3ra-1022-14 — Contestarea actului administrativ

Prima instanţă:G.Colev dosarul nr. 3ra-1022/14 Instanţa de apel: A.Curdov, E.Lazareva, E.Dimina ÎNCHEIERE 3 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă Preşedintele completului, judecătorul Mihai Poalelungi Judecătorii Nicolae Clima Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către recurentul Consiliul municipal Comrat, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Novac şi Elenei Susan împotriva Consiliului municipal Comrat, Primăriei Comrat cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 7 aprilie 2014, prin care a fost admis parţial apelul declarat de către Consiliul municipal Comrat, a fost admis parţial apelul declarat de către reprezentantului Mariei Novac, Nicolae Jecov, a fost casată parţial hotărârea judecătoriei Comrat din 29 noiembrie 2013, în partea admiterii cerinţelor Elenei Susan împotriva Consiliului municipal Comrat cu privire la contestarea actului administrativ, prin scoaterea cererii de pe rol, iar în partea respingerii acţiunii de reparare a prejudiciului moral a fost emisă o nouă hotărâre prin care s-a decis încasarea cu titlu de prejudiciu moral a sumei de 1 000 lei.

În rest acţiunea a fost respinsă c o n s t a t ă La 14 august 2013, Maria Novac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun.Comrat, Primăriei Comrat cu privire la contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei. În motivarea acţiunii, reclamanta a invocat că prin decizia Consiliului mun.Comrat nr.16/45.4 din 28 noiembrie 2011, ei i-a fost repartizat lotul de teren cu suprafaţa de 15 m.p., situat pe str.Galaţan 15, ap.2, mun.Comrat, pentru proiectarea şi construcţia anexei locative.

Ulterior, reclamanta a primit certificatul de urbanism pentru proiectare nr.304 din 4 ianuarie 2012 şi a încheiat contract de arendă asupra lotului de teren cu litigiu, înregistrat sub nr.169 din 16 octombrie 2012. La 20 decembrie 2012, pârâtul, consideră reclamanta, că prin decizia lui nr.15/43, ilegal a anulat decizia nr. 16/45.4 din 28 noiembrie 2011. Cu decizia dată reclamanta a făcut cunoştinţă la 2 iulie 2013. Consideră reclamanta decizia pârâtului drept ilegală şi cere anularea ei.

Prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 29 noiembrie 2013 acţiunea a fost admisă parţial, a fost anulată decizia nr.15/43 din 20 decembrie 2012. În rest acţiunea a fost respinsă Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 7 aprilie 2014 a fost admis parţial apelul declarat de către Consiliul mun.Comrat, a fost admis parţial apelul declarat de către reprezentantului Mariei Novac, Nicolae Jecov, a fost casată parţial hotărârea judecătoriei Comrat din 29 noiembrie 2013, în partea admiterii cerinţelor Elenei Susan împotriva Consiliului mun.Comrat cu privire la contestarea actului administrativ, prin scoaterea cererii de rol, iar în partea respingerii acţiunii de reparare a prejudiciului moral a fost emisă o nouă hotărâre prin care s-a decis încasarea cu titlu de prejudiciu moral a sumei de 1 000 lei.

În rest acţiunea a fost respinsă . La 24 iunie 2014, Consiliul mun.Comrat, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel în partea admiterii cerinţei cu privire la repararea prejudiciului material şi pronunţarea în această parte a unei noi hotărâri de respingere integrală a acţiunii. În motivarea recursului, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel şi nici cu hotărârea primei instanţe, deoarece acestea ar fi fost emise cu interpretarea eronată a normelor de drept material. Mai mult ca atât, consideră recurentul că ambele instanţe de judecată nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi eronat ar fi interpretat-o.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Consiliul mun. Comrat, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, dar a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432. alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului, invocate în speţă, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către recurentul Consiliul mun.Comrat ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul recurentului Consiliul municipal Comrat se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Mihai Poalelungi judecătorul Judecătorii Nicolae Clima Ion Druţă