3ra-933/14 — Anularea facturii

dosarul nr.3ra-933/14 prima instanţă: L. Holevitcaia instanţa de apel: N. Budăi, A. Minciuna, I. Muruianu ÎNCHEIERE 04 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă, Dumitru Mardari examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Creţu Gheorghe, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Creţu Gheorghe împotriva societăţii cu răspundere limitată „Chişinău-gaz” cu privire la anularea facturii şi acţiunea reconvenţională înaintată de societatea cu răspundere limitată „Chişinău-gaz” împotriva lui Creţu Gheorghe cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de societatea cu răspundere limitată „Chişinău-gaz” şi casată hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău din 30 decembrie 2013, prin care acţiunea înaintată de către Creţu Gheorghe a fost admisă, iar cererea reconvenţională înaintată de societatea cu răspundere limitată „Chişinău-gaz” a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 06 iulie 2011, Creţu Gheorghe s-a adresat cu cerere în instanţa de contencios administrativ împotriva societăţii cu răspundere limitată „Chişinău-gaz” cu privire la anularea facturii.

În motivarea acţiunii, indică reclamantul că este proprietar al apartamentului nr.3 din str. Cojocarilor, 10, mun.Chişinău şi este beneficiar al serviciilor de livrare a gazelor naturale prestate de pîrît. Menţionează reclamantul că serviciile prestate le achita permanent în baza conturilor de plată, iar la 14 aprilie 2011, a primit de la pîrît o factură de plată în sumă de 40502,5 lei, fiind inclusă datoria în sumă de 4588,69 lei, plata pentru perioada: ianuarie - aprilie 2011, pe care a achitat-o în mai 2011, la fel a achitat plata pentru luna mai 2011 în mărime de 45,57 lei.

Astfel reclamantul, nefiind de acord cu suma datoriei indicată în factură, s-a adresat pîrîtului cu o cerere, comunicîndu-i dezacordul său şi a solicitat prezentarea descifrării datoriilor pentru fiecare lună, din care ar rezulta cum s-a acumulat datoria, însă la cererea prealabilă nu a primit răspuns, deşi pîrîtul a primit-o pe data de 05 mai 2011. Consideră reclamantul că dreptul lui de consumator a fost încălcat de pîrît, în legătură cu ce s-a adresat instanţei de contencios administrativ şi pretinde apărarea dreptului său încălcat. Cere Creţu Gheorghe, anularea facturii de plată din 08.04.2011 în sumă de 40502,51 lei. La 03 noiembrie 2011, societatea cu răspundere limitată „Chişinău-gaz” a depus cerere reconvenţională împotriva lui Creţu Gheorghe cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii reconvenţionale a indicat reclamantul că la 27.07.2011, pîrîtul Creţu Gheorghe, în ordine contenciosului administrativ, a depus în instanţa de judecată o cerere privind anularea calculului datoriei pentru gazele consumate, incluse de către furnizor SRL „Chişinău-gaz” în factura de plată din 08.04.2011, însă, această cerere, SRL „Chişinău-gaz” o consideră evident ilegală, or nu este o cerere în anulare a unui act administrativ, prin care este vătămat un drept, dar este o acţiune în materie de despăgubire şi în aşa caz, Creţu Gheorghe, conform art. 118 CPC şi art.24 din Legea contenciosului administrativ, urma să prezinte probe incontestabile că lunar şi integral achita gazele consumate, probe ce nu au fost prezentate.

Menţionează reclamantul că suma calculată şi indicată de către furnizor în factura contestată este o sumă reală şi se confirmă prin extrasul din contul personal nr.3114053 din programul computerizat „Is-gaz” al SRL „Chişinău-gaz”, iar din extrasul din contul personal a lui Creţu Gheorghe, rezultă că el se află în relaţii contractuale cu furnizorul SRL „Chişinău-gaz” de la 01.12.1997 şi că datoria lui pentru gazele consumate este mai mare decît cea inclusă în factura din 08.04.2011. În contextul celor indicate, reclamantul relevă, că potrivit programul computerizat al furnizorului pînă în luna septembrie 2000, pîrîtul achita gazele consumate conform normelor, însă, începînd cu data menţionată, achitarea facturilor expediate le efectua selectiv, adică, erau achitate doar sumele mici, iar cele considerabile erau omise.

