2ra-76/16 — Declararea nulă a ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului, repararea prejudiciului material şi moral, constatarea faptului producerii accidentului de muncă

Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-76/16 Judecător: A. Gafton Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol ÎNCHEIERE 13 ianuarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Negru Dumitru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Negru Dumitru împotriva ÎM „47th Parallel” Societatea cu Răspundere Limitată privind declararea nulă a ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului, repararea prejudiciului material şi moral, constatarea faptului producerii accidentului de muncă, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 08 septembrie 2015, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 16 decembrie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La 18 aprilie 2014, Negru Dumitru s-a adresat în judecată cu cerere împotriva ÎM „47th Parallel” SRL, solicitînd anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului, repararea daunei materiale şi morale, constatarea faptului producerii accidentului la locul de muncă. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, la 15.05.2011, la întreprinderea „47th Parallel” SRL, s-a produs un accident de muncă, în urma căruia dînsul a avut de suferit, fiindu-i atribuit gradul II de invaliditate şi stabilită pensie de invaliditate, Pînă la constatarea invalidităţii, reclamantul nu a avut probleme de sănătate, fiind apt de muncă, activînd în calitate de măcelar la ÎM „47th Parallel” SRL.

Menţionează reclamantul că, în cadrul întreprinderii nominalizate, în secţia de carne, activau două echipe de măcelari a câte trei persoane în fiecare echipă, dintre care o persoană prepara cu prelucrarea termică bucate din carne şi peşte - pentru bucătărie, iar două persoane preparau semifabricate din carne fără prelucrare termică, pentru a fi expuse în vitrina magazinului pentru vânzare. Reclamantul avea obligaţiuni de separare a cărnii de oase, mărunţirea cărnii pentru diferite semifabricate, tocarea cărnii la maşina electrică de tocat, prepararea semifabricatelor (cîrnăciori, mici, frigărui) pînă la prelucrarea termică. Ambele echipe activau conform graficului şi programului de muncă stabilit.

La indicaţia administraţiei, reclamantul a lucrat zilnic din 09.05.2011 pînă la 15.05.2011 (ziua producerii accidentului), din motivul că angajatul Calancea Ghenadie se afla în concediu medical şi nu avea cine să-1 înlocuiască. Drept stimulare pentru o săptămână de lucru în regim continuu, întreprinderea îi permitea salariatului ca în ultima zi a săptămânii (duminica) să se prezinte la lucru la orele 1130, după cum prevede programul. Astfel, în ziua producerii accidentului, 15.05.2011, după o săptămînă de muncă fără întrerupere, reclamantul s-a prezentat la serviciu la orele 11.30, fiind prezent şi angajatul Gh.Calancea, care i-a comunicat că a venit la serviciu pentru a se asigura că reclamantul este prezent la muncă.

A mai menţionat reclamantul că, după ce a primit indicaţia de a prepara semifabricate de cîrnăciori şi mititei, cît mai repede posibil, dînsul a pornit maşina de tocat, a pus carnea în maşină de tocat şi a început să o preseze cu mâna, deoarece carnea nu se mărunţea din lipsa presatorului. În momentul cînd presa carnea, mîna reclamantului a fost prinsă în maşina de tocat came. Imediat ce s-a produs accidentul, Gh.Calancea a anunţat şeful de pază, iar între timp reclamantul a reuşit să scoată mîna din maşina de tocat came. Susţine reclamantul că, s-a deplasat la spitalul de copii „E.Coţaga” unde i-a fost administrată o injecţie şi i s-a bandajat mîna, iar apoi a mers la Spitalul de Urgenţă, unde a declarat că a avut loc un accident de muncă, însă cei de la serviciu îl convingeau să declare că accidentul s-a produs la domiciliu.

După intervenţia chirurgicală, reclamantul a fost vizitat de către cineva de la serviciu, care i-a dat să semneze nişte acte, însă reclamantul a refuzat. La fel, la spital a venit şi şeful pazei, care a aşteptat părinţii reclamantului pentru a le da să semneze careva acte, precum că aceştia nu au careva pretenţii către întreprindere, însă ultimii au refuzat să semneze. Relevă reclamantul că, după tratament şi repetate intervenții, Consiliul de Expertiză a Vitalităţii s. Ciocana a constatat incapacitatea de muncă cu încadrarea reclamantului în gradul III de invaliditate, după care, în anul 2012, reclamantul a fost încadrat în gradul II de invaliditate, însă pricina invalidităţii este menţionată ca boala obişnuită, dar nu ca accident de muncă.

La adresarea reclamantului către angajator privind restituirea carnetului de muncă şi explicarea cauzei neincluderii accidentului ca unul de muncă, pîrîtul i-a răspuns că cazul se investighează şi cînd se vor termina cercetările reclamantul va fi anunţat şi se vor face toate modificările. Consideră reclamantul, că pîrîtul ilegal 1-a eliberat din funcţie în temeiul art.85 Codul Muncii. Mai mult, la data eliberării din funcţie, reclamantul se afla în concediu medical, fiindu-i aplicat la mîna dreaptă aparatul „Elizarov”, fapt ce demonstrează că reclamantul a fost în imposibilitate de scrie sau semna careva acte. Menţionează reclamantul, că, s-a adresat pîrîtului de nenumărate ori cu cerere privitor la operarea modificările de rigoare cu privire la accidentul de muncă, însă IM „47th Parallel” SRL a refuzat, pe motiv că cazul încă se investighează şi după finalizare se vor face modificările respective.

Solicită reclamantul: -admiterea cererii privind declararea nulă a ordinului de concediere (nr. 2406 din 01.12.11), cu restabilirea la locul de muncă la întreprinderea „47th Parallel” SRL, şi încasarea salariului pentru lipsa forţată de la lucru, reieşind din câştigul mediu lunar pentru absenţa forţată (din ziua concedierii până la restabilirea la muncă); -repararea daunei materiale şi daunei morale în urma producerii accidentului de muncă la data de 15.05.2011, încasarea cheltuielilor de judecată, precum şi cheltuielilor de asistenţă juridică; -constatarea faptului producerii accidentului de muncă la locul de muncă şi anume la întreprinderea ÎM „47th Parallel” SRL (secţia carne) şi să fie calificată cauza invalidităţii ca „accident de muncă” dar nu „boală obişnuită” conform certificatului eliberat de Consiliul Republican de Expertiză Medicală a Vitalităţii, Seria EM nr. 700202. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 16 decembrie 2014: -S-a respins, ca fiind depusă tardiv, cererea de chemare în judecată înaintată de Negru Dumitru către ÎM „47th Parallel” SRL privind declararea nulă a ordinului de concediere nr. 2406 din 01.12.2011 cu restabilirea la locul de muncă; -S-a respins, ca fiind neîntemeiată, cererea de chemare în judecată înaintată de Negru Dumitru către ÎM „47th Parallel” SRL privind constatarea faptului producerii accidentului la locul de muncă, încasarea prejudiciului material şi moral în urma producerii accidentului. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 septembrie 2015, a fost respins apelul declarat de Negru Dumitru şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 16 decembrie 2014. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 09 noiembrie 2015, în termenul prevăzut de lege, Negru Dumitru prin intermediul avocatului Ţaulean Vitalie (mandat nr. 0269541) a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 septembrie 2015, cu remiterea pricinii spre rejudecare în alt complet de judecată. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că instanța de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea.

La 04 ianuarie 2016, ÎM „47th Parallel” SRL a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd declararea acestuia inadmisibil. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Negru Dumitru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Negru Dumitru ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Negru Dumitru se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă