, nr. 612-p din 19 decembrie 2011, nr. 74 din 20 aprilie 2012, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 44236,55 lei, repararea prejudiciului moral în mărime de 3000 şi încasarea cheltuielilor de judecată în mărime lei şi emisă în această parte o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost respinsă.

S-a dispus întoarcerea executării sumei de 2581 lei salariul mediu încasat. De la Cristina Nichitin a fost încasată în beneficiul Societăţii pe Acţiuni „Barza Albă” taxa de stat în mărime de 1137 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 2837 lei. În rest hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. c o n s t a t ă 1 La 18 mai 2012 Cristina Nichitin a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Barza Albă” cu privire la anularea ordinelor, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru, încasarea prejudiciului material cauzat ca urmare a calculării eronate a salariului şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii Cristina Nichitin a indicat că în baza ordinului nr.5 din 01 iulie 2003 a fost angajată la SA „Barza Albă” în calitate de vînzător în magazinul nr. 3 din municipiul Bălţi.

Prin ordinul nr. 76p din 01 martie 2011 şi acordul adiţional la contractul de muncă nr. 5 din 01 iulie 2003 a fost transferată la serviciu în calitate de vînzător în magazinul nr. 15. A mai menţionat că prin ordinul administraţiei nr. 94p din 09 martie 2011 a fost redusă unitatea de vînzător a magazinului specializat „Codru” nr. 15. Prin ordinul nr. 96-p din 10 martie 2011 a fost preavizată în legătură cu reducerea numărului de personal. La 14 martie 2011 a depus cerere în adresa administraţiei, prin care a solicitat să-i fie propus alt loc de muncă. Prin ordinul nr. 172-p din 20 aprilie 2011 a fost abrogat ordinul nr. 94-p din 09 martie 2011 şi ordinul nr. 96-p din 10 martie 2011. Prin ordinul nr. 611-p din 15 decembrie 2011 a fost redusă unitatea de vînzător al magazinului specializat „Codru” nr. 15, iar prin ordinul nr. 612-p din 19 decembrie 2011 a fost preavizată în legătură cu reducerea numărului de personal.

Prin ordinul nr. 74-p din 20 februarie 2012 a fost concediată în legătură cu reducerea numărului de personal în baza art. 86 al. (1) lit. c) Codul muncii. Consideră ordinele menţionate ilegale din următoarele considerente. După emiterea ordinelor de reducere a funcţiei şi preavizarea în legătură cu reducerea respectivă, nu a emis ordin de concediere în decursul aceluiaşi an calendaristic, ci repetat a iniţiat şi a derulat procedura reducerii numărului pe personal, fiind concediată. Astfel, consideră că a fost concediată cu încălcarea legislaţiei muncii. Cristina Nichitin solicită anularea ordinelor nr. 611-p din 15 decembrie 2011, nr. 612-p din 19 decembrie 2011, nr. 74-p din 20 februarie 2012, restabilirea în funcţia de vînzător, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral în mărime de 25000 lei.

Ulterior, reclamanta şi-a majorat pretenţiile, solicitînd încasarea prejudiciului material cauzat ca urmare a calculării eronate a salariului pe perioada activităţii de muncă în sumă de 2637,40 lei care rezultă din calcularea eronată a sporului acordat pentru vechimea în muncă. A mai solicitat încasarea prejudiciului material în legătură cu calcularea eronată a îndemnizaţiei de concediere în mărime de 1341,62 lei pentru prima lună şi cîte 341,62 lei pentru a doua şi a treia lună, încasarea prejudiciului material în legătură cu calcularea eronată a ajutorului de şomaj pe perioada 21 mai 2012 – 09 august 2012 în sumă de 2521,01 lei, încasarea compensaţiei de întîrziere în mărime de 0,1 % pentru fiecare zi de întîrziere şi încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 3400 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 24 iulie 2013, acţiunea a fost admisă parţial. A fost anulat ordinul nr. 611-p din 15 decembrie 2011 emis de SA „Barza Albă” privitor 2 la reducerea numărului de personal. A fost anulat ordinul nr. 612-p din 19 decembrie 2011 emis de SA „Barza Albă” privitor la preavizarea Cristinei Nichitin despre reducerea numărului de personal. A fost anulat ordinul nr. 74-p din 20 februarie 2012 emis de SA „Barza Albă” privitor la concedierea Cristinei Nichitin în legătură cu reducerea numărului de personal. Cristina Nichitin a fost restabilită în funcţia de vînzătoare la SA „Barza Albă”.

De la SA „Barza Albă” a fost încasat în beneficiul Cristinei Nichitin salariul mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 44236 lei 55 bani, prejudiciul moral în mărime de 3000 li, restanţa la îndemnizaţia de concediere în sumă de 1683 lei 90 bani, ajutorul de şomaj în sumă de 453 lei 66 bani, penalitatea pentru reţinerea plăţilor îndemnizaţiei de concediere şi ajutorului de şomaj în sumă de 842 lei 14 bani şi cheltuielile de judecată în mărime de 3400 lei. În rest acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 15 aprilie 2014, a fost admis apelul declarat de Societatea pe Acţiuni „Barza Albă”, casată hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 24 iulie 2013 în partea ce ţine de anularea ordinelor nr. 611-p din 15 decembrie 2011, nr. 612-p din 19 decembrie 2011, nr. 74 din 20 aprilie 2012, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 44236,55 lei, repararea prejudiciului moral în mărime de 3000 şi încasarea cheltuielilor de judecată în mărime lei şi emisă în această parte o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost respinsă. S-a dispus întoarcerea executării sumei de 2581 lei salariul mediu încasat. De la Cristina Nichitin a fost încasată în beneficiul Societăţii pe Acţiuni „Barza Albă” taxa de stat în mărime de 1137 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 2837 lei.

În rest hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 24 iulie 2013 a fost menţinută. La 14 iulie 2014 Cristina Nichitin a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. Recurenta Cristina Nichitin, în motivarea recursului a menţionat că la examinarea cauzei, instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept material. Mai menţionează că instanţa de apel eronat a concluzionat că ordinele nr. 94-p din 09 martie 2011 şi nr. 96-p din 10 martie 2011 nu poate fi calificată ca o procedură de reducere, deoarece pînă la expirarea termenului de 2 luni de la emitere (preavizare) au fost anulate. Or, din analiza conţinutului ordinelor menţionate, este evident faptul că aceste ordine sînt ordine privind „reducerea de personal” şi „privind preavizarea angajaţilor despre reducerea de personal”.

Intimatul SA „Barza Albă”, prin referinţa depusă a solicitat respingerea recursului declarat de Cristina Nichitin şi menţinerea deciziei instanţei de apel. Mai indică că argumentul recurentei precum că instanţa de apel nejustificat a aplicat art. 88 al. (2) Codul muncii, nu are temei, deoarece această normă se aplică în cazul în care procedura de reducere decurge complet. Or, în cazul dat, procedura de reducere a fost anulată, fapt adus la cunoştinţa recurentei.

De asemenea, invocă faptul că procedura de concediere a recurentei în legătură cu reducerea statelor s-a efectuat în perioada 19 decembrie 2011 – 20 februarie 2012, adică practic a avut loc în anul calendaristic 2012 şi deci nu poate fi vorba despre concedierea în legătură cu reducerea statelor/numărului de personal în anul 2011. 3 Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Cristina Nichitin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurenţilor de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Cristina Nichitin ca inadmisibil. 4 În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul declarat de către Cristina Nichitin se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari 5