Astfel: în anul 2000, nu este achitată o factură în sumă de 726,19 lei; în anul 2001, din 4 facturi este achitată numai o factură în sumă de 561 lei, pe cînd 3 facturi în sumă de 4727,21 lei, nu sunt achitate; în anul 2002, din 5 facturi sunt achitate 2 facturi în sumă de 1017,1 lei, nefiind achitate 3 facturi în sumă de 2217,11 lei; în anul 2003, din 7 facturi sunt achitate 2 facturi în sumă de 369,07 lei, nefiind achitate 5 facturi în sumă de 3096,71 lei. Mai indică reclamantul SRL „Chişinău-gaz” că, numai pe parcursul acestor 4 ani, nu au fost achitate gazele consumate în sumă totală de 10801,85 lei, însă, din neglijenţa angajaţilor SRL „Chişinău-gaz”, nefiind inclusă în factura din 08.04.2011.

La fel, menţionează că practica selectivă de achitare a gazelor consumate din partea lui Creţu Gheorghe a continuat şi în anii următori (2004 – 2011), care constituie suma de 39303,28 lei şi se marchează în special: în anul 2004, pîrîtul din 11 facturi expediate a achitat 5 facturi în sumă de 113,4 lei, prin intermediul BC „Moldova-Agroindabank”, nefiind achitate 6 facturi în sumă de 3690,71 lei; în anul 2005, din 11 facturi sunt achitate doar 5 facturi în sumă de 881,58 lei, nefiind achitate 6 facturi în sumă de 4824,89 lei; în anul 2006, din 12 facturi s-au achitat numai 5 facturi în sumă de 171,5 lei, nefiind achitate 7 facturi în sumă de 6633,71 lei; în anul 2007, din 12 facturi, Creţu Gheorghe a achitat 5 facturi în sumă de 268,49 lei, nefiind achitate 7 facturi în sumă de 3384,81 lei; în anul 2008, din 12 facturi au fost achitate 4 facturi în sumă de 174,58 lei, nefiind achitate 8 facturi în sumă de 4382,08 lei; în anul 2009, din 12 facturi a achitat 5 facturi în sumă de 233,99 lei, nefiind achitate 7 facturi în sumă de 5803,12 lei; în anul 2010, din 12 facturi, Creţu Gheorghe a achitat numai 2 facturi în sumă de 113,5 lei, nefiind achitate 10 facturi în sumă de 6858,78 lei.

Relevă reclamantul că nu sunt achitate şi facturile pe lunile ianuarie şi februarie 2011 în sumă de 4507,07 lei, iar suma totală a datoriei constituie 50105,13 lei, care urmează să fie încasată de la pîrît.

Învederează SRL „Chişinău-gaz”, că în conformitate cu extrasul din contul personal al pîrîtului, achitarea sumei datorate ar fi avut loc prin agentul de recepţie cu nr.10, care conform listei conturilor agenţilor cu drept de recepţionare a plăţilor în numerar de la consumatori, eliberată de SRL „Infosapr”, agentul cu nr.10 este contabilitatea furnizorului, care nu este dotată cu aparat de casă, nu a recepţionat şi nu recepţionează în prezent plăţile în numerar, decît numai prin transfer bancar, iar pentru a demonstra lipsa datoriei la gazele consumate, pîrîtul urmează să prezinte documentele oficiale de transfer la contul bancar al SRL „Chişinău-gaz”, ori, să comunice instanţei de judecată prin care bancă a avut loc achitarea gazelor consumate pentru a solicita de la banca respectivă documentele necesare.

De asemenea, notează că informaţia din contul personal al pîrîtului de achitare a gazelor consumate prin intermediul agentului de recepţie nr.10 putea avea loc datorită faptului aflării pîrîtului în relaţie de cîrdăşie directă ori prin intermediul unui colaborator al contabilităţii SRL „Chişinău-gaz”, responsabil de acest sector de activitate şi în scopul micşorării sumelor de calcul a gazelor consumate, pîrîtul înmîna sume reduse acestui colaborator al contabilităţii, pe care acela le însuşea personal, introducînd informaţie falsă de achitare completă în programul „IS-gaz” a furnizorului. Precizează reclamantul SRL „Chişinău-gaz”, că pe acest caz, este intentat dosar penal în care se efectuează anchetă preliminară.

La 05 iulie 2013, SRL „Chişinău-gaz” a depus cerere de concretizare a sumei acţiunii. Cere SRL „Chişinău-gaz”, încasarea din contul lui Creţu Gheorghe a datoriei în sumă de 47200,32 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău din 30 decembrie 2013, acţiunea lui Creţu Gheorghe fost admisă. S-a anulat factura de plată din 08.04.2011, în sumă de 40502,51 lei, emisă de SRL „Chişinău-gaz” în privinţa consumatorului Creţu Gheorghe; s-a încasat de la SRL „Chişinău-gaz” în folosul lui Creţu Gheorghe 2000 lei cu titlu de prejudiciu moral, iar acţiunea reconvenţională a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău din 30 decembrie 2013, la 14 ianuarie 2014, SRL „Chişinău-gaz” a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitând admiterea apelului,casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii înaintate de către Creţu Gheorghe şi de admitere a cererii reconvenţionale înaintată de SRL „Chişinău-gaz”. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2014, apelul declarat de SRL „Chişinău-gaz” a fost admis. S-a casat hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău din 30 decembrie 2013 şi s-a adoptat o nouă hotărâre prin care: S-a respins, din lipsă de temei, cererea de chemare în instanţa de contencios administrativ înaintată de Creţu Gheorghe către SRL „Chişinău-gaz” privind anularea facturii de plată din 08.04.2011 în sumă de 40502,51 lei.

S-a admis acţiunea reconvenţională declarată de SRL „Chisinău-gaz” către Creţu Gheorghe privind încasarea datoriei restante şi s-a încasat din contul lui Creţu Gheorghe în beneficiul SRL „Chişinău-gaz” suma de 47200 lei, 32 bani pentru consumul de gaz neachitat, taxa de stat în sumă de 1503 lei şi taxa de stat pentru cererea de apel în mărime de 1127 lei, iar în total suma de 49830 (patruzeci şi nouă de mii opt sute treizeci) lei, 32 bani. La 06 iunie 2014, Creţu Gheorghe a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîri primei instanţe. În motivarea recursului, recurentul a invocat că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată.

În special invocă recurentul că instanţa ierarhic inferioară a încălcat şi aplicat eronat normele de drept material şi anume: nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată şi a fost interpretată în mod eronat legea; a fost aplicată în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. Indică recurentul că la examinarea cauzei şi emiterea deciziei, instanţa de apel, s-a limitat doar la enumerarea în textul acesteia a argumentelor indicate de către intimat, concluzionînd că anume ele sunt întemeiate şi plauzibile cauzei, cît despre menţiunile recurentului, instanţa le-a calificat drept neîntemeiate. Astfel, menţionează recurentul că nu este de acord cu argumentele instanţei de apel potrivit cărora recurentul nu a probat achitarea costului gazelor naturale consumate; recurentul (soţia sa, avocatul) ar fi recunoscut în cadrul şedinţelor de judecată precum că plăţile lunare au fost efectuate fraudulos.

Mai contestă recurentul confirmarea de către instanţă a datoriei acestuia faţă de intimat, precum şi procedura de stabilire a încălcărilor. De asemenea, consideră că, la înaintarea acţiunii reconvenţionale, de către intimai a fost încălcat termenul de prescripţie. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. Potrivit art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute în art. 433 CPC.

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţa de apel aplicînd corect normele de drept material. Colegiul consideră că argumentele invocate în cererea de recurs sunt irelevante, motiv pentru care acestea nu pot fi reţinute de către instanţa de recurs întru admiterea cererii şi casarea hotărîri instanţei de apel.

Mai mult, Colegiul învederează că dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, face ca acesta să fie respins de către instanţa de recurs din considerentul că motivele indicate în dezacord nu se încadrează în prevederile normei precitate şi nu constituie temei de casare a deciziei, recursul exercitat avînd caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt. În aceeaşi ordine de idei, Colegiul precizează că potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel.

Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, la caz, menţionează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel, s-a pronunţat în mod corespunzător.

Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Creţu Gheorghe ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 432, art.433 lit. a) CPC, art.440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de Creţu Gheorghe se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Dumitru Mardari