3ra-1161/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanță E. Selivestru dosarul nr. 3ra-1161/14 instanța de apel N. Cernat A. Pahopol A. Gavriliță ÎNCHEIERE 10 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea cu capital străin „Farmina” societate cu răspundere limitată, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii cu capital străin „Farmina” societate cu răspundere limitată împotriva Biroului vamal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și restituirea sumei plătite excesiv, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 20 mai 2014, prin care a fost respins apelul Întreprinderii cu capital străin „Farmina” societate cu răspundere limitată și menținută hotărârea Judecătoriei Botanica, municipiul Chișinău din 11 februarie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 28 mai 2013, ÎCS „Farmina” SRL a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Biroului vamal Chișinău, cu privire la contestarea actului administrativ și restituirea sumei plătite excesiv.

În motivarea acţiunii ÎCS „Farmina” SRL a indicat că la 27 martie 2013 în urma vămuirii medicamentelor importate de ÎCS „Farmina” SRL, Biroul vamal Chișinău a întocmit actul de inspecție prin care a fost modificat codul tarifar pentru medicamentul „sirop de crușin”, care este importat în baza Autorizației de import nr. 1902/12-AM din 21 septembrie 2012. Susține că medicamentul menționat a fost clasificat inițial la poziția tarifară 3004 40 100, conform Nomenclatorului mărfurilor al RM aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 1525 din 29 decembrie 2007, însă în urma întocmirii actului de inspecție, codul tarifar al medicamentului „sirop de crușin” a fost modificat de la codul 3004 (medicamente (cu excepția produselor de la pozițiile 3002, 3005 sau 3006) constituite din produse amestecate sau neamestecate, preparate pentru utilizări profilactice sau terapeutice, condiționate pentru vânzarea cu amănuntul sau prezentate sub formă de doze (inclusiv cele care se administrează cutanat)) la codul 2202 (Ape, inclusiv apele minerale și apele carbogazoase, care conțin zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizanți și alte băuturi nealcoolice, cu excepția sucurilor de fructe sau de legume de la poziția 2009). 2 Menționează că actul de inspecție nu este motivat și, având în vedere faptul că actul de inspecție este un act unilateral de voință purtător de efecte juridice,

deoarece prin emiterea lui sânt stabilite anumite obligații în sarcina declarantului, au fost obligați de a perfecta pentru medicamentul „sirop de crușin” declarația vamală nr. 3019 I 3499 din 27 martie 2013 cu suma totală de 632 dolari SUA. Astfel, susține că în urma schimbării codului mărfii, conform actului de inspecție, din contul ÎCS „Farmina” SRL au fost încasate excesiv drepturi de import în sumă de 1051,21 lei. Consideră că actul de inspecție din 27 martie 2013 întocmit de Biroul vamal Chișinău, în baza cărui a fost modificat codul mărfii este neîntemeiat și ilegal. Solicită ÎCS „Farmina” SRL anularea actului de inspecție din 27 martie 2013 întocmit de Biroul vamal Chișinău și restituirea sumei drepturilor de import plătite excesiv în mărime de 1051,21 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 11 februarie 2014 acțiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 20 mai 2014 a fost respins apelul ÎCS „Farmina” SRL și menținută hotărârea primei instanțe. La 08 iulie 2014, în termenul prevăzut de lege, ÎCS „Farmina” SRL a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului a invocat că nu este de acord cu hotărârile instanțelor de judecată, pe care le consideră neîntemeiate și ilegale și care urmează a fi casate deoarece au fost adoptate cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material, și anume, nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, a fost aplicată legea care nu trebuia să fie aplicată și a fost interpretată în mod eronat legea.

Susține că eronat prima instanță și instanța de apel au dedus că „siropul de crușin” nu este destinat tratării unei maladii și că urmează a fi clasificat la poziția tarifară 22029010, deoarece, în prim plan, „siropul de crușin” are proprietăți laxative și potrivit Notei explicative a poziției 3004 din Nomenclatorul mărfurilor RM, urmează a fi clasificat la poziția 3004, și nu la poziția 21.06 sau capitolul 22, iar în plan secund, „siropul de crușin” este destinat tratării maladiilor precum: constipație cronică și atonie intestinală, fapt care este un argument în plus de a fi clasificat la poziția tarifară 3004 (Medicamente) și nu 22029010 (Ape).

Cât privește argumentul instanței de fond precum că, capitolul 30 din Nomenclatorul mărfurilor al RM aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1525 din 29 decembrie 2007, ar prevedea că „descrierea unui produs ca medicament în legislația comunitară (alta decât cea care se referă la clasificarea în Nomenclatura Combinată), în legislația națională a statelor membre sau orice farmacopee nu are valoare determinată pentru clasificare în acest capitol”, menționează că asemenea aspect nu este stipulat în capitolul 30 din Nomenclatorul mărfurilor al RM aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1525 din 29 decembrie 2007. Iar trimiterea la notele explicative ale sistemului armonizat de descriere și codificare a mărfurilor elaborate de Organizația mondială a vămilor, este irelevantă, deoarece aceste note 3 explicative nu se referă la acele preparate medicamentoase care se folosesc doar în scopuri medicale.

Indică că atât instanța de fond cât și instanța de apel, au aplicat eronat prevederile hotărârii Guvernului nr. 1525 din 29 decembrie 2007 prin care a fost aprobat Nomenclatorul mărfurilor al RM, nu au aplicat prevederile Legii nr. 1409 din 17 decembrie 1997 cu privire la medicamente, ale Legii nr. 1456-XII din 25 mai 1993 cu privire la activitatea farmaceutică, aplicând cu totul alte reglementări irelevante, iar reglementările relevante fiind ignorate, au interpretat eronat atât Legea nr. 1409 din 17 decembrie 1997 cu privire la medicamente (și anume că eliberarea autorizației de import ar avea ca scop doar punerea și folosirea acestora în practica medicală aspecte ce nu rezultă din legea respectivă) cât și prevederile Nomenclatorului mărfurilor al RM aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1525 din 29 decembrie 2007. Prin referinţa depusă de Biroul vamal Chişinău la 20 august 2014 s-a solicitat respingerea recursului şi menţinerea deciziei instanţei de apel.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către ÎCS „Farmina” SRL nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

4 În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul ÎCS „Farmina” SRL ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul Întreprinderii cu capital străin „Farmina” societate cu răspundere limitată se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi