2ra-2359/14 — Înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil și anularea Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

Prima instanţă: V.Lazari Dosarul nr.2ra-2359/14 Instanţa de apel: T.Duca, D.Puşca, A. Albu ÎNCHEIERE Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ 03 septembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele completului Nicolae Clima Judecători Ion Druţă Dumitru Mardari examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de avocatul Bordei Teodor în interesele recurenţilor Cristea Efim şi Cristea Valentina împotriva hotărîrii judecătoriei Străşeni din 17 octombrie 2013 şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014, adoptate în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată Maidan Trifan împotriva lui Cristea Efim, Cristea Valentina, Cornescu Viorel, Cancelariei de Stat, Consiliului comunal Rădeni cu participarea intervenienților accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Străşeni şi Primăria com.

Rădeni cu privire la anularea titlului de autentificarea dreptului deţinătorului de teren şi obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea bunului imobil, a c o n s t a t a t: La 04 martie 2011 Maidan Trifan s-a adresat cu cerere de chemare în instanţa de judecată împotriva lui Cristea Efim, Cristea Valentina şi Cornescu Viorel în care a solicitat revendicarea bunului aflat în posesie străină. Prin cererea de concretizare din 14 mai 2013 Maidan Trifan şi-a concretizat cerinţele şi a solicitat atragerea în proces în calitate de copîrîţi Cancelaria de Stat, Consiliului comunal Rădeni, Oficiul Cadastral Teritorial Străşeni şi Primăria com.

Rădeni în calitate de intervenienţii accesorii, obligarea lui Cristea Efim, Cristea Valentina să înlăture gardul instalat ilegal pe terenul cei aparţine cu drept de proprietate şi anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr.879 din 22 decembrie 2004. În motivarea pretenţiilor sale a reiterat că, la 24 august 2010 a procurat casa de locuit cu anexe şi terenul aferent casei cu suprafaţa de 0,2479 ha amplasată în r-nul Străşeni com. Rădeni, preţul acesteia fiind achitat de către Cancelaria de Stat cu scopul procurării unei locuinţe pentru persoanele care au avut de suferit în urma inundaţiilor din vara anului 2010. În contractul de vînzare-cumpărare nr.4925 şi extrasul din Registrul bunurilor imobile suprafaţa terenului aferent casei de locuit era de 0,2479 ha.

Susţine că înaintea încheierii contractului de vînzare-cumpărare a locuinţei a vizitat imobilul în cauză şi terenul era îngrădit din trei părţi, cu excepţia părţii din spatele casei vecinului Cristea Efim. În luna noiembrie a anului 2010 Cristea Efim a 1 instalat un gard, astfel l-a lipsit pe Maidan Trifan de o suprafaţă de teren de 7 ari. Consideră că Cristea Efim prin acţiunile sale i-a încălcat dreptul de proprietate. Prin hotărîrea judecătoriei Străşeni din 31 iulie 2012 cererea înaintată de Maidan Trifan s-a admis. S-a anulat parţial titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr.879 din 22 decembrie 2004, cu micşorarea terenului aferent de la 0,1405 ha la 0,0665 ha. A obligat pe Cristea Efim să restituie lui Maidan Trifan în natură parcela de teren de 0,065 ha şi de a înlătura obstacolele în exercitarea dreptului de proprietate a ultimului.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 decembrie 2012 s-a admis cererea de apel depusă de Cristea Efim. S-a casat hotărîrea judecătoriei Străşeni din 31 iulie 2012, cu remiterea pricinii la rejudecare în aceiași instanţă în alt complet de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Străşeni din 17 octombrie 2013 s-a admis acţiunea înaintată de către Maidan Trifan. S-a anulat titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr.879 din 14 martie 2004 perfectat şi eliberat de către Primăria com. Rădeni pe numele Valentinei Cristea asupra terenului aferent cu suprafaţa de 0,1405 ha, cu numărul cadastral 8030205278. A obligat pe Cristea Efim şi Cristea Valentina de a nu crea obstacole lui Maidan Trifan în folosirea terenului aferent casei de locuit cu suprafaţa de 0,2479, cu numărul cadastral 8030205.244 situat în com.

