3ra-913/14 — Anularea deciziei, recalcularea îndemnizaţiei lunare şi încasarea prejudiciului moral

Judecătoria sect. Centru Dosarul nr. 3ra-913/14 Mun. Chişinău Judecător: D. Chistol Curtea de Apel Chişinău Judecători: Nelea Budăi, Ion Muruianu, N. Cernat Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 03 septembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii: Valentina Clevadî, Maria Ghervas soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, sect. Centru, mun. Chişinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Plamadeală Mihail către Casa Naţională de Asigurări Sociale, sect.

Centru, mun. Chişinău privind anularea Deciziei din 25.07.2013, recalcularea îndemnizaţiei lunare viagere şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 aprilie 2014, CONSTATĂ : La 06.09.2012 reclamantul Plamadeala Mihail s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Centru, mun. Chişinău privind anularea Deciziei din 25.07.2013, recalcularea indemnizaţiei lunare viagere şi încasarea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat, că începînd cu anul 1970, a activat în calitate de judecător în diferite instanţe judecătoreşti din Republica Moldova, iar din 1986 judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

Prin Hotărîrea Parlamentului nr. 115-XVII din 04.05.2007 a fost acceptată demisia de onoare în baza art.26 al Statutului Judecătorului în temeiul Legii nr.544- XIII din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului, după demisie a fost stabilită indemnizaţia lunară viageră. Invocă faptul, că din momentul adoptării Legii nr.544-XIII din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului, pensiile şi indemnizaţiile lunare viagere se recalculau de către plătitor de sinestătător, fără cererea solicitantului. Pe parcursul mai multor ani, diverselor categorii de pensionari, pensiile, indemnizaţiile se indexau, iar judecătorilor nu, deoarece ei au un statut special. La 07.03.2013 a fost aprobată Legea nr.37 pentru modificarea şi completarea Legii nr.355-XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul 1 bugetar.

Potrivit art. II, salariile lunare stabilite pentru persoanele care deţin funcţii de demnitate publică, indicate în alte compartimente din anexele nr.2 şi nr.3 la Legea nr.355-XVI din 23.12.005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, precum şi salariile de funcţie pentru personalul din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, stabilite în anexa nr.12 la aceeaşi lege, se majorează cu 35%. Conform art. III al aceleiaşi legi, recalcularea salariilor pentru persoanele, care deţin funcţii de demnitate publică şi pentru personalul din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică se va efectua începînd cu 01.01.2013. Consideră reclamantul, că Casa Teritorială de Asigurări Sociale, sect.

Centru, mun. Chişinău urma să efectueze recalculările corespunzătoare, însă atribuţiile sale nu şi le-a onorat. La 25.07.2013, prin Decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Centru, mun. Chişinău, cererea a fost respinsă din motiv, că la moment nu există norme legale, care să reglementeze condiţiile de stabilire a pensiei judecătorilor. Decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Centru, mun. Chişinău o consideră ilegală, deoarece indemnizaţia lunară viageră a fost stabilită în anul 2007, iar prin cererea reclamantului, s-a solicitat recalcularea indemnizaţiei lunare viagere în baza Legii nr.37 din 07.03.2013, art.26 alin.5 din Statutul Judecătorului.

Conform art. 32 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20.07.1995 (în redacţia legii pînă la modificările introduse prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 56 din 09.06.2011, în vigoare din 01.07.2011), judecătorul, care a atins vîrsta de 50 de ani şi are o vechime în muncă de cel puţin 20 de ani calendaristici, dintre care cel puţin 12 ani şi 6 luni în funcţie de judecător are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporţie de 55 procente faţă de salariul lui mediu, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani - de 3 procente, dar în total nu mai mult de 80 procente faţă de salariul lui mediu, ţinîndu-se cont de indexarea salariului.

Indică faptul, că după înaintarea cererii de recalculare, a fost reţinută plata indemnizaţiei stabilite anterior. Ca armare a fost pus în situaţii dificile, precum neachitarea la timp a serviciilor comunale, întreţinerea familiei, imposibilitatea efectuării cheltuielilor curente necesare pentru a duce un mod normal de viaţă. Menţionează, că de asemenea refuzul neîntemeiat în admiterea cererii pe motive nejustificate şi ilegale, l-au impus să-şi încalce onoarea şi demnitatea personal iar în scopul apărării drepturilor sale legale şi participarea în calitate de parte în instanţa de judecată îi provoacă un disconfort psihologic enorm, astfel, prin acţiunile pîrîtului i-a fost cauzat un prejudiciu moral.

Solicită reclamantul, anularea ca fiiind ilegal procesul-verbal de refuz a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Centru, mun. Chişinău din 25.07.2013 prin care s-a decis a i se refuza reclamantului Plamadeala Mihail în recalcularea indemnizaţiei lunare viagere, obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Centru, mun. Chişinău să-i recalculeze reclamantului Plamadeala Mihăil 2 indemnizaţia lunară viageră în mărime de 95%, reieşind din salariul mediu lunar plătit la moment judecătorului Curţii Supreme de Justiţie operată prin Legea nr.37 din 07.03.2013, începînd cu 01.01.2013, încasarea de la Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Centru, mun. Chişinău în beneficiul reclamantului Plamadeala Mihail prejudiciul moral în mărime de 7 salarii minime pe economie (conform informaţiei de la Biroul Naţional de Statistică în luna iulie 2013 salariul mediu lunar pe economie constituie 4044,5 lei), ce constituie suma de 28 311,50 lei RM.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 21.10.2013, acţiunea înaintată de Plamadeala Mihail a fost admisă, s-a anulat ca ilegal procesul-verbal de refuz a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Centru, mun. Chişinău din 25.07.2013 prin care s-a decis a i se refuza reclamantului Plamadeala Mihail în recalcularea indemnizaţiei lunare viagere, s-a obligat Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Centru, mun. Chişinău să-i recalculeze reclamantului Plamadeala Mihăil indemnizaţia lunară viageră în mărime de 95%, reieşind din salariul mediu lunar plătit la moment judecătorului Curţii Supreme de Justiţie operată prin Legea nr.37 din 07.03.2013, începînd cu 01.01.2013, s-a încasat de la Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect.

Centru, mun. Chişinău în beneficiul reclamantului Plamadeala Mihail prejudiciul moral în mărime de 7 salarii minime pe economie (conform informaţiei de la Biroul Naţional de Statistică în luna iulie 2013 salariul mediu lunar pe economie constituie 4044,5 lei), ce constituie suma de 28 311,50 lei RM. Pentru a hotărî astfel, instaţa de fond s-a bazat pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor prezente şi apreciate din punct de vedere al pertinenţei, admisibilităţii, veridicităţii iar în ansamblu a constatat cu certitudine că, motivul invocat de reclamant este fondat, bazat pe suport legal. Nefiind de acord cu hotărârea instanţei de fond, Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect.

Centru, mun. Chişinău la data de 07.11.2013, a depus cerere de apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 21.10.2013 cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă acţiunea înaintată de Plamadeala Mihail, ca fiind neîntemeiată. În motivarea apelului a indicat, că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 aprilie 2014 s-a respins apelul declarat de Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect.

Centru, mun. Chişinău şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei sect. Centru, mun. Chişinău din 21.10.2013. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. 3 Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect.

Centru, mun. Chişinăua a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 aprilie ca fiind ilegală şi neîntemeiată. La 11.07.2014 Plamadeala Mihail a depus referinţă prin care a solicitat declararea recursului înaintat de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Centru, mun. Chişinău ca fiind inadmisibil cu menţinerea deciziei Curţii de Apel Chişinăuu din 17 aprilie 2014 şi hotărîrii Judecătoriei sect. Centru, mun. Chişinău din 21 octombrie 2013 ca fiind legale şi întemeiate. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. 4 Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Centru, mun. Chişinău asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect.

Centru, mun. Chişinău ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Centru, mun. Chişinău, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 aprilie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Plamadeală Mihail către Casa Naţională de Asigurări Sociale, sect. Centru, mun. Chişinău privind anularea Deciziei din 25.07.2013, recalcularea îndemnizaţiei lunare viagere şi încasarea prejudiciului moral. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele completului, Judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Valentina Clevadî Maria Ghervas 5