3ra-925/2014 — Contestarea actului administrativ

prima instanță: N.Mazur dosarul nr.3ra-925/14 instanța de apel: S.Caitaz, A.Doga, A.Nogai ÎNCHEIERE 23 iulie 2014 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie Instanța compusă din: Președintele ședinței Svetlana Novac Judecătorii: Ala Cobăneanu Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza civilă la acțiunea înaintată de către Şterbeţ Valeria împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Centru mun. Chişinău, privind anularea parțială a actului administrativ şi recalcularea îndemnizației lunare viagere, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 mai 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 24 februarie 2014, prin care acțiunea a fost admisă integral, a c o n s t a t a t: La 30.01.2014, reclamantul Şterbeţ Valeria a înaintat acțiune împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Centru mun. Chişinău (CTAS Centru) privind recalcularea îndemnizației lunare viagere. În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că în conformitate cu Decizia CTAS Centru nr.91/20113/21938 din 10.06.2013 a fost transferată în alt tip de pensie: de la pensie la indemnizație lunară viageră în proporție de 95%, având în vedere vechimea ei în calitate de judecător de peste 39 ani, cu stabilirea cuantumului inițial în sumă de 10093,75 lei reieșind din salariul judecătorului Curţii Constituționale în funcţie.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 18.07.2013 (dos.nr.3 CA- 1868/13) a fost admisă acţiunea înaintată de Şterbeţ Valeria, a fost anulată parţial Decizia CTAS Centru nr.91/20113/21938 din 10.06.2013, prin care a fost transferată la alt tip de pensie în partea în care se ține cont de salariul primit în calitate de judecător la Curtea Constituțională. S-a obligat CTAS Centru să recalculeze judecătorului demisionat Şterbeţ Valeria îndemnizația lunară viageră în mărime de 95% reieșind din salariul mediu lunar achitat Președintelui Curţii Supreme de Justiţie în funcţie, ținându-se cont de indexarea salariului, începând cu 14 mai 2013. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05.09.2013 (dos.

nr.3a-683/13) a fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), ca neîntemeiat și menținută hotărârea primei instanțe din 18.07.2013. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 26.12.2013 (dos.nr.3ra-1725/13) a fost considerat inadmisibil recursul declarat de CTAS Centru. Prin urmare, în baza hotărârilor judecătorești, CTAS Centru a emis decizia nr.91/2014/66 din 10.01.2014 prin care a stabilit reclamantului cuantumul recalculat al pensiei de la 14.05.2013 în sumă de 11761 lei. În cererea de chemare în judecată în cauza dată reclamantul a invocat că în conformitate cu Legea privind salarizarea judecătorilor, nr.328 din 23.12.2013, (Monitorul Oficial nr.14-16/32 din 21.01.2014), începând de la 01.01.2014, salariile judecătorilor au fost majorate prin indexarea lor raportată la salariul mediu pe economie.

Potrivit art.4 alin.(l) din Legea nr.328/2013, salariul de funcţie al judecătorului se stabilește în funcţie de nivelul instanţei judecătorești la care acesta își desfășoară activitatea şi de vechimea în muncă în funcţia de judecător. Alin.(4) al aceluiași articol prevede că salariul de funcţie al judecătorului din cadrul Curţii Supreme de Justiţie se stabilește în cuantum de 4,8 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă în funcţia de judecător de până la 16 ani şi 5,0 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă în funcţia de judecător de peste 16 ani. Totodată, potrivit art.5 din Legea menționată pentru exercitarea funcţiei de președinte al Curţii Supreme de Justiţie se plătește spor lunar în cuantum de 20% calculat în raport procentual față de salariul de funcţie.

Conform Hotărârii Guvernului nr.1000 din 13.12.2013 (Monitorul Oficial nr.297-303/1109 din 20.12.2013) cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2014, constituie 4225 lei. Astfel, reclamantul consideră că începând cu 01.01.2014 îndemnizația lunară viageră urma să-i fie recalculată din cuantumul salariului Președintelui Curţii Supreme de Justiţie calculat conform prevederilor articolelor 4 şi 5 din Legea nr.328/2013, în conformitate cu dispoziţiile art.26 alin.(5) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544 din 20.07.1995. Reclamantul s-a adresat concomitent cu cerere prealabilă la CTAS Centru. Prin scrisoarea nr.972 din 06.02.2014 i s-a comunicat că nu este temei legitim pentru recalcularea îndemnizației lunare viagere ca judecător, deoarece art.26 în redacția Legii nr.153 din 12.07.2012 prevede doar normele de stabilire a îndemnizației lunare viagere.

Astfel, reclamantul nu a fost de acord cu afirmațiile pârâtului, considerându-le neargumentate, invocând prevederile art.26 din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544 din 20.07.1995. A mai invocat, că îndemnizația lunară viageră poate fi solicitată de judecător şi plătită acestuia la demisionare (întreruperea totală a activității de judecător), pe când pensia se plătește judecătorului în funcţie integral cu salariul. De aceea prevederea „ținându-se cont de indexarea salariului” poate fi aplicată doar aposteriori stabilirii îndemnizației lunare viagere în cazul în care salariul judecătorului aflat în funcţia respectivă va fi indexat/majorat.

A menționat, că plata îndemnizației lunare viagere, raportată la salariul mediu lunar plătit în funcţia respectivă de judecător, ținându-se cont de indexarea salariului, prezumă nu altceva decât majorarea acesteia pe parcursul plătirii ei în dependență de majorarea salariului judecătorului aflat în funcţia respectivă, similară cu aceea din care judecătorul a demisionat din sistemul judecătoresc. A invocat de asemenea, că practica judiciară statuată pe parcursul anului 2013, demonstrează că prevederilor art.26 din Legea cu privire la statutul judecătorului în redacția Legii nr.153 din 12.07.2012, le sunt aplicabile recalcularea/majorarea îndemnizației lunare viagere în dependență de majorarea salariilor judecătorilor în funcţie.

