2ra-1613/14 — Evacuarea din spaţiu locativ, încasarea cheltuielilor de judecată

prima instanţă: V. Micu dosar nr.2ra-1613/14 instanţa de apel: D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican DECIZIE 25 iunie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari, Oleg Sternioală, Svetlana Novac examinînd recursul declarat de către Gladun Vladimir şi Gladun Elena, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către Universitatea Agrară de Stat din Moldova împotriva lui Gladun Vladimir şi Gladun Elena cu privire la evacuarea din spaţiu locativ, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Gladun Vladimir şi Gladun Elena, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 30 aprilie 2013, prin care acţiunea a fost admisă integral, c o n s t a t ă: La data de 20 ianuarie 2012, reclamanta Universitatea Agrară de Stat din Moldova s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către Gladun Vladimir şi Gladun Elena împotriva lui Gladun Vladimir şi Gladun Elena cu privire la evacuarea din spaţiu locativ, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii înaintate, reclamanta a indicat că Universitatea Agrară de Stat din Moldova gestionează 10 cămine destinate cazării studenţilor şi colaboratorilor săi. De asemenea, Universitatea Agrară de Stat din Moldova a indicat că la efectuarea unui control s-a stabilit că în odăile 431 şi 432, din str. Mirceşti 22/1 A, mun.

Chişinău, locuieşte Gladun Vladimir şi familia d-lui. Susţine reclamanta că, conform prevederilor art. 111 al Codului locativ, Gladun Vladimir şi familia acestuia nu sînt în drept să locuiască în căminul Universităţii, deoarece Gladun Vladimir nu este angajatul Universităţii Agrare de Stat din Moldova. Suplimentar, Universitatea Agrară de Stat din Moldova a indicat că a transmis în adresa lui Gladun Vladimir o scrisoare prin care l-a somat pe acesta să elibereze spaţiul locativ, însă această scrisoare a fost ignorată de către pîrîţi. 1 A solicitat Universitatea Agrară de Stat din Moldova dispunerea evacuării lui Gladun Vladimir şi Gladun Elena cu familia din spaţiu locativ amplasat în mun. Chişinău, str. Mirceşti, 22/1 A, odăile nr. 431 şi 432, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 30 aprilie 2013, acţiunea a fost admisă în totalitate. S-a dispus evacuarea lui Gladun Vladimir, Gladun Elena şi membrii familiei lor din spaţiul locativ nr. 431, 432, din str. Mirceşti 22/1, mun. Chişinău, fără acordarea altui spaţiu de locuit. S-a încasat în mod solidar de la Gladun Elena şi Gladun Vladimir în beneficiul Universităţii Agrare de Stat din Moldova cheltuielile de judecată în sumă de 100 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2013 a fost respins apelul declarat de Gladun Vladimir şi Gladun Elena, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 30 aprilie 2013. În dezacord cu decizia sus-enunţată, recurenţii Gladun Vladimir şi Gladun Elena, la data de 13 februarie 2014, în termen legal au declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de fond, în alt complet de judecată. În motivarea amplă a recursului, recurenţii au indicat în esenţă în favoarea ilegalităţii şi netemeiniciei deciziei instanţei de apel, a hotărîrii instanţei de fond, care sînt pasibile de a fi casate. În acest sens, au menţionat că, instanţele de judecată ierarhic inferioare au aplicat eronat normele de drept procedural şi material, manifestată prin aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată.

În acest context, recurenţii au menţionat că instanţele de judecată ierarhic inferioare, în mod eronat au apreciat circumstanţele de fapt ale pricinii, în rezultat soluţionînd greşit cauza. În continuare, consideră că instanţele de judecată nu au dat aprecierea corespunzătoare faptului că Gladun Maria - decedata şi mama intimatului Gladun Vladimir a fost angajată în cadrul Universităţii Agrare de Stat din Moldova timp de 19 ani, în perioada 12 noiembrie 1991 – 07 iunie 2010, fiindu-i acordat acesteia din urmă şi membrilor familiei în calitate de locuinţă de serviciu – spaţiul locativ, situat în mun. Chişinău, str. Mirceşti, 22/1A, odaia 431 şi 432, fapt confirmat prin înscrisurile din carnetul de muncă şi extrasul din fişa locuinţei nr. 12, anexate la materialele dosarului.

