2ra-2032/16 — anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie, încasarea salariului
- Temei legal
- temeiurile de concediere
2ra-2032/16 — anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-2032/16
Judecător: O. Tănase
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: M. Guzun, A. Pahopol, V. Brașoveanu
D E C I Z I E
28 septembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecători Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari,
Nicolae Craiu, Ion Druță
examinând recursurile declarate de către:
-Întreprinderea Mixtă „47th Parallel” Societate cu Răspundere Limitată;
-Bîrcă Valeriu,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bîrcă Valeriu
împotriva Întreprinderii Mixte „47th Parallel” Societate cu Răspundere Limitată
privind anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea
salariului pentru absența forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral și
încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2016, prin care s-au
respins apelurile declarate de Întreprinderea Mixtă „47th Parallel” Societate cu
Răspundere Limitată și Bîrcă Valeriu, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru
mun. Chișinău din 22 decembrie 2015,
c o n s t a t ă
La 08 iulie 2015, Bîrcă Valeriu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată
împotriva Întreprinderii Mixte „47th Parallel” Societate cu Răspundere Limitată
(ÎM „47th Parallel” SRL), solicitînd anularea ordinului de concediere din 18
aprilie 2015, restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea salariului pentru
absența forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000
lei și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a fost angajat în calitate de
colaborator parcare, încheind cu ÎM „47th Parallel” SRL la 14.02.2013 contract
individual de muncă. La data de 18.04.2015, fiind la locul de muncă, superiorul
său l-a învinuit de faptul că se afla în stare de ebrietate la locul de muncă, din care
motiv a fost îndepărtat de la prestarea muncii.
Susține reclamantul că, prezentându-se la serviciu la data de 20.04.2015, nu
a fost admis la muncă, motiv pentru care a anunțat poliția și a sesizat inspectoratul
de stat al muncii. Această stare de lucruri a avut ca efect înrăutățirea sănătății, iar
revenind la serviciu, la data de 25.05.2015, i s-a comunicat despre concedierea sa
pentru prezentarea la serviciu în stare de ebrietate.
Consideră reclamantul ilegal ordinul de concediere.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 22 decembrie 2015:
-A fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Bîrcă
Valeriu către ÎM „47th Parallel” SRL privind anularea ordinului de concediere,
restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu;
-A fost anulat ordinul de concediere nr. 120 din 18.04.2015, cu privire la
concedierea lui Bîrcă Valeriu din funcția de supraveghetor parcare la ÎM „47th
Parallel” SRL;
-A fost dispusă restabilirea lui Bîrcă Valeriu în funcția deținută anterior de
supraveghetor parcare la ÎM „47th Parallel” SRL;
-S-a încasat de la ÎM „47th Parallel” SRL în beneficiul lui Bîrcă Valeriu
salariul pentru absența forțată de la muncă, în perioada 18.04.2015 - 22.12.2015;
-S-a menționat că, în conformitate cu art. 256 CPC, hotărîrea judecătorească
în partea restabilirii în funcție și încasarea unui salariu mediu, se execută imediat;
-S-a încasat parțial cheltuielile de judecată de la ÎM „47th Parallel” SRL în
beneficiul lui Bîrcă Valeriu, în mărime de 1 500 lei;
-În rest, pretențiile lui Bîrcă Valeriu împotriva ÎM „47th Parallel” SRL cu
privire la compensarea cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului moral în
mărime de 10 000 lei, au fost respinse ca neîntemeiate.
Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 26 ianuarie 2016, a
fost admisă cererea lui Bîrcă Valeriu și s-a corectat omisiunea din titlu executoriu.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2016, s-au respins apelurile
declarate de ÎM „47th Parallel” SRL și Bîrcă Valeriu, fiind menținută fără
modificări hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 22 decembrie 2015.
Nefiind de acord, la data de 06 iulie 2016, în termenul prevăzut de lege, ÎM
„47th Parallel” SRL prin intermediul avocatului Oancea Iurie (mandat nr.