Or, refuzul organelor 2 teritoriale de asigurări sociale de a recalcula indemnizațiile lunare viagere judecătorilor demisionați, reieșind din majorarea salariilor judecătorilor în funcţie cu 35% în legătură cu modificările operate la Legea nr.355 din 23.12.05 prin Legea nr.37 din 07.03.2013, prin hotărâri judecătorești definitive şi irevocabile, au fost anulate cu obligarea organelor CTAS a efectuării recalculării indemnizațiilor lunare viagere judecătorilor demisionați reieșind din salariile medii ale judecătorilor respectivi în exercițiu. Totodată, a menţionat, că reieșind din statutul unic al judecătorilor, plata şi recalcularea pensiei şi îndemnizației lunare viagere sunt ghidate de aceleași principii.

Aceasta derivă din Avizul consultativ al Plenului CSJ din 10.06.2013, precum şi din Hotărârile explicative ale Curţii Constituționale nr.33 din 10.10.2013 şi nr.34 din 11.10.2013 potrivit cărora pensiile şi îndemnizațiile lunare viagere plătite judecătorilor urmează a fi recalculate, fiind aplicate prevederile art.32 din Legea cu privire la statutul judecătorului în redacția precedentă, ținându-se cont de mărimea salariului judecătorului în exercițiu, documente care au stat la baza formării practicii judiciare în domeniul dat. Astfel, reclamantul a solicitat obligarea CTAS Centru să recalculeze şi să plătească, începând cu 01.01.2014, judecătorului demisionat Şterbeţ Valeria, îndemnizația lunară viageră în mărime de 95%, reieșind din salariul mediu lunar plătit Președintelui Curţii Supreme de Justiţie în funcţie, ținându-se cont de indexarea salariului, în conformitate cu prevederile Legii privind salarizarea judecătorilor nr.328 din 23.12.2013.

Recalcularea îndemnizației lunare viagere urmează a fi efectuată judecătorului demisionat Şterbeţ Valeria în conformitate cu prevederile Legii privind salarizarea judecătorilor nr.328 din 23.12.2013 respectiv: de la 01.04.2015 şi de la 01.04.2016, ținând cont de salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2015 şi 2016. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 24.02.2014 acţiunea a fost admisă integral. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22.05.2014, a fost respins apelul declarat de CNASși menținută hotărârea primei instanțe. La 06.06.2014, CNAS a declarat recurs în termen legal, prin care a solicitat admiterea recursului și casarea deciziei instanței de apel din 22.05.2014.

În motivarea recursului a invocat art.432 CPC, precum că la examinarea pricinii instanța de apel a încălcat sau a aplicat eronat normele de drept material și procedural. Recurentul a menționat că instanţa de apel a apreciat arbitrar probele prezentate de reclamant/intimat şi acest fapt a dus la emiterea unei hotărâri judecătorești nemotivate şi ilegale care urmează a fi casată. A mai relevat că la adoptarea deciziei, instanţa, în limitele pretenţiilor invocate, urma să aprecieze probele, să determine circumstanțele care au importantă pentru soluționarea pricinii, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării pricinii şi admisibilitatea acțiunii.

Totodată a precizat, cu privire la recalcularea îndemnizației lunare viagere în mărime de 95% conform Legii cu privire la salarizarea judecătorilor, nr.328 din 23.12.2014, că nu este stabilită procedura legală de recalculare a îndemnizațiilor date şi nu sunt alocate sursele financiare pentru astfel de scopuri. Mai mult, conform Legii menționate, art.26 alin.(5) prevede că dacă judecătorul demisionat are o vechime în funcţia de judecător de cel puțin 20 de ani, acesta beneficiază de o îndemnizație lunară viageră de 80%; de la 25 la 30 de ani - 85%; de la 30 la 35 de ani - 90%; de la 3 35 la 40 de ani - 95%; de la 40 de ani şi mai mult - 100% față de salariul mediu plătit în funcţia respectivă de judecător, ținându-se cont de indexarea salariului.

Astfel, recurentul consideră că potrivit articolului respectiv, îndemnizația lunară viageră urmează a fi recalculată reieșind din indexarea salariului şi nu din majorarea lui. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu dispozițiile art.432 alin.(1) CPC, părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural. Conform prevederilor art.433 lit.a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Colegiul constată că temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, cauza fiind judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, astfel, recursul fiind vădit neîntemeiat. Argumentele invocate de recurent, Casa Națională de Asigurări Sociale, precum că decizia instanței de apel este neîntemeiată, poartă un caracter declarativ și nu pot fi reținute. Dezacordul cu decizia instanței de apel, prin relatarea situației în viziunea recurentului, este inadmisibil din considerentele că nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a acestei decizii, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificând-se numai legalitatea lor dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest sens, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta Comisie a arătat că „...art.6 parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebait şi alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Călăuzindu-se de art.440 CPC, Colegiul a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433 CPC, şi anume la lit.a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Din considerentele menționate şi având în vedere faptul că instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material și procedural, Colegiul ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin.(1) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 mai 2014, în cauza civilă 4 la acțiunea înaintată de către Şterbeţ Valeria împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.

Centru mun. Chişinău, privind anularea parțială a actului administrativ şi recalcularea îndemnizației lunare viagere. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Ala Cobăneanu Oleg Sternioală 5