Recurenţii au menţionat că instanţele de judecată nu au aplicat în mod corespunzător prevederile art. 110 pct. 10 şi art. 113 din Codul cu privire la locuinţe, care reglementează situaţia persoanelor, care nu pot fi evacuate din locuinţele de serviciu, fără a li se acorda o altă încăpere de locuit. De asemenea, recurenţii au mai indicat că, instanţa de fond nu a oferit acestora din urmă posibilitatea de a-şi apăra drepturile direct şi nemijlocit, prin prezentarea probelor. Or, atît reprezentantul recurenţilor cît şi însăşi recurenta Gladun Elena s-au aflat în concediu de boală. 2 În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Actele cauzei denotă că prin prezenta acţiune, intimata Universitatea Agrară de Stat din Moldova a solicitat evacuarea lui Gladun Vladimir şi Gladun Elena cu familia din spaţiul locativ, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea admiterii integrale a acţiunii. În motivarea concluziilor formulate s-a reţinut că intimaţii Gladun Vladimir şi Gladun Elena au ocupat încăperile abuziv, fără careva temei. Or, aceştia din urmă nu au prezentat ordinul de repartiţie asupra odăilor nr. 431 şi 432 din căminul studenţesc cu nr. 22/1A din str. Mirceşti, mun. Chişinău. Prin urmare, instanţa de fond a conchis în favoarea dispunerii evacuării recurenţilor Gladun Vladimir şi Gladun Elena cu membrii familiei din încăperile ocupate, fără acordarea altui spaţiu locativ. Aceeaşi soluţie a fost reţinută şi de către instanţa de apel.

Suplimentar, instanţa de apel a respins argumentele recurenţilor, prin indicarea faptului că aceştia nu au prezentat probe concludente şi pertinente privind legăturile de rudenie dintre recurenţi şi Gladun Maria, precum şi privind adresarea de către Gladun Maria a cererii privind privatizarea spaţiului locativ. De asemenea, instanţa de apel a respins ca neîntemeiat şi argumentele recurenţilor privind privarea acestora de drepturile de a prezenta probe, deoarece aceştia din urmă au dispus de suficient timp pentru a prezenta probe în susţinerea poziţiei sale. Recursul declarat de către Gladun Vladimir şi Gladun Elena este întemeiat, din considerentele ce succed. În conformitate cu art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată.

Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţa de judecată. Analiza pe care judecata o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluţii trebuie să fie clară şi simplă, precisă, conchisă şi fermă, să aibă putere de convingere şi să corespundă prevederilor normelor de drept procedural. De asemenea, concluziile instanţei expuse în hotărîre trebuie să coincidă cu probele administrate şi admise de către instanţă, să fie clare, complete, expuse într- o consecutivitate logică. Concluziile instanţei din partea de motivare a hotărîrii, trebuie să coincidă cu concluziile instanţei din partea dispozitivă a hotărîrii.

Or, în caz contrar hotărîrea este lovită de nulitate. 3 Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, contrar prevederilor enunţate, decizia instanţei de apel în pricina dată se întemeiază pe aprecierea declarativă a circumstanţelor pricinii, fără a fi stabilite circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, decizia neavînd putere de convingere. Decizia instanţei de apel nu corespunde prevederilor art. art. 239-241 CPC, fiind emisă contrar prevederilor art. art. 373 alin. alin. (1), (2) şi (4) şi art. 390 CPC. În conformitate cu art. 240 alin. (3) CPC, instanţa judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant.

Dispoziţia art. 241 alin. (4) CPC prevede că, în partea descriptivă se indică pretenţiile reclamantului, obiecţiile pîrîtului şi explicaţiile celorlalţi participanţi la proces. Totodată alin. (5) al articolului nominalizat prevede că, în motivare se indică: circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. Însă, în cazul din speţă, decizia instanţei de apel nu întruneşte aceste prevederi legale. Astfel, instanţa judecătorească inferioară, în partea de motivare a actului de dispoziţie nu a stabilit cu certitudine statutul bunului imobil situat pe str. Mirceşti, 22/1A, mun.

Chişinău. Or, dispoziţia art. 7 din Codul cu privire la locuinţe statuează expres că casele de locuit şi încăperile de locuit sînt destinate pentru domicilierea permanentă a cetăţenilor, precum şi pentru folosirea în modul stabilit în calitate de locuinţe de serviciu şi de cămine. Iar, actul de inventariere a bunurilor imobile, amplasate în mun. Chişinău, proprietate a statului, aflate în administrarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, gestionate de Universitatea Agrară de Stat din Moldova, nu reprezintă un act care ar confirma atribuirea bunului imobil din str. Mirceşti, 22/1A, mun. Chişinău a statutului de cămin. Respectiv, instanţa de apel nu şi-a motivat în mod clar concluzia cu privire la aplicarea la cazul dedus judecăţii a prevederilor normelor legale privind folosirea căminelor.

Astfel, este important de stabilit care lege urmează a fi aplicată prezentului raport juridic material-litigios: normele legale cu privire la folosirea locuinţelor de serviciu sau normele legale ce ţin de folosirea căminelor, stabilite de Hotărîrea Sovietul Miniştrilor al RSS Moldoveneşti cu privire la aprobarea Regulamentului căminelor nr. 214 din 21 iunie 1984. În continuare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar a menţiona că instanţa de apel nu a verificat legalitatea ocupării de către recurenţii Gladun Vladimir şi Gladun Elena a odăilor nr. 431 şi 432, în condiţiile în care Gladun Maria, fiind angajată în cadrul Universităţii Agrare de Stat din Moldova, a primit acordul de a se instala cu traiul pe perioada serviciului în căminul nr. 22/1 blocul A, odaia nr. 24AB, (f.d.52, 111- 113). Prin urmare, instanţa de apel nu a verificat în modul corespunzător 4 argumentele recurenţilor Gladun Vladimir şi Gladun Elena cu privire la legăturile de rudenie ale acestora cu defuncta Gladun Maria.