0287027) a declarat recurs asupra deciziei respective, solicitând casarea integrală
a hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 22 decembrie 2015 și a deciziei
Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2016, precum și a încheierii din 26 ianuarie
2016 cu privire la corectarea omisiunii din titlu executoriu; emiterea unei noi
hotărâri de respingere integrală a acțiunii înaintate de Bîrcă Valeriu; încasarea din
contul cet. Bîrcă Valeriu în beneficiul ÎM „47th Parallel” SRL a sumei taxei de
stat achitate la depunerea cererii de apel și a tuturor cheltuielilor de judecată
mărimea cărora va prezentată pe parcursul examinării cauzei civile.
În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat că hotărârile atacate sunt
ilegale și neîntemeiate, deoarece la pronunțarea hotărârilor atacate au fost
încălcate normele de drept material, nu s-a aplicat legea care trebuia să fie
aplicată, s-a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, s-a interpretat în mod
eronat legea, ceea ce avut drept urmare încălcarea dreptului recurentului la un
proces echitabil prevăzut de paragraf. 1 art. 6 din Convenția Europeană.
La 22 iulie 2016, în termenul prevăzut de lege, și Bîrcă Valeriu prin
intermediul avocatului Russ Sergiu (mandat nr. 0772563) a declarat recurs,
solicitând casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2016 și parțial a
hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 22 decembrie 2015, cu
pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea lui Bîrcă Valeriu să fie admisă în
întregime.
În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate
pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, s-a menționat că instanțele
inferioare neîntemeiat nu au admis în întregime pretențiile cu referire la
compensarea cheltuielilor de judecată, cât și compensarea prejudiciului moral.
La 19 august 2016, ÎM „47th Parallel” SRL a depus referință la recursul
declarat de Bîrcă Valeriu, solicitînd declararea acestuia ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 440 alin. (2) CPC, prin încheierea Curții Supreme de
Justiție din 14 septembrie 2016, recursurile au fost declarate admisibile.
Examinînd argumentele invocate în cererile de recurs, în raport cu
materialele pricinii și referința prezentată, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
declarat de către Bîrcă Valeriu urmează a fi respins, iar recursul înaintat de ÎM
„47th Parallel” SRL urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și a
hotărârii primei instanțe, și emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de
chemare în judecată ca fiind neîntemeiată, din considerentele ce urmează:
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, „instanța după ce judecă
recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia
instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre”.
Conform art. 445 alin. (2) CPC, hotărîrea sau decizia casată nu are nici o
putere legală. Actele de asigurare sau de executare făcute în temeiul unei astfel
de hotărîri sau decizii își pierd puterea legală dacă instanța de recurs nu dispune
altfel.
Colegiul reține că, conform materialelor dosarului, prin ordinul nr. 318 din
14 februarie 2013 (f.d. 30), emis de către ÎM „47th Parallel” SRL în calitate de
angajator, Bîrcă Valeriu a fost angajat în funcție de colaborator parcare, cu un
salariu de 4 000 lei.
Prin ordinului nr. 120 din 18 aprilie 2015, reclamantului i s-a aplicat
sancțiune disciplinară sub formă de concediere, în temeiul art. 86 alin. 1 lit. i)
Codul muncii, dat fiind faptul că s-a prezentat la serviciu în stare de ebrietate.
În susținerea ilegalității ordinului de concediere, Bîrcă Valeriu a invocat, că
la data de 18 aprilie 2015, fiind la locul de muncă, superiorul său l-a învinuit de
faptul că se afla în stare de ebrietate la locul de muncă, din care motiv a fost
îndepărtat de la prestarea muncii, totodată a susținut că, prezentându-se la serviciu
la data de 20 aprilie 2015, nu a fost admis la muncă, motiv pentru care a anunțat
poliția și a sesizat inspectoratul de stat al muncii. În acest sens s-a mai invocat că,
revenind la serviciu la data de 25 mai 2015, i s-a comunicat despre concedierea sa
pentru prezentarea la serviciu în stare de ebrietate.
