2r-758/14 — Încasarea sumelor salariale

prima instanţă: D.Fujenco dosarul nr. 2r-758/14 instanţa de apel: G.Vavrin, I.Dănăilă, T.Dimitriadi DECIZIE 10 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinînd recursul declarat de către Inspectoratul de Poliţie Cahul, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vasile Hîncu împotriva Ministerului Afacerilor Interne şi Inspectoratului de Poliţie Cahul cu privire la încasarea salariului neachitat, a prejudiciului moral şi a dobînzii de întîrziere, împotriva încheierii Curţii de Apel Cahul din 24 iunie 2014, prin care a fost restituită cererea de apel a Inspectoratului de Poliţie Cahul ca depusă în afara termenului legal c o n s t a t ă La 05 aprilie 2013 Vasile Hîncu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne şi Inspectoratului de Poliţie Cahul cu privire la încasarea salariului neachitat, a prejudiciului moral, a dobînzii de întîrziere şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii a invocat că, a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, CPR Cahul din 01 octombrie 1993 pînă la 09 aprilie 2012, în bază de contract, fapt confirmat prin inscripţiile din carnetul de muncă. Menţionează că, în perioada de activitate la CPR Cahul, de nenumărate ori a fost atras la prestarea muncii suplimentare pentru norma prevăzută de lege, 40 de ore pe săptămînă, stabilite de art.20 al Legii cu privire la poliţie, precum şi la muncă în zile de sărbătoare şi de odihnă, fapt confirmat prin extrasele din graficul grupelor operative al CPR Cahul pentru perioada respectivă. Mai susţine reclamantul că, deşi art.24 din Legea cu privire la poliţie stipulează că colaboratorii poliţiei pentru munca prestată în zilele de odihnă şi în zilele de sărbătoare li se plăteşte o recompensă bănească, însă dânsul nu a beneficiat de niciodată de plata unei asemenea recompense, fapt confirmat prin descifrările la salariu, anexate la dosar.

Consideră reclamantul că, o asemenea eschivare de la plata recompensei pentru orele suplimentare de lucru, este drept o încălcare gravă a Codului muncii, care în art. 9 alin.(l) lit.d) stipulează că, salariatul are dreptul la achitarea la timp şi integral a salariului corespunzător cu calificarea, complexitatea, cantitatea şi calitatea lucrului efectuat. 1 Mai indică reclamantul că, la data de 28 mai 2012 a expediat o cerere privind recalcularea şi achitarea salariului pentru munca suplimentară, către Ministerul Afacerilor Interne a RM. La 12 august 2012 a primit răspunsul ministerului cu indicaţia de a se adresa cu problema respectivă la factorii de decizie din cadrul subdiviziunii în care a activat pentru a solicita plata orelor suplimentare lucrate.

La data de 11 octombrie 2012 a adresat o petiţie cu privire la achitarea salariului pentru timpul suplimentar lucrat, Comisarului CPR Cahul. Însă răspunsul parvenit de la CPR Cahul a fost ilicit şi neîntemeiat, deoarece comisariatul şi-a declinat competenţa în favoarea MAI, neglijând faptul că anume CPR Cahul este reprezentantul angajatorului la nivelul subdiviziunii MAI Cahul. Astfel, a ajuns la o situaţie de conflict de competenţă artificială creată de organele statului. Susţine reclamantul că, pe lângă drepturi salariale personalul unităţilor bugetare beneficiază de ajutor material. Din descifrările contabile ale salariului devine evident faptul că salariul care i-a fost achitat nu cuprinde recompensa pentru orele de lucru suplimentar lucrate, precum şi plata pentru lucrul în zilele de odihnă şi de sărbătoare.

Prin acesta consideră reclamantul că, angajatorul a încălcat obligaţia sa de plată integrală a salariului, precum şi dreptul salariatului la un timp de odihnă sufficient pentru restabilirea forţei de muncă. Faptul că a fost lipsit de plata integrală a salariului a influenţat negativ situaţia financiară a familie sale, având la întreţinere copii minori, care necesită cheltuieli considerabile pentru întreţinere şi educaţie. Totodată, mai indică reclamantul că, conform art. 330 alin. (2) Codul muncii prevede că, în caz de reţinere din vina angajatorului a salariului cuvenit salariatului, acestui i se plăteste suplimentar, pentru fiecare zi de întârziere 0,1% din suma neplătită în termen.

În asemenea circumstanţe, consideră reclamantul că, este în drept de a solicita instanţei de judecată încasarea de la pârât a penalităţii legate pentru perioada restantă de neplată a salariului suplimentar pentru munca prestată peste normă, precum şi munca în zilele de odihnă şi de sărbătoare. Mai susţine reclamantul, că a fost nevoit să lucreze în zilele de sărbătoare şi de odihnă a fost lipsit de posibilitatea de a petrece timp suficient cu familia sa, de a restabili forţele de odihnă epuizate pe parcursul săptămînii, mai ales ţinând cont de faptul că munca prestată de dânsul este una condiţii de risc sporit pentru viaţă şi sănătate sau chiar nocive.

Astfel, ţinând cont de caracterul şi gravitatea suferinţelor fizice şi psihice, gradul de vinovăţie a pîrîtului, funcţia deţinută de adjunct al inspectorului operativ de servicii al Secţiei de gardă şi stagiul de muncă de circa 18 ani, solicit instanţei încasarea sumei de 10 000 lei în calitate de prejudiciul moral din contul pârâtului. Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 31 decembrie 2013 s-a admis parţial acţiunea.S-a încasat de la Inspectoratul de Poliţie Cahul salariul restant în sumă de 116 485, 48 lei, suplimentul de întârziere în sumă de 100 805, 05 lei, paguba morală în sumă de 1500 lei, cheltuieli de judecată în mărime de 2800 lei, taxa de stat în beneficiul statului în sumă de 6 618,71 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 13 ianuarie 2014 s-a corectat eroarea în dispozitivul hotărârii Judecătoriei Cahul din 31 decembrie 2013 în pricina la acţiunea formulată de Hîncu Vasile împotriva Ministerului Afacerilor Interne RM 2 şi Inspectoratul de Poliţie Cahul privind încasarea sumelor salariale, şi anume suma indicată în dispozitivul hotărârii în partea executării imediat a încasării salariu mediu cu cifrele 6 618 este greşit, fiind corectă suma indicată cu cifrele 3 311 lei. Prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 24 iunie 2014, a fost restituit apelul declarat de Inspectoratul de Poliţie Cahul, ca fiind depus în afara termenului legal şi apelantul nu solicită repunerea în termen.

La 08 iulie 2014 Inspectoratul de Poliţie Cahul a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Cahul din 24 iunie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii recurate şi restituirea pricinii spre rejudecare. În motivarea recursului a indicat că încheierea instanţei de apel este neîntemeiată. A mai invocat că dispozitivul hotărîrii Judecătoriei Cahul din 31 decembrie 2013 a parvenit în adresa Inspectoratului de Poliţie Cahul la 20 martie 2014 sub nr.3903, fapt confirmat prin ştampila de înregistrate a Inspectoratului de Poliţie Cahul. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Instanţa de recurs consideră, că Curtea de Apel Cahul corect a restituit apelul declarat de Inspectoratul de Poliţie Cahul, deoarece cu certitudine s-a stabilit că, apelul a fost declarat peste termenul stabilit de art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, iar temei pentru repunerea în termen nu s-a constatat. În conformitate cu art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.

Instanţa de recurs reţine faptul că materialele dosarului atestă că recurentul – copîrîtul Inspectoratul de Poliţie Cahul, a fost legal citat pentru şedinţa de judecată din 14 iunie 2013, 25 septembrie 2013, fapt confirmat contra semnătură (f.d.18- 19), însă în şedinţa de judecată nu s-a prezentat. Mai mult ca atît, instanţa de recurs menţionează că, fiind înştiinţat despre şedinţa de judecată, recurentul Inspectoratul de Poliţie Cahul urma să se folosească de drepturile sale, să se intereseze de soarta dosarului civil, motiv pentru care instanţa de apel just a restituit cererea de apel ca fiind depuse peste termen.

Ca urmare a celor menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că urmează a fi respins argumentul recurentului precum că, recurentul Inspectoratul de Poliţie Cahul nu a fost înştiinţat despre examinarea cauzei în primă instanţă, pentru data de 31 decembrie 2013, pe motiv că este combătut cu materialele cauzei. În această ordine de idei este de menţionat faptul că recurentul cunoştea despre existenţa prezentului litigiu şi examinarea lui, prin urmare, acesta trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează şi jurisprudenţa CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanţă (Van Harn versus Germany, nr. 3 7557/03 din 11 septembrie 2007), şi de a conteste în termenul legal hotărîrea primei instanţei, fapt însă ignorat de aceasta, ce a generat omiterea termenului prescris la depunerea apelului.

Argumentul recurentului,precum că dispozitivul hotărîrii Judecătoriei Cahul din 31 decembrie 2013 a parvenit în adresa Inspectoratului de Poliţie Cahul la 20 martie 2014 sub nr.3903, fapt confirmat prin ştampila de înregistrate a Inspectoratului de Poliţie Cahul, este unul declarativ şi nu poate fi reţinut. Or, termenul declarării apelului se calculează nu de la momentul comunicării dispozitivului hotărîrii, nu de la data depunerii cererii de întocmire a hotărârii integrale şi nici nu de la data comunicării hotărârii motivate, dar de la data pronunţării dispozitivului hotărârii. Instanţa de recurs consideră că, instanţa de apel corect a invocat acest motiv ca unul neîntemeiat şi care nu a lipsit recurentul de posibilitatea de a depune apelul în termenul legal de 30 de zile de la pronunţarea dispozitivului hotărârii.

Pe lîngă aceasta, Colegiul constată că recurentul nu a fost privat în parte să- şi exercite dreptul la contestarea hotărârii primei instanţe prin depunerea unei cereri de apel prealabile, or potrivit prevederilor art. 365 alin. (11) Cod procedură civilă, elementele cererii de apel prevăzute la alin.(1) lit. d), e) şi h) pot fi incluse într-o cerere de apel suplimentară depusă după data întocmirii hotărîrii integrale.

Astfel, instanţa de apel corect a aplicat dispoziţiile art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă în vederea restituirii apelului declarat, considerându-l declarat în afara termenului legal, or o eventuală repunere neîntemeiată în termen pentru depunerea cererii de apel ar duce la încălcarea procesului echitabil în sensul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, precum a constatat CEDO încălcarea dreptului la proces echitabil şi a securităţii raporturilor juridice de către instanţele judecătoreşti naţionale în cauza Ghirea v. Republica Moldova, nr. 15778/05, 26.06.2012. Dreptul la o instanţă, garantat de art. 6 § 1 din Convenţie presupune respectarea principiului preeminenţei dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie. Urmare celor menţionate, nu sunt temeiuri pentru a casa încheierea Curţii de Apel Cahul. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, încheierea instanţei de apel este întemeiată şi legală, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea Curţii de Apel Cahul din 24 iunie 2014. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de Inspectoratul de Poliţie Cahul.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Cahul din 24 iunie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Hîncu împotriva 4 Ministerului Afacerilor Interne şi Inspectoratului de Poliţie Cahul cu privire la încasarea salariului neachitat, a prejudiciului moral şi a dobînzii de întîrziere. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 5