2ra-1427/17 — anularea ordinului, încasarea salariului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului, încasarea salariului
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1427/17 — anularea ordinului, încasarea salariului (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-1427/17
Judecător: C. Guzun
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: L. Bulgac, D. Manole, A. Danilov
Î N C H E I E R E
02 august 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Valentina Clevadî
Judecătorii Ala Cobăneanu, Ion Druță
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de
către Beriozova Olga,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Beriozova Olga
împotriva Școlii Auxiliare nr. 6 din mun. Chișinău cu privire la anularea ordinului
de concediere și încasarea salariului pentru perioada absentelor forțate de la
serviciu,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2017, prin care a
fost admis apelul declarat de Școala Auxiliară nr. 6 din mun. Chișinău și a fost
casată hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 07 noiembrie 2016,
c o n s t a t ă:
La data de 27 aprilie 2016 reclamanta Beriozova Olga s-a adresat în instanța
de judecată cu cerere împotriva Școlii Auxiliare nr. 6 din mun. Chișinău,
concretizând ulterior cerințele, contestând ordinul nr. 167 din 01 decembrie 2015,
prin care reclamanta a fost concediată din funcția de medic în legătură cu
reducerea numărului de personal. Solicită reclamanta restabilirea în funcție,
încasarea salariului mediu pentru perioada absențelor forțate la serviciu și
compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a invocat, că nu este de acord cu ordinul
contestat și a încercat să soluționeze litigiul pe cale amabilă, însă încercările nu s-
au soldat cu succes.
Consideră reclamanta că, angajatorul este obligat să compenseze salariul în
toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație
survine, în particular, în caz de concediere a salariaților de la unitate în legătură
cu lichidarea acesteia ori în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de
personal (art.86 alin. (1) lit. b) și c)) Codul muncii, doar cu condiția că va emite
un ordin (dispoziție, decizie, hotărâre), motivat din punct de vedere juridic, cu
privire la lichidarea unității ori reducerea numărului sau a statelor de personal; va
emite un ordin (dispoziție, decizie, hotărâre) cu privire la preavizarea, sub
semnătură, a salariaților cu 2 luni înainte de lichidarea unității ori de reducerea
numărului sau a statelor de personal. În caz de reducere a numărului sau a statelor
de personal, vor fi preavizate numai persoanele ale căror locuri de muncă
urmează a fi reduse; odată cu preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau
a statelor de personal, va propune în scris salariatului preavizat un alt loc de
muncă (funcție) în cadrul unității respective; va reduce, în primul rând, locurile de
muncă vacante; va desface contractul individual de muncă în primul rând cu
salariații angajați prin cumul; va acorda salariatului ce urmează a fi concediat o zi
lucrătoare pe săptămână cu menținerea salariului mediu pentru căutarea unui alt
loc de muncă; va prezenta, în modul stabilit, cu 2 luni înainte de concediere,
agenției pentru ocuparea forței de muncă informațiile privind persoanele ce
urmează a fi disponibilizate; se va adresa organului sindical în vederea obținerii
acordului pentru concediere, în modul prevăzut de prezentul cod; în cazul în care
reorganizarea sau lichidarea unității presupune reducerea în masă a locurilor de
muncă, va informa, cu cel puțin 3 luni înainte, despre acest lucru organele
sindicale din unitatea și ramura respectivă și va iniția negocieri în vederea
respectării drepturilor și intereselor salariaților. Criteriile vizând reducerea în
masă a locurilor de muncă se stabilesc prin convențiile colective.
Invocă reclamanta că, contrar cerințelor legislației în vigoare, nu i s-a propus
un alt loc de muncă în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, or, conform art. 89
alin. (2) Codul muncii, angajatorul este obligat să dovedească legalitatea și să
indice temeiurile transferării sau eliberării din serviciu al salariatului.
Mai mult ca atât, indică, că nu s-a luat în considerație, că la momentul
concedierii, reclamanta se afla de fapt în concediu de maternitate.
Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 07 noiembrie 2016,
acțiunea a fost admisă integral. S-a anulat ordinul Școlii Auxiliare nr. 6 mun.
Chișinău din 01.12.2015 cu nr. 167 privind concedierea în legătură cu reducerea
numărului de personal al salariatului Olga Beriozova. S-a restabilit Olga
Beriozova în funcția de medic al Școlii Auxiliare nr. 6 mun. Chișinău. S-a încasat
de la Școala Auxiliară nr. 6 mun. Chișinău în beneficiul Olgăi Beriozova salariul
pentru absența forțată de la muncă în perioada 02.12.2015 – până la data de
07.11.2016 inclusiv, în sumă de 36 707 lei 20 bani.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2017, s-a admis recursul
declarat de Școala Auxiliară nr. 6 mun. Chișinău, s-a casat hotărârea Judecătoriei
Rîșcani mun. Chișinău din 07 noiembrie 2016 și s-a emis o nouă hotărâre, prin
care s-a respins acțiunea integral ca fiind depusă cu omiterea nejustificată a
termenului de adresare în judecată.
Nefiind de acord cu decizia menționată, la 09 iunie 2017 Beriozova Olga a
declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel
Chișinău din 30 martie 2017 cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.
În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate
pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că
instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au
importanță pentru soluționarea pricinii, a aplicat eronat normele de drept material.
Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la
data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost
expediată în adresa părților la 07.04.2014 (f.d. 118), cât și faptul că la materialele
cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul Olgăi
Beriozova se consideră declarat în termen.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul
este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în
care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau
procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în
cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Beriozova Olga nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurenta
nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci a
formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a actului
judecătoresc recurat.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele
recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării
cauzei, care au fost apreciate corespunzător.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Beriozova Olga ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Beriozova Olga se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Valentina Clevadî
Judecătorii Ala Cobăneanu
Ion Druță