- Dosarul nr.
- 2ra-2507/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 26 august 2014
- Părțile
- Zanoagă Victor vs Centrul Republican de Recuperare a Invalizilor şi Pensionarilor Speranţa
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2507/14 — Anularea ordinului de concediere
Prima instanță: Judecătoria Ciocana mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-2507/14 Judecător: V. Burduh Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavrilița ÎNCHEIERE 26 august 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Sveatoslav Moldovan, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul Croitor Alexei în interesele Centrului Republican de Recuperare a Invalizilor și Pensionarilor „Speranța”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Zanoagă Victor către Centrul Republican de Recuperare a Invalizilor şi Pensionarilor „Speranța” privind anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie şi încasarea plăţilor cuvenite pentru absenţa forţată de la muncă şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2014, prin care a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.
Chișinău din 28 noiembrie 2013, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă : La 08 noiembrie 2013, Zanoagă Victor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Republican de Recuperare a Invalizilor şi Pensionarilor „Speranţa”, solicitînd anularea ordinului de concediere nr. 467-p din 29 octombrie 2013 şi restabilirea în funcţia deţinută anterior, încasarea salariului pentru perioada absenţei forţate de la serviciu, cît şi a prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că activează în cadrul sistemului de sănătate din 01 august 1972, fiind angajat prin ordinul nr. 58 din 28 iulie 1972 în calitate de medic radiolog al spitalului din or.
Vadul lui Vodă. Ulterior, la 12 octombrie 1973 a fost numit în funcţie de adjunct al medicului şef, iar din 23 octombrie 1974 numit în funcţie de medic-şef al Spitalului din or. Vadul lui Vodă, unde a activat pînă la 26 iunie 1986, prin transfer fiind numit în funcţie de medic- şef al Sanatoriului Speranţa al Ministerului Asigurărilor Sociale. În funcţia de medic-şef a activat pînă la data de 01 august 2013, îndeplinind conștiincios obligaţiile de muncă. La 23 iulie 2013 i-a fost adus la cunoştinţă ordinul Ministerului Muncii, Protecției Sociale şi Familiei nr. 343-P cu privire la încetarea contractului individual de muncă, prin care a fost eliberat din funcţie în baza art. 82 lit. i) din Codul muncii, în legătură cu atingerea vîrstei de 65 ani.
Ulterior, ordinul respectiv a fost abrogat prin ordinul nr. 363-P din 01 august 2013, pentru ca în aceeaşi zi să fie emis un nou ordin nr. 364-P cu privire la eliberarea, încetarea contractului individual de muncă, în baza aceluiaşi temei. Ulterior, a încheiat contract individual de muncă cu Centrul Republican de Recuperare a Invalizilor şi Pensionarilor „Speranţa”, prin ordinul nr. 328-p din 28 august 2013 fiind numit în funcţia de şef al secției radiologie şi imagistică. La 29 august 2013, directorul Centrului Republican de Recuperare a Invalizilor şi Pensionarilor „Speranţa” a emis ordinul nr. 467-p cu privire la concedierea din funcţia de şef al secției radiologie şi imagistică.
Ordinul respectiv conţine două temeiuri de eliberare din funcţie, diferite după natura sa şi anume, art. 82 lit. i) din Codul muncii, atingerea vîrstei de 65 ani de către conducătorul unităţii de stat, inclusiv municipale, sau al unităţii cu capital majoritar de stat şi art. 86 alin. (1) lit. h) din Codul muncii, absenţa fără motive întemeiate de la lucru mai mult de 4 ore consecutive în timpul zilei de muncă. Consideră reclamantul ilegal ordinul contestat, ca fiind emis cu încălcarea prevederilor legislaţiei muncii, or art. 82 lit. i) din Codul muncii nu este aplicabil raporturilor sale de muncă, aşa cum funcţia din care a fost eliberat nu cade sub incidența acestui temei, acesta fiind unul special şi vizează funcţia de conducător al unităţii pe care a exercitat-o anterior, nu şi funcţia de şef al secției pe care o exercita la acel moment.
Pîrîtul a invocat arbitrar lipsa nemotivată de la serviciu, în realitate a fost prezent la serviciu, exercitînd atribuţiile de funcţie. Prin acţiunile inechitabile pîrîtul i-a adus suferinţe psihice, plasîndu-1 într-o situaţie de incertitudine, de frustrare, lezîndu-i onoarea şi demnitatea profesională inclusiv în faţa colegilor de serviciu, lipsindu-1 şi de principala sursă de venit. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.
Chişinău din 28 noiembrie 2013 acţiunea depusă de Zanoagă Victor a fost admisă parţial şi s-a anulat ca fiind ilegal, ordinul nr. 467-p din 29 octombrie 2013 emis de directorul Centrului Republican de Recuperare a Invalizilor şi Pensionarilor „Speranţa” privind concedierea în temeiul art. 82 lit. i), art. 86 alin. (1) lit. h) din Codul muncii a lui Zanoagă Victor din funcţia de şef de secţie radiologie şi imagistică, s-a restabilit Zanoagă Victor în funcţie de şef de secţie radiologie şi imagistică în cadrul Centrului Republican de Recuperare a Invalizilor şi Pensionarilor „Speranţa”, s-a încasat de la Centrul Republican de Recuperare a Invalizilor şi Pensionarilor „Speranţa” în beneficiul lui Zanoagă Victor salariul pentru perioada absenţei forţate de la muncă în mărime de 4 400,13 lei, cu calcularea şi reţinerea sumelor obligatorii în bugetul public şi bugetul asigurărilor sociale, compensarea pentru prejudiciul moral cauzat în mărime de 10 000 lei.
În rest pretenţiile au fost respinse. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2014 a fost respins apelul declarat de Centrul Republican de Recuperare a Invalizilor şi Pensionarilor „Speranţa” și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 28 noiembrie 2013. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 17 iunie 2014, reprezentantul Centrului Republican de Recuperare a Invalizilor şi Pensionarilor „Speranţa”- avocatul Croitor Alexei (mandat nr. 0462826) a depus cerere de recurs și la 17 iulie 2014 cerere de recurs suplimentară, solicitînd casarea deciziei contestate cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel este ilegală.
Consideră reprezentantul recurentului că instanța de judecată nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a examinat cauza în absența unui participant la proces. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, „recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale”. Avînd în vedere că la materialele cauzei nu sunt anexate careva probe ce ar demonstra momentul comunicării deciziei integrale recurentului Centrului Republican de Recuperare a Invalizilor şi Pensionarilor „Speranţa”, recursul se consideră declarat în termen. La 07 august 2014, Zanoagă Victor a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd declararea acestuia inadmisibil.
Examinînd cererea de recurs în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. Analizând modul în care recurentul şi-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel atacate, Colegiul consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de avocatul Croitor Alexei în interesele Centrului Republican de Recuperare a Invalizilor şi Pensionarilor „Speranţa” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a actului judecătoresc contestat.
Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de avocatul Croitor Alexei în interesele Centrului Republican de Recuperare a Invalizilor şi Pensionarilor „Speranţa” ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de avocatul Croitor Alexei în interesele Centrului Republican de Recuperare a Invalizilor şi Pensionarilor „Speranţa” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Sveatoslav Moldovan Ion Druţă