3ra-1181/14 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr.3ra-1181/14 prima instanţă: M. Avornic instanţa de apel: N. Cernat, Gavriliţă, A. Pahopol ÎNCHEIERE 10 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Miaria Ghervas Dumitru Mardari examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul Mihail Conțescu în interesele recurentului Victor Buruiană, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Victor Buruiană împotriva Inspectoratul General al Poliției al MAI privind anularea ordinului de aplicare a sancţiunii disciplinare, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 06 mai 2014, prin care hotărîrea instanței de fond a fost casată, fiind adoptată o hotărîre nouă de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă: La data de 14 august 2013, reclamantul Victor Buruiană a depus cerere de chemare în judecată către Inspectoratul General al Poliţiei al MAI, solicitînd anularea punctului 2 al Ordinului nr. 277 ef din 23 iulie 2013 privind sancţionarea disciplinară ca mustrare a angajatului Inspectoratului Naţional de Patrulare maior de poliţie Victor Buruiană.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, prin Ordinul Inspectoratului General al Poliţiei al MAI nr. 277 ef din 23 iulie 2013, a fost sancţionat cu mustrare pentru încălcarea prevederilor art. 25 alin.(5) pct.1, art. 26 alin.(1) lit.b), d), o) al Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, pct. 6 lit.e) al Codului de etică şi deontologie al poliţistului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 481 din 10 mai 2006, pct. 17 ale Regulamentului privind modul de utilizare a sistemului video de supraveghere şi GPS monitoring instalat în automobilele de serviciu ale colaboratorilor poliţiei rutiere la monitorizarea activităţii acestora aprobat prin Ordinul MAI nr. 63 din 07 martie 2003. Motivul aplicării sancţiunii disciplinare a servit faptul că, la 27 iulie 2013 pe la orele 17 30 în timpul deplasării cu automobilul de serviciu cu n/î MAI 9787 din incinta Plutonului de escortă şi misiuni speciale spre ruta de patrulare, nu a întreprins măsuri în vederea urmării acţiunilor incorecte a colegului de serviciu dl. Alexei Ursache, care fiind în calitate de pasager al automobilului intenţionat a acoperit cu un obiect străin camera de monitorizare a interiorului salonului, precum şi pentru nesesizarea superiorului asupra acestor acţiuni.

Consideră că, pretinsa abatere disciplinară nu a avut loc, iar concluzia pîrîtului este eronată. În încercarea de a-şi motiva soluţia, pîrîtul a indicat în ordin concluzii cu caracter general şi abstract, cu referire la norme ce nu au absolut nici o tangenţă cu pretinsa abatere disciplinară, şi doar o singură normă poate fi reţinută pentru a fi examinată sub aspectul circumstanţelor cazului- art. 25 alin.(5) pct.1, al Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului. Consideră că nu a încălcat prevederile pct. 17 din Regulamentul privind modul de utilizare a sistemului video de supraveghere şi GPS monitoring instalat în automobilele de serviciu ale colaboratorilor poliţiei rutiere la monitorizarea activităţii acestora aprobat prin Ordinul MAI nr. 63 din 07 martie 2003, dat fiind faptul că echipamentul instalat în automobil nu a suferit schimbări.

Lipsa în ordinul contestat a descrierii probelor ce ar demonstra cunoştinţa de cauză, în vederea reclamantului înseamnă nu altceva decît lipsa dovezilor de vinovăţie, iar lipsa vinovăţiei denotă netemeinicia ordinului de sancţionare, făcîndu-l ilegal în fond. Reclamantul a solicitat anularea pct. 2 al Ordinului nr. 277 ef din 23 iulie 2013 privind sancţionarea disciplinară ca mustrare a angajatului Inspectoratului Naţional de Patrulare maior de poliţie Victor Buruiană. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 13 ianuarie 2014 a fost admisă acţiunea. S-a anulat pct. 2 al Ordinului nr. 277 ef din 23 iulie 2013 privind sancţionarea disciplinară cu mustrare a angajatului Inspectoratului Naţional de Patrulare maior de poliţie Victor Buruiană (f.d.53-56).

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 mai 2014 a fost admis apelul Inspectoratului General al Poliției al MAI, s-a casat integral hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 13 ianuarie 2014, fiind pronunţată o hotărîre nouă, prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Victor Buruiană împotriva Inspectoratul General al Poliției al MAI privind anularea ordinului de aplicare a sancţiunii disciplinare s-a respins ca neîntemeiată (f.d.77-82). În motivarea soluţiei, instanţa de apel a concluzionat că, potrivit rezultatelor anchetei de serviciu, a fost stabilit că în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu, în timp ce Victor Buruiană conducea autoturismul de serviciu, camera de supraveghere a interiorului salonului a fost acoperită cu o peliculă cleioasă de către colegul său, A. Ursachi.

Reținînd argumentul reclamantului precum că, nu a observat încălcarea comisă de către colegul său, instanța de fond a indicat asupra inaplicabilității normelor sus-menționate la aplicarea sancțiunii, din lipsa vinovăției în comiterea abaterii. Colegiul civil al Curții de Apel a apreciat critic concluzia instanței de fond, or anume în exercitarea atribuțiilor de serviciu, Victor Buruiană, fiindu-i încredințată conducerea autoturismului, cu asigurarea integrității acestuia și a echipamentului instalat, era obligat să se asigure despre buna funcționare a sistemului video de supraveghere. Așadar, fiind stabilit că obiectivul camerei de supraveghere a fost acoperit cu peliculă cleioasă, iar Victor Buruiană contrar obligațiunilor sale, nu a întreprins acțiuni de contracarare a respectivei abateri, precum și nu a comunicat superiorilor, astfel a admis abateri disciplinare, pentru care a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare.

Prin mandatul din 13 august 2013 avocatul Mihail Conțescu a fost împuternicit de Victor Buruiană să-i reprezinte interesele în instanţele de judecată, cu dreptul de a ataca hotărîrea judecătorească, etc. (f. d. 8). La 23 iulie 2014 avocatul Mihail Conțescu în interesele recurentului Victor Buruiană a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 mai 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii prin care să fie menținută fără modificări hotărîrea instanței de fond.

În motivarea cererii de recurs avocatul Mihail Conțescu în interesele recurentului Victor Buruiană a relevat că, instanța de apel nu a aplicat norma materială care trebuia aplicată și a aplicat norma materială care nu trebuia aplicată, a dat apreciere greșită afirmaţiilor recurentului şi a înscrisurilor probatorii anexate la materialele cauzei, aprecierea probelor de către instanța de apel a fost arbitrară și erorile comise au condus la încălcare drepturilor fundamentale ale omului.

A mai indicat că, concluziile expuse în decizie sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, deoarece Ordinul MAI nr. 63 din 07 martie 2003 prin care a fost aprobat Regulamentul privind modul de utilizare a sistemului video de supraveghere şi GPS monitoring instalat în automobilele de serviciu ale colaboratorilor poliţiei rutiere la monitorizarea activităţii acestora urma să fie adus la cunoștință sub semnătură, fapt omis de către angajator, ordinul nu a fost publicat în monitorul oficial pentru a deveni executoriu și obligatoriu, astfel încît angajatorul nu poate invoca nerespectarea lui din partea sa atîta timp cît nu i-a fost adus la cunoștință conform prevederilor art. 10 Codul muncii.

Astfel, consideră, că în lipsa aducerii la cunoștință a Ordinului MAI nr. 63 din 07 martie 2003, sancționarea sa este ilegală. La data de 09 septembrie 2014 Inspectoratul general al Poliției al MAI a depus referință la cererea de recurs, solicitînd declararea inadmisibilității acestuia. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Analizând modul în care recurentul şi-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel atacate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţele aplicînd corect normele de drept material şi de drept procedural.

Subsecvent, în conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Tot odată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Argumentele invocate de avocatul Mihail Conțescu în interesele recurentului Victor Buruiană poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de avocatul Mihail Conțescu în interesele recurentului Victor Buruiană în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de avocatul Mihail Conțescu în interesele recurentului Victor Buruiană se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul: Iuliana Oprea Judecătorii: Maria Ghervas Dumitru Mardari Copia corespunde originalului Dumitru Mardari