În sensul celor invocate de către reclamantul Bîrcă Valeriu, Colegiul reține
că potrivit art. 118 CPC al RM, fiecare parte trebuie să dovedească
circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă
legea nu dispune altfel.
Totodată, art. 130 CPC al RM statuează că, instanța judecătorească apreciază
probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală,
completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul
și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Fiecare probă se apreciază de
instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în
ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea
pricinii.
Conform art. 86 alin. (1) lit. i) Codul Muncii al RM „Concedierea –
desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe
durată nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată – se admite
pentru următoarele motive: … i) prezentarea la lucru în stare de ebrietate
alcoolică, narcotică sau toxică, stabilită în modul prevăzut la art.76 lit. k)…;”
Conform art. 76 lit. k) Codul Muncii al RM „Contractul individual de
muncă se suspendă în circumstanțe ce nu depind de voința părților în caz de:…
„k) prezentare la locul de muncă în stare de ebrietate alcoolică, narcotică sau
toxică, constatată prin certificatul eliberat de instituția medicală competentă sau
prin actul comisiei formate dintr-un număr egal de reprezentanți ai angajatorului
și ai salariaților;…”
În sensul normelor legale enunțate, Colegiul reține că legiuitorul a prevăzut
două modalități legale de constatare a stării de ebrietate a angajatului în procesul
exercitării atribuțiilor sale de servicii și anume: prin certificatul eliberat de
instituția medicală competentă sau prin actul comisiei formate dintr-un număr
egal de reprezentanți ai angajatorului și ai salariaților.
În acestă ordine de idei, Colegiul reține că, ÎM „47th Parallel” SRL în
susținerea poziției sale și respectiv legalității ordinului de concediere, a anexat la
materialele dosarului Actul nr. 08 din 18 aprilie 2015 privind constatarea faptului
prezentării salariatului Bîrcă Valeriu la locul de muncă în stare de ebrietate (f.d.
33).
Colegiul menționează că, conform actului respectiv, constatarea stării de
ebrietate a salariatului Bîrcă Valeriu, a fost efectuată prin intermediul comisiei
formate în acest sens, membrii căreia au confirmat că cet. Bîrcă Valeriu se afla în
starea de ebrietate, actul comisiei fiind semnat de către membrii acesteia, și
anume, reprezentanți ai angajatorului și ai salariaților: Vicol S., Baranova L.,
Rusu V., Paraschiv N.. Totodată, prin actul respectiv a mai fost constatat că
salariatul Bîrcă Valeriu a refuzat de a trece examinarea medicală pentru stabilirea
stării de ebrietate, cât și faptul că a refuzat de a prezenta careva lămuriri s-au
explicații asupra situației create.
Totodată, Colegiul menționează că starea de ebrietate a cet. Bîrcă Valeriu
conform actului comisiei formate, a fost constatată în temeiul următoarelor
circumstanțe de fapt „ ... Miros puternic de alcool din cavitatea bucală,
comportamentul neadecvat și agresiv față de clienții magazinului, perturbări
evidente în coordonarea mișcărilor, incapacitatea de a vorbi clar, a refuzat să
dea careva explicații cu privire la starea d ebrietate... ”.
În aceiași ordine de idei, Colegiul reține că, conform materialelor dosarului
la 18 aprilie 2015, ca urmare a refuzului angajatului Bîrcă Valeriu de a oferi
explicații pe marginea stării de ebrietate și comportamentului inadecvat, a fost
întocmit de către comisia formată și procesul-verbal nr. 9 cu privire la refuzul de
a prezenta lămurire, în baza căruia s-a constatat, că angajatul Bîrcă Valeriu a
refuzat să dea careva explicații pe marginea prezentării la serviciu în starea de
ebrietate la locul de muncă (f.d. 34), semnat la fel de către toți membrii comisiei.