Rădeni r-nul Străşeni, prin instalarea gardului instalat. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014 s-a respins cererea de apel depusă de Cristea Efim şi Cristea Valentina şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 17 octombrie 2013. La 19 mai 2014, avocatul Bordei Teodor în interesele recurenţilor Cristea Efim şi Cristea Valentina a declarat recurs împotriva hotărîrii judecătoriei Străşeni din 17 octombrie 2013 şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014, solicitând casarea acestora, cu emiterea unei noi decizii de respingerea a pretenţiilor înaintate de Maidan Trifan. Susţine că, prin decizia instanţelor ierarhic inferioare lui Cristea Efim şi Cristea Valentina le-au fost încălcat dreptul la inviolabilitatea proprietăţii şi dreptul la un proces echitabil.

Dreptul de proprietate asupra terenului de 0,1405 ha este confirmat prin documente valabile. Probele prezentate în instanţă de către Maidan Trifan nu sunt documente care confirmă dreptul de proprietate al acestuia, ci doar atribuirea terenului în folosinţă. Invocă că, recurenţii deţin Titlu de Autentificare a dreptului deţinătorului de teren şi este înregistrat în registrul cadastral al deținătorilor de teren nr.879 din 14 martie 2004. Prin referinţa depusă la 09 iulie 2014 Cancelaria de Stat a invocat că atît instanţa de fond cît şi instanţa de apel au examinat toate circumstanţele pricinii, au verificat şi apreciat corespunzător probele prezentate şi examinate în cadrul şedinţelor de judecată, aplicînd corect normele de drept material şi procesual.

Consideră că cererea de recurs depusă de către recurenţii Cristea Efim şi Cristea Valentina este nefondată. Susţine că Maidan Trifan a fost inclus în lista sinistraţilor, prin urmare i s-a oferit o locuinţă. La procurarea locuinţelor pentru sinistraţi Cancelaria de Stat a desemnat o comisie care a fost investită cu împuterniciri de negociere directe cu 2 vînzătorii de locuinţe, în urma cărora a fost întocmite procese verbale şi acorduri scrise ale sinistraţilor privind procurarea locuinţelor. Decizia procurării imobilului aflat în litigiu a fost luată în urma examinării la faţa locului a stării tehnice a casei de locuit, cu anexele gospodăreşti şi terenul aferent casei reieșind din prevederile Regulamentului, cu acordul vînzătorului şi a cumpărătorului.

Vînzătorul a probat că este proprietarul imobilului prezentînd spre confirmare Extrasul din Registrul Bunurilor imobile eliberat de către Oficiul Cadastral Teritorial Străşeni. A pledat pentru respingerea recursului. Recurentul invocă că decizia instanţei de apel a recepţionat-o prin poştă la 17 mai 2014, deci s-a conformat prevederilor legale declarat la 19 mai 2014 este depus în termen. În conformitate cu art.432 Cod de Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Analizând modul în care recurentul şi-a exercitat dreptul la recurs, Colegiul consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive.

Potrivit art. 437 alin.(1) lit. f) Cod de Procedură Civilă cererea de recurs trebuie să conţină, printre altele, esenţa şi temeiurile recursului, argumentul ilegalităţii deciziei atacate”. Totodată, participanţii la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în care invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) Cod de Procedură Civilă. Astfel, recursul împotriva deciziei instanţei de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziţie contestat. Colegiul constată că argumentele invocate de recurent în cererea de recurs vizează temeinicia deciziei instanţei de apel şi a hotărârii instanţei de fond şi ar putea fi încadrate temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) Cod de Procedură Civilă, aplicabil doar procedurii de apel.

Asemenea temei nu se regăseşte în art. 432 Cod de Procedură Civilă aplicabil recursului. Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Cod de Procedură Civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de Procedură Civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de Procedură Civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către instanţele judecătoreşti inferioare a normelor de drept material, Colegiul menţionează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material şi din care circumstanţe aceasta rezultă. Colegiul reţine că acest argument al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă 3 determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva deciziei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes. Colegiu civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării apelului, asupra căror deja instanţa de apel s-a pronunţat veridic.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de avocatul Bordei Teodor în interesele recurenţilor Cristea Efim şi Cristea Valentina nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod de Procedură Civilă şi, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de Procedură Civilă, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de avocatul Bordei Teodor în interesele recurenţilor Cristea Efim şi Cristea Valentina se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Dumitru Mardari 4