Or, recurenţii şi-au întemeiat poziţia în baza prevederilor art.art. 113, 110 pct. 10) din Codul cu privire la locuinţe, care stabilesc că alţi lucrători ai întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, care s-au instalat în cămin în legătură cu lucrul lor, pot fi evacuaţi fără a li se acorda o altă încăpere de locuit în cazul cînd pleacă de la lucru din proprie iniţiativă fără motive întemeiate, cînd sînt concediaţi pentru încălcarea disciplinei de muncă ori pentru săvîrşirea unei infracţiuni. Persoanele, care au încetat să lucreze din alte motive precum şi persoanele, enumerate în articolul 110 din prezentul Cod, pot fi evacuate numai cu condiţia ca să li se acorde o altă încăpere de locuit.

Fără a li se acorda o altă încăpere de locuit nu pot fi evacuaţi din locuinţele de serviciu: membrii familiei lucrătorului decedat, căruia i s-a acordat locuinţa de serviciu. Tot, în acest context, instanţa de apel nu şi-a expus concluzia în privinţa existenţei sau inexistenţei acordului chiriaşului principal Gladun Maria privind instalarea cu traiul a recurentei Gladun Elena în încăperile de locuit litigioase. Or, conform prevederilor art. 55 Codul cu privire la locuinţe, membri ai familiei chiriaşului sînt soţul chiriaşului, copiii (inclusiv cei înfiaţi) atît ai chiriaşului, cît şi ai oricăruia din membrii familiei lui, părinţii (părinţii adoptivi), care locuiesc împreună cu chiriaşul. Alte persoane pot fi considerate membri ai familiei chiriaşului, dacă locuiesc permanent împreună cu chiriaşul şi duc împreună cu dînsul o gospodărie comună.

Persoanele întreţinute, inapte pentru muncă sînt membri ai familiei chiriaşului, dacă locuiesc permanent împreună cu chiriaşul. Iar, în baza art. 57 Codul cu privire la locuinţe, chiriaşul e în drept să instaleze, în modul stabilit, şi încăperea de locuit, ocupată de dînsul, pe soţul său, pe copii, pe părinţi, alte persoane, primind pentru aceasta consimţămîntul în scris al tuturor membrilor majori ai familiei sale. Pentru instalarea copiilor minori, la părinţi nu este nevoie de consimţămîntul membrilor familiei. De asemenea, instanţa de apel nu a stabilit faptul dacă recurenţii au viză de reşedinţă în odăile nr. 431, 432 din str. Mirceşti, 22/1A, mun. Chişinău, precum şi faptul dacă aceştia din urmă nu deţin în posesie, folosinţă şi/sau dispoziţie alte spaţii locative în mun.

Chişinău. De asemenea, instanţa nu a constatat cu certitudine dacă evacuarea recurenţilor nu constituie o ingerinţă a statului în drepturile garantate de art. 8 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În sensul expus, constatările instanţei de apel sînt neîntemeiate, necomplete, iar circumstanţele expuse au o importanţă esenţială pentru soluţionarea justă a litigiului, care n-au fost verificate pe deplin, concluziile instanţei de apel din decizia contestată nu corespund prevederilor enunţate de codul de procedură civilă. În consecinţă celor expuse şi în sensul art. 6 paragraf (1) al Convenţiei, Colegiul menţionează că instanţa de apel urma să indice cu suficientă claritate motivele pe care îşi întemeiază decizia, să nu-şi motiveze doar sumar actul de 5 dispoziţie, ci să examineze efectiv problemele esenţiale care-i sînt supuse aprecierii.

Cu ocazia rejudecării, instanţa de apel trebuie să determine toate circumstanţele sus-enunţate, care sînt importante pentru soluţionarea justă a pricinii. În acest context, va fi analizată concludenţa probelor prezentate de către părţi. Luînd în consideraţie faptul că, de către instanţa de recurs nu poate fi corectată eroarea judiciară menţionată mai sus, Colegiul consideră că este necesar de a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel pentru a verifica în baza materialelor din dosar şi a celor prezentate suplimentar corectitudinea constatării circumstanţelor de fapt ale pricinii, a aplicării şi interpretării normelor de drept material şi procedural.

Avînd în vedere faptul că decizia instanţei de apel a fost emisă în contradicţie cu prevederile normelor de drept material şi procedural, iar argumentele invocate de recurenţi sînt întemeiate Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Gladun Vladimir şi Gladun Elena, de a casa integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2013, restituind pricina spre rejudecare în instanţa de apel. În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Gladun Vladimir şi Gladun Elena.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2013, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către Universitatea Agrară de Stat din Moldova împotriva lui Gladun Vladimir şi Gladun Elena cu privire la evacuarea din spaţiu locativ, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată, cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Oleg Sternioală Svetlana Novac 6