În acest context, Colegiul reține ca fiind eronate concluziile instanțelor
inferioare ca rezultat al interpretării eronate a cadrului legal pertinent speței, și
anume, că actul comisiei prin care s-a confirmat că cet. Bîrcă Valeriu se afla în
starea de ebrietate nu poate fi reținut ca o probă pertinentă deoarece a fost
redactat la o altă dată, decât data conținută în cuprinsul actului, respectiv că
angajatorul nu a respectat procedura legală de concediere, din considerentele ce
urmează:
Colegiul reține că, nimeni dintre participanții la respectivul proces nu a
contestat valabilitatea și veridicitatea respectivului act al comisiei, nu în ultimul
rând conținutul acestuia, confirmat prin semnăturile membrilor comisiei
respective. Mai mult ca atât, în cadrul ședințelor de judecată semnatarii
respectivului act Rusu Veaceslav, Vicol Sergiu și Paraschiv Nicolai au confirmat
veridicitatea acestuia, și implicit faptele care au fost constatate. În astfel de
circumstanțe, Colegiul reține că semnarea actului comisiei, ulterior datei în care s-
a constatat starea de fapt, nu poate duce nicidecum la nulitatea acestuia, mai mult
ca atât în situația în care legiuitorul nu a prevăzut termenul limită de semnare a
acestor tipuri de acte constatatoare.
Totodată, persoanele care au semnat actul respectiv, au depus la 18.04.2015
în adresa conducerii întreprinderii și serviciului de securitate rapoarte, prin care
au informat despre comportamentul inadecvat și starea de ebrietate a
reclamantului, fapt care demonstrează suplimentar veridicitatea circumstanțelor
de fapt constatate cu referire la starea de ebrietate a salariatului Bîrcă Valeriu (f.d.
35, f.d. 36, f.d. 37, f.d. 38).
Conform art. 208 alin. (1) Codul Muncii al RM, pînă la aplicarea sancțiunii
disciplinare, angajatorul este obligat să ceară în scris salariatului o explicație
scrisă privind fapta comisă. Explicația privind fapta comisă poate fi prezentată
de către salariat în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării. Refuzul de a
prezenta explicația cerută se consemnează într-un proces-verbal semnat de un
reprezentant al angajatorului și un reprezentant al salariaților.
Conform art. 210 alin. (1) și alin. (2) Codul Muncii al RM,
(1) Sancțiunea disciplinară se aplică prin ordin (dispoziție, decizie,
hotărâre), în care se indică în mod obligatoriu:
a) temeiurile de fapt și de drept ale aplicării sancțiunii;
b) termenul în care sancțiunea poate fi contestată;
c) organul în care sancțiunea poate fi contestată.
(2) Ordinul (dispoziția, decizia, hotărîrea) de sancționare, cu excepția
sancțiunii disciplinare sub formă de concediere conform art.206 alin.(1) lit.d)
care se aplică cu respectarea art.81 alin.(3), se comunică salariatului, sub
semnătură, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data emiterii, iar în cazul
în care acesta activează într-o subdiviziune interioară a unității (filială,
reprezentanță, serviciu desconcentrat etc.) aflate în altă localitate – în termen de
cel mult 15 zile lucrătoare și produce efecte de la data comunicării. Refuzul
salariatului de a confirma prin semnătură comunicarea ordinului se fixează într-
un proces-verbal semnat de un reprezentant al angajatorului și un reprezentant
al salariaților.
În această consecutivitate de idei, Colegiul menționează că, în baza actelor
menționate, ca urmare a prezentării angajatului Bîrcă Valeriu la locul de muncă
în starea de ebrietate și încălcarea disciplinei de muncă, administrația ÎM „47th
Parallel” SRL a emis ordinul nr. 120 de concediere a reclamantului în baza lit. i)
alin. (1) art. 86 Codul muncii al RM.
Totodată, Colegiul reține că materialele dosarului atestă și faptul că Ordinul
de concediere a fost înmânat reclamantului personal la data de 25 mai 2015 cu
anexele respective (f.d. 32).
În acest context, Colegiul reține ca fiind eronate concluziile instanțelor
inferioare ca rezultat al interpretării eronate a cadrului legal pertinent speței, și
anume, că ÎM „47th Parallel” SRL a încălcat procedura de emitere a ordinului de
concediere la 18 aprilie 2015, întocmind la 25 mai 2015, în mod impropriu speței,
procesul-verbal nr. 11 cu privire la refuzul de a prezenta lămuriri (f.d. 32), or, la
25 mai 2015, ordinul de concediere era adoptat, iar raportul de muncă cu
reclamantul încetase în temeiul art. 86 alin. 1 lit. i) Codul muncii, din
considerentele ce urmează:
Colegiul reține că obligația angajatorului prevăzută de art. 208 alin. (1)
Codul Muncii al RM, și anume, de a solicita de la angajat explicația privind fapta
comisă până la aplicarea sancțiunii disciplinare, a fost îndeplinită de către ÎM
„47th Parallel” SRL și anume prin actul de constatare întocmit la 18 aprilie 2015,
prin care a fost constatat că salariatul Bîrcă Valeriu a refuzat de a trece
examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate, cât și faptul că a refuzat
de a prezenta careva lămuriri s-au explicații, în strictă conformitate cu prevederile
art. 208 alin. (1) Codul Muncii al RM.
Distinct de circumstanțele analizate anterior, Colegiul considere necesar de a
menționa în vederea susținerii netemeiniciei cererii de chemare în judecată și
faptul că reclamantul-recurent Bîrcă Valeriu, în susținerea cererii sale nu a
prezentat careva dovezi, care ar proba faptul ca circumstanțele invocate în actul
nr. 8 din 18.04.2015 și ordinul de concediere din 18.04.2015 nu corespund
realității. Astfel, Bîrcă Valeriu nu a explicat din ce motiv nu s-a prezentat în
instituția medicala pentru a fi constatată existența sau lipsa stării de ebrietate în
situația în care i-a fost imputată de angajator. Mai mult ca atât, la sfârșitul lunii
aprilie 2015, Inspecția Muncii, a verificat activitatea ÎM „47th Parallel” SRL,
inclusiv procedura de concediere a salariatului Bîrcă Valeriu care a depus o
plângere în acest sens, iar careva încălcări nu au fost depistate (f.d. 10, f.d. 12, f.d.
13, f.d. 15-16). Totodată, Colegiul reține, că la concediere reclamantului i-au fost
calculate toate plățile salariale cuvenite, precum și plățile legate de concedierea
acestuia, inclusiv pentru concediul nefolosit. Plățile respective fiind ridicate de
către acesta, fapt confirmat de semnătura acestuia in borderoul contabilității (f.d.
39).
Colegiul reține că în situația în care a fost constatată netemeinicia
pretențiilor lui Bîrcă Valeriu cu referire la anularea ordinului de concediere, cu
titlu de consecință, urmează a respinge și celelalte solicitări subsecvente cu
referire la restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la
serviciu, repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei și încasarea
cheltuielilor de judecată.
În acest sens, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție consideră necesară casarea deciziei instanței de apel
și a hotărârii primei instanțe ca fiind emise cu aplicarea eronată a prevederilor
legii și anume art. 208 alin. (1) și art. 76 lit. k) Codul Muncii al RM, și emiterea
unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată depusă de Bîrcă Valeriu
împotriva Societății cu Răspundere Limitată „47th Parallel” privind anularea
ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența
forțată de la serviciu urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și
de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de Bîrcă Valeriu.
Se admite recursul declarat de Întreprinderea Mixtă „47th Parallel” Societate
cu Răspundere Limitată.
Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2016 și
hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 22 decembrie 2015, emise în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bîrcă Valeriu împotriva
Întreprinderii Mixte „47th Parallel” Societate cu Răspundere Limitată privind
anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului
pentru absența forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral și încasarea
cheltuielilor de judecată, se pronunță o nouă hotărâre după cum urmează:
Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Bîrcă Valeriu
împotriva Societății cu Răspundere Limitată „47th Parallel” privind anularea
ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența
forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de
judecată, ca fiind neîntemeiată.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele ședinței,
judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
Nicolae Craiu
Ion Druță