2rh-313/14 — Anularea parţială a dispoziţiei privind transmiterea în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lîngă casă şi a titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, restabilirea hotarelor, înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului, repararea prejudiciului material şi moral

dosarul nr. 2rh-313/14 prima instanţă: E. Pşeniţa instanţa de apel: A. Albu, E. Răţoi şi R. Burdeniuc instanţa de recurs: S. Novac, O. Sternioală şi T. Vieru ÎNCHEIERE 10 septembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Ion Corolevschi, Maria Ghervas şi Tatiana Vieru examinând cererea de revizuire depusă de către Victor Nistor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Nistor împotriva Marinei Gronic (Pîslari), Primăriei şi Consiliului or.

Edineţ, Întreprinderii de Stat „Cadastru” cu privire la anularea parţială a dispoziţiei privind transmiterea în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lîngă casă şi a titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, restabilirea hotarelor, înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului, repararea prejudiciului material şi moral, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 23 aprilie 2014, prin care recursul declarat de Victor Nistor a fost considerat inadmisibil, c o n s t a t ă: La 11 iulie 2006, Victor Nistor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Marinei Gronic (Pîslari), intervenient accesoriu Primăria or. Edineţ cu privire la anularea parţială a titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, restabilirea hotarelor şi repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că prin decizia Consiliului or. Edineţ nr.14 din 30 ianuarie 2001 şi în baza titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren din 06 martie 2001, Primăria or. Edineţ i-a permis construcţia unui magazin pe terenul ce se află în vecinătate cu casa de locuit a pîrîtei, Marina Gronic (Pîslari). Ulterior, Marina Gronic (Pîslari) a pretins la terenul repartizat şi a înaintat o cerere de chemare în judecată, acţiunea fiind respinsă printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă. În anul 2005 pîrîta a demolat zidul ce-i despărţea, a pătruns pe terenul reclamantului, a adus materiale de construcţie şi a ridicat un alt zid, pricinuindu-i pagube materiale şi morale.

1 A mai indicat, Victor Nistor, că din anul 2002, Marina Gronic (Pîslari) deţine titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren asupra terenului, care i-a fost atribuit primului în anul 2001. Consideră, reclamantul, că lotul de pămînt deţinut de Marina Gronic (Pîslari) în baza titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren se suprapune cu lotul de pămînt deţinut de Victor Nistor, deoarece pîrîta şi Primăria or. Edineţ au modificat dimensiunile de lungime a terenului casei nr. 108 de pe str. Alexandru cel Bun, de la lungimea reală de 30,7 m la lungimea nouă de 36,51 m, fiind în prezenţa unei extinderi a terenului de 5,81 m. În consecinţă şi suprafaţa terenului pîrîtei este cu 0,0052 ha mărită din contul suprapunerii cu terenul reclamantului.

Victor Nistor menţionează că timp de un an de zile nu are posibilitatea de a- şi folosi terenul aferent, pricinuindu-i pagubă materială de 20 lei pe zi, iar în total pentru 300 zile – 6000 lei. În acelaşi timp, reclamantului i-a fost cauzat şi o pagubă morală estimată la 1000 lei. Solicită, Victor Nistor, anularea parţială a titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren din 25 martie 2002, eliberat pe numele Marinei Gronic (Pîslari); restabilirea hotarului dintre părţi la poziţia iniţială; repararea prejudiciului material în sumă de 6000 lei şi a prejudiciului moral în sumă de 1000 lei. Reclamantul a solicitat şi compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 1000 lei.

Pe parcursul examinării pricinii, Victor Nistor şi-a concretizat pretenţiile, solicitînd anularea titlului de autentificare a dreptului asupra pămîntului cu numărul cadastral 4101216009 eliberat Marinei Gronic (Pîslari), cu radierea acestuia din Registrul cadastral; anularea dispoziţiei Primăriei nr.70 din 11 martie 2002 cu anexele 1,2,3 în partea transmiterii în proprietate privată a lotului de pămînt de pe lîngă casă Marinei Gronic (Pîslari); repararea prejudiciului material în sumă de 15000 lei şi a prejudiciului moral în sumă de 1000 lei şi încasare cheltuielilor de judecată (f.d.

152, Vol. I). Ulterior, reclamantul Nistor Victor şi-a modificat pretenţiile, solicitînd ca în titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat pe numele Marinei Gronic (Pîslari) cifra 0,0319 ha să fie corectată cu cifra 0,0266 ha; obligarea Marinei Gronic (Pîslari) să restabilească hotarul dintre imobilele din str. Alexandru cel Bun 108 şi construcţia din str. M. Eminescu 3, or. Edineţ cu aducerea hotarului la poziţia iniţială de 2 m de la clădirea sa; înlăturarea obstacolelor în folosirea uşii de intrare pe terenul aferent clădirii din str. M. Eminescu 3, or. Edineţ; repararea prejudiciului material în sumă de 6 000 lei şi a prejudiciului moral în sumă de 1 000 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.233, Vol. I). La 20 august 2009, Victor Nistor a depus cerere de chemare în judecată suplimentară împotriva Marinei Gronic (Pîslari), Primăriei or.

Edineţ, Consiliului or. Edineţ şi Întreprinderii de Stat „Cadastru”, prin care a solicitat anularea dispoziţiei Primăriei oraşului Edineţ nr.70 din 11 martie 2002 cu privire la transmiterea Marinei Gronic (Pîslari) în proprietate privată a lotului de pămînt cu o suprafaţa totală de 0,0319 ha; anularea titlului de autentificare a dreptului 2 deţinătorului de teren nr. cadastral 4101216009 eliberat pe numele Marinei Gronic (Pîslari); obligarea Marinei Gronic (Pîslari) să restabilească hotarul dintre imobilele din str. Alexandru cel Bun 108 şi construcţia din str. M. Eminescu 3, or. Edineţ cu aducerea hotarului la poziţia iniţială, care a fost la o distanţă de 2 metri de la clădirea din str. M. Eminescu 3, or.

Edineţ şi să nu creeze obstacole în folosirea uşii de intrare pe terenul aferent clădirii; repararea în mod solidar de către pîrîţi a prejudiciului material cauzat în sumă de 6000 lei şi a prejudiciului moral în sumă de 1000 lei; încasarea cheltuielilor de efectuare a expertizei de către OCT Bălţi în sumă de 777 lei, a cheltuielilor de transport în sumă de 720 lei, a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 1000 lei şi a taxei de stat în sumă de 660 lei (f.d. 353-358, Vol. I). Necesită a fi menţionat că litigiul respectiv a fost examinat de mai multe instanţe judecătoreşti, iar de-a lungul soluţionării acestuia fiind restituit de cîteva ori la rejudecare. Prin hotărârea Judecătoriei Edineţ din 15 decembrie 2009, acţiunea depusă de Victor Nistor a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 30 martie 2012, Victor Nistor prin cererea de concretizare a cerinţelor la cererea de apel declarată împotriva hotărîrii din 15 decembrie 2009, a solicitat anularea parţială a dispoziţiei Primăriei or. Edineţ nr. 70 din 11 martie 2002 şi a titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren cu nr. cadastral 4101216009 eliberat pe numele Marinei Gronic (Pîslari) în partea a 0,0053 ha, cu obligarea Întreprinderii de Stat „Cadastru” de a introduce modificările corespunzătoare; obligarea Marinei Gronic (Pîslari) să restabilească hotarul dintre imobilele din str. Alexandru cel Bun 108 şi construcţia din str. M. Eminescu 3, or. Edineţ cu aducerea hotarului la poziţia iniţială, care a fost la o distanţă de 2 metri de la clădirea din str. M. Eminescu 3, or.

Edineţ şi să nu creeze obstacole în folosirea uşii de intrare pe terenul aferent clădirii; încasarea în mod solidar în beneficiul lui Victor Nistor din contul pîrîţilor a cheltuielilor de judecată sub forma taxei de stat în mărime de 2531 lei (660 lei + 1847 lei), costul expertizei OCT în sumă de 777 lei, cheltuielile de transport în sumă de 720 lei, asistenţă juridică în sumă de 1000 lei, prejudiciul material în mărime de 89160 lei şi prejudiciul moral în mărime de 1000 lei (f.d. 108-110, Vol. II). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 11 noiembrie 2013, a fost respinsă cererea de apel declarată de Victor Nistor cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Edineţ din 15 decembrie 2009. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 23 aprilie 2014, recursul declarat de Victor Nistor a fost considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 166 alin. (6) CPC, cererea de chemare în judecată sau cererea de exercitare a unei căi de atac este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire incorectă. La 25 iulie 2014, Victor Nistor a depus cerere împotriva încheierii instanţei de recurs din 23 aprilie 2014. Reieșind din conținutul cererii depuse de către Victor Nistor, instanța constată că primul a înaintat o cerere de revizuire. 3 Partea a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii contestate şi examinarea recursului de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. Revizuentul, Victor Nistor, în motivarea cererii de revizuire, nu a făcut trimitere şi nu a indicat niciun temei prevăzut de art. 449 CPC, menţionînd aceleaşi circumstanţe care au fost obiectul examinării în instanţele de judecată.

În conformitate cu art. 452 alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. Articolul 452 alin.(3) Codul de procedură civilă care prevede comunicarea participanţilor la proces a locului, datei şi orei şedinţei de judecată nu a fost modificat. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr.780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

Coroborînd prevederile art. 452 alin.(1) Codul de procedură civilă cu art.444 acelaşi Cod, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor potrivit regulilor de examinare a recursului. Studiind materialele dosarului, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 al.

(1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că temeiurile de declarare a revizuirii sunt prevăzute expres la art. 449 CPC, astfel cererea de revizuire urmează a fi admisă numai atunci, când este invocat unul din motivele prevăzute de norma menţionată. La caz, revizuentul, Victor Nistor a anexat la cererea de revizuire drept temei pentru revizuire copia încheierii instanţei de recurs din 23 aprilie 2014 şi copia cererii de recurs din 07 februarie 2014. Instanţa de revizuire menţionează că înscrisurile anexate nu constituie circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior sau înscrisuri probatoare care au fost reţinute de un participant la proces.

4 Revizuirea hotărârii poate fi admisă numai dacă, după emiterea hotărârii, au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute petiţionarului anterior. Astfel de circumstanţe în cererea de revizuire nu au fost prezentate.

Or, reieşind din prevederile art. 449 CPC, drept temei de revizuire a dispoziţiei judecătoreşti poate constitui doar situaţia în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională şi la judecarea cauzei a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, iar instanţa de judecată sau Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea privind sesizarea Curţii Constituţionale sau din hotărîrea Curţii Constituţionale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituţie sau de tratatele internaţionale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională. În consecinţă instanţa reţine că, revizuirea este o cale de retractare a hotărârii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărârilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului.

Prin urmare, nu orice circumstanţe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar acelea care întrunesc exigenţele legii. Prin urmare, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că cererea de revizuire înaintată de Victor Nistor nu întruneşte condiţiile cerute de lege pentru a fi admisă. Totodată, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449 – 453 CPC serveşte scopului înlăturării lacunelor în drept şi omisiunilor justiţiei, care urmează a fi aplicată într-o manieră compatibilă cu art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice.

În temeiul prevederilor citate, în cazul descoperirii unui fapt care, prin natura sa, ar fi putut exercita o influenţă decisivă asupra soluţiei date de instanţă şi care, la pronunţarea hotărârii, nu era cunoscut şi nu putea, în mod rezonabil, să fie cunoscut de parte, aceasta din urmă poate să sesizeze instanţa cu o cerere de revizuire a acelei hotărâri. Însă urmează a sublinia faptul că actele şi probele prezentate trebuie să conţină informaţii care nu ar fi putut fi obţinute mai devreme de către revizuent, însă acestea existau la momentul examinării litigiului. 5 Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe de judecată independentă şi imparţială, garantat de art. 6 paragraful 1 al Convenţiei, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenţiei, care enunţă preeminenţa principiului supremaţiei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive. În această ordine de idei, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine, că admiterea cererii de revizuire depuse de Victor Nistor ar însemna încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil, garantate de prevederile art. 6 paragraful 1 al Convenţiei.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 06 decembrie 2005 în cazul Popov 2 împotriva Moldovei. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, temeiurile invocate în cererea de revizuire nu sunt prevăzute de art. 449 CPC, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Victor Nistor împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 23 aprilie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Nistor împotriva Marinei Gronic (Pîslari), Primăriei şi Consiliului or. Edineţ, Întreprinderii de Stat „Cadastru” cu privire la anularea parţială a dispoziţiei privind transmiterea în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lîngă casă şi a titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, restabilirea hotarelor, înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului, repararea prejudiciului material şi moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Sveatoslav Moldovan Ion Corolevschi Maria Ghervas Tatiana Vieru 6