2ra-2541/14 — Lipsirea dreptului de spațiu locativ

dosarul nr. 2ra-2541/14 prima instanţă - I. Vornicescu instanţa de apel - L. Popova, M. Moraru, Sv. Caitaz ÎNCHEIERE 10 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Universitatea Agrară de Stat din Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Universităţii Agrare de Stat din Moldova împotriva lui Vladimir Pînzari, Maria Pînzari, Iaţîşin Tatiana, Iaţîşin Vitalie cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Vladimir Pînzari, Maria Pînzari, Iaţîşin Tatiana, Iaţîşin Vitalie, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău şi emisă o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La 09 decembrie 2011 Universitatea Agrară de Stat din Moldova a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladimir Pînzari, Maria Pînzari, Iaţîşin Tatiana, Iaţîşin Vitalie cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ.

În motivarea acţiunii Universitatea Agrară de Stat din Moldova a indicat că gestionează 10 cămine destinate cazării studenţilor şi colaboratorilor săi. Vladimir Pînzari nu este angajat al Universităţii. Mai menţionează că conform art. 111 Cod cu privire la locuinţe, căminele sunt destinate pentru domicilierea muncitorilor, slujbaşilor, elevilor precum şi a altor cetăţeni în perioada muncii sau a învăţăturii. La efectuarea controalelor, pe parcursul anilor 2009-2010 s-a stabilit că în căminul situat pe str. Mirceşti 22/1 A, od. 429,430 municipiul Chişinău, locuieşte Tatiana Iaţîşin împreună cu familia – soţul Vitalie, copiii Laurenţiu şi Laurenţia. 1 Mai indică că pe parcursul anilor 2009-2010 familia Iaţîşin a achitat plata pentru serviciile comunale pentru 4 persoane.

Vladimir Pînzari şi Maria Pînzari nu locuiesc în cămin. Prin scrisoarea din 17 noiembrie 2010, familia Iaţîşin şi familia Pînzari au fost somaţi să elibereze spaţiul locativ de pe str. Mirceşti 22/1 A, od. 429,430 municipiul Chişinău, însă solicitarea a fost ignorată. Universitatea Agrară de Stat din Moldova solicită lipsirea lui Vladimir Pînzari de dreptul la spaţiul locativ de pe str. Mirceşti 22/1 A, od. 429,430 municipiul Chişinău, evacuarea lui Vitalie Iaţîşin şi Tatianei Iaţîşin împreună cu familia din spaţiul locativ situat pe str. Mirceşti 22/1 A, od. 429,430 municipiul Chişinău, fără acordarea altui spaţiu locativ şi încasarea cheltuielilor de judecată. Cauza a fost obiect de examinare în mai multe instanţe judecătoreşti.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 18 martie 2013, acţiunea a fost admisă. Vladimir Pînzari şi Maria Pînzari au fost lipsiţi de dreptul asupra spaţiului locativ din odăile nr. 429 şi 430 din str. Mirceşti 22/1 A municipiul Chişinău. Vladimir Pînzari, Maria Pînzari, Tatiana Iaţîşin şi Vitalie Iaţîşin împreună cu familia au fost evacuaţi din odăile nr. 429 şi 430 din str. Mirceşti 22/1 A municipiul Chişinău. De la Vladimir Pînzari, Maria Pînzari, Tatiana Iaţîşin şi Vitalie Iaţîşin au fost încasate în mod solidar în beneficiul Universităţii Agrare de Stat din Moldova cheltuielile de judecată în mărime de 275,65 lei şi taxa de stat în beneficiul statului în mărime de 100 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2014, a fost admis apelul declarat de Vladimir Pînzari, Maria Pînzari, Iaţîşin Tatiana, Iaţîşin Vitalie, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău şi emisă o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost respinsă. La 20 iunie 2014 Universitatea Agrară de Stat din Moldova a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. Recurentul Universitatea Agrară de Stat din Moldova, în motivarea recursului, a menţionat că la examinarea cauzei, instanţa de apel a încălcat normele de drept material. A mai menţionat că la materialele cauzei au fost prezentate probe ce dovedesc cu certitudine că familia Pînzari nu locuieşte în cămin.

Mai mult ca atît, recunosc că locuiesc în comuna Truşeni. Familia Pînzari nu a pus la curent administraţia universităţii faptul că v-a lipsi de la locul de trai din cămin pentru a fi prelungit termenul de 6 luni de menţinere a încăperii. Intimaţii Vladimir Pînzari, Maria Pînzari, Iaţîşin Tatiana, Iaţîşin Vitalie, prin referinţa depusă au solicitat respingerea recursului declarat de Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Mai indică că potrivit carnetului de muncă al lui Vladimir Pînzari, acesta a activat ca tîmplar şi lemnar în cadrul Universităţii Agrare de Stat în perioada 16 octombrie 1978 – 17 august 1993, 01 august 1995 – 09 iulie 1998, 01 august 2001 – 19 aprilie 2002, cînd s-a eliberat din proprie iniţiativă.

Astfel, a fost angajat în cîmpul muncii în cadrul Universităţii Agrare de Stat pe o perioadă de 18 ani. Invocă de asemenea că conform extrasului din fişa locuinţei nr. 7, se adevereşte faptul că locuiesc 2 în acest odăi şi nu au careva datorii faţă de administraţia căminului. Mai mult ca atît, căsuţa la care face referire recurentul situată în comuna Truşeni, este amplasată pe un teren pomicol, neajustată la careva norme sanitare şi locuibile de trai. Astfel, consideră că recurentul nu a demonstrat faptul că dispun de o altă locuinţă, deci căminul este ocupat în mod legal cu acordul administraţiei Universităţii Agrare de Stat. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Universitatea Agrară de Stat din Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al 3 Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurenţilor de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Universitatea Agrară de Stat din Moldova ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul declarat de către Universitatea Agrară de Stat din Moldova